Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

5 semne surprinzatoare ale dementei

Actualizat la data de: 27 August 2013

Generalitati

Sus
5 semne surprinzatoare ale dementei

Dementa, o tulburare neurologica specifica senectutii, este recunoscuta in general printr-un cumul de simptome, precum pierderea memoriei, tulburarile de personalitate si regresul randamentului intelectual, transformari care au un impact major asupra vietii cotidiene, independentei personale si relatiilor interumane.

Recent, cercetatorii au descoperit mai multe semne surprinzatoare ale dementei, care ies din tiparul clasic al bolii.

De pilda, dificultatea in masticatie sau supraponderalitatea pot fi semne care anunta dezvoltarea pierderii progresive a functiilor cognitive.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Semne neobisnuite care anunta instalarea dementei
  3. Citeste pe aceeasi tema

Semne neobisnuite care anunta instalarea dementei

Sus

Oamenii de stiinta care au studiat experimental aparitia dementei afirma cu tarie ca tulburarea poate fi asociata cu o serie de indicatori subtili timpurii, legati de mici schimbari in miscarile trupului, modul de deplasare si mestecare a hranei, precum si de tulburarile de somn.

Dementa este diagnosticata in prezent dupa instalarea pierderii progresive a functiilor cognitive, ca urmare a deteriorarii celulelor creierului. Simptomele majore (si avansate) ale dementei sunt tulburarile de personalitate, pierderea memoriei, neglijarea igienei corporale si dificultatea de exprimare si interactiune sociala.

Boala Alzheimer este cauza principala a declansarii dementei, alaturi de alti factori favorizanti, precum un atac cerebral, dependenta indelungata de substante stupefiante, boala Parkinson, traumele craniene majore etc.

Inainte de instalarea simptomelor avansate ale dementei, ar putea fi detectate anumite semne asociate cu instalarea bolii neurodegenerative, potrivit cercetatorilor. Aceste semne nu anunta in mod exclusiv pericolul aparitiei dementei, insa pot avea o legatura directa cu declansarea mai multor tulburari cognitive, printre care se numara si dementa.

1. Probleme de masticatie

Simpla dificultate de a musca dintr-un mar poate anunta o predispozitie accentuata catre dementa, potrivit unui studiu publicat in Jurnalul Societatii Americane de Geriatrie. Cercetatorii de la Institutul Karolinska si Universitatea Karlstad din Suedia au efectuat un studiu amplu asupra unui esantion de 577 de varstnici de peste 77 ani. Rezultatele au demonstrat ca subiectii cu cele mai mari probleme de masticatie a alimentelor tari, au prezentat si cel mai ridicat risc de dezvoltare a afectiunilor mentale.

Oamenii de stiinta suedezi au gasit chiar si o explicatie pentru validarea concluziilor lor. De vreme ce masticatia este ingreunata de lipsa dintilor sau de o dantura bolnava, persoanele varstnice care nu si-au ingrijit sanatatea orala isi mesteca mai putin mancarea. Procesul reduce fluxul sanguin care ajunge la creier in timpul hranirii, survenind predispozitia catre dezvoltarea dementei.

Asadar, ingrjirea danturii si montarea unei proteze dentare atunci cand este necesar, nu doar ca sporesc confortul de zi cu zi si imbunatateste aspectul fizic, ci previn si dezvoltarea dementei.

2. Tulburarile motrice

Stilul de mers este un alt indiciu important de prezicere a riscului de dementa. Un raport prezentat in anul 2012 la Conferinta Internationala a Asociatiei Alzheimer, ce cuprindea rezultatele mai multor studii de specialitate, a evidentiat o corelatie intre mersul lent/dificil si declinul cognitiv depistat in cadrul testelor neuropsihologice.

Un studiu separat a prezentat in cadrul aceleasi conferinte o analiza a stilului de mers in randul a 19 varstnici carora li s-a montat un echipament cu senzori motorii de ultima generatie. S-a constatat, in cele din urma, ca batranii care se deplasau cu pasii cei mai mici aveau cel mai redus volum cerebral, fenomen observabil in cazul pacientilor diagnosticati cu dementa.

3. Tulburarile de somn

Ciclul de somn din tinerete poate determina riscul de dezvoltare a dementei mai tarziu in viata. Un studiu publicat in luna decembrie 2011, in Analele Neurologiei, a cules date din randul unui esantion de 1.300 de femei sanatoase de peste 75 de ani, evaluate pe o perioada de 5 ani. Catre finalul studiului, circa 39% au prezentat cateva simptome de degenerare cognitiva specifica dementei.

Cercetatorii au sesizat ca femeile cu un ritm circadian slab (cele care erau mai active in timpul noptii si mai putin active in timpul zilei) sunt cu 80% mai predispuse dementei, decat femeile active in timpul zilei si capabile sa se odihneasca noaptea, intr-un interval orar sanatos.

4. Supraponderalitatea

Supraponderalitatea si obezitatea au fost asociate de-a lungul timpului cu o serie intreaga de afectiuni, precum diabetul de tip II, bolile cardiace sau artrita. Un studiu efectuat in anul 2011 si publicat in jurnalul Neurologia a stabilit o legatura directa intre excesul ponderal si riscul crescut de dementa.

Cercetarea a analizat starea de sanatate a 8,534 de persoane de peste 65 de ani, dintre care 350 erau deja diagnosticati cu dementa si 114 erau suspecti de dementa. Cand cercetatorii au centralizat indicele de masa corporala al participantilor de acum 30 de ani, au descoperit ca 70% dintre bolnavii de dementa si suspectii de dementa au prezentat inca din tinerete probleme de greutate, de ordinul supraponderalitatii sau al obezitatii.

Medicii au ajuns la concluzia ca exercitiul fizic regulat are efecte benefice directe asupra sanatatii creierului, deci implicit asupra prevenirii dementei la varste inaintate.

5. Depresia

Starile anxioase si depresive pot avea si ele un impact major asupra pierderii functiilor cognitive si asupra sanatatii cerebrale in general. Depresia nu afecteaza exclusiv echilibrul emotional, potrivit unui studiu publicat in Arhivele Generale ale Psihiatriei, care a centralizat informatiile din peste 13.000 de dosare ale locuitorilor din California, timp de sase ani.

Pacientii care au suferit episoade depresive, in special in a doua parte a vietii, au prezentat sanse duble de a fi afectati de dementa, in timp ce pacientii care au suferit de dementa la varsta mijlocie, au prezentat o predispozitie de trei ori mare catre dezvoltarea dementei vasculare.


Medici specialisti Neurologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate