Gusa tiroidiana

Tiroida produce hormoni care controleaza o serie din functiile organismului. Hormonii tiroidieni regleaza temperatura corpului, ritmul cardiac si cresterea.

Cantitatea de hormoni tiroidieni din organism poate sa creasca, sa scada sau chiar pot fi intalnite simultan ambele situatii atunci cand o persoana are gusa tiroidiana.

In unele cazuri, nivelul acestor hormoni poate fi normal. Tratarea gusei tiroidiene poate reduce dimensiunea gusei si poate tine simptomele sub control.

Nivelul prea scazut de iod din dieta este cea mai frecventa cauza care determina aparitia gusei tiroidiane, dar aceasta afectiune poate fi determinata si de boli autoimune, tulburari tiroidiene, medicamente sau poate fi vorba de mostenirea genetica.

- Bolile autoimune: includ bola Graves si Hashimoto care se declanseaza atunci cand sistemul imunitar ataca glanda tiroida.

Sistemul imunitar apara in mod normal organismul impotriva infectiilor si a bolilor.

Problemele intervin atunci cand sistemul imunitar ataca propriile celule inclusiv cele ale glandei tiroide. Cand se intampla acest lucru, celulele de crestere ale glandei tiroide se multiplica excesiv si nu functioneaza corect.

- Alte boli: acestea pot include alte tulburari tiroidiene cum ar fi cancerul, boala lui Plummer, tiroidita Riedel si tiroidita subacuta.

O gusa tiroidiana poate fi cauzata inclusiv de prezenta unuia sau a mai multor noduli sau chisturi ale tiroidei.

- Mostenire genetica: gusa tioridiana poate fi transmisa de la parinti la copii prin intermediul genelor.

- Medicamente: printre medicamentele care cauzeaza aparitia acestei afectiuni se numara cele utilizate pentru tratarea bolilor psihice.

Urmatoarele situatii pot creste riscul unei persoane de a dezvolta gusa tiroidiana, mai ales in cazul in care aceasta locuieste intr-o zona geografica in care exista putin iod sau chiar deloc:

- sarcina

- consumul anumitor alimente

- istoric familial de gusa tiroidiana

Este posibil ca in cazul gusei tiroidiene semnele si simptomele sa nu se manifeste inca de la inceput.

Pe masura ce gusa tiroidiana creste in dimensiuni, aceasta poate fi observata tot mai usor. O gusa tiroidiana nu este, de obicei, dureroasa.

Cand isi mareste volumul, tiroida poate sa exercite presiune asupra cailor respiratorii, esofagului sau pe vasele de sange gatului, iar acest lucru poate provoca urmatoarele semne si simptome:

- tuse sau senzatie de sufocare

- inrosirea fetei si inflamarea venelor gatului

- voce ragusita

- respiratie zgomotoasa

- durere sau disconfort in timpul inghitirii alimentelor sau lichidelor

- probleme de respiratie in anumite pozitii ale corpului.

- semne si simptome de hipertiroidism sau hipotiroidism.

Bolnavul ar putea fi intrebat daca a suferit o interventie chirurgicala la nivelul tiroidei sau daca sufera de orice alte conditii medicale.

Specialistul va dori sa stie ce fel de medicamente utilizeaza pacientul sau daca acesta a urmat un tratament hormonal.

Medicul endocrinolog va palpa si va analiza gatul bolnavului si ar putea solicita oricare dintre urmatoarele investigatii:

- analize de sange - cu ajutorul acestora se poate depista care este valoarea hormonilor tiroidieni din sange.

- biopsia cu ac fin- pentru acest test se va recolta o portiune mica de glanda tiroida.

Biopsia are rolul de a verifica daca sunt prezente afectiuni, cum ar fi cancerul tiroidian.

Medicul poate utiliza un anestezic pentru a amorti partea din fata a gatului, iar apoi va introduce un ac mic cu ajutorul caruia se va obtine o mostra de tesut din glanda tiroida.

Dupa ce proba este prelevata, zona de biopsie va fi acoperita cu un bandaj, iar esantionul va fi trimis la laborator pentru analiza.

- teste imagistice - in cazul unora dintre aceste teste se va folosi substanta de contrast pentru ca rezultatele (imaginile obtinute) sa fie cat mai relevante.

- radiografie toracica - aceasta este necesara in cazul in care bolnavul suspect de gusa tiroidiana acuza obstructie la nivelul cailor respiratorii sau cand tiroida marita apasa pe nervi sau vase de sange.

- tomografia computerizata - numita si scanarea CT, investigatia se va face cu ajutorul unui aparat cu raze X, rezultand imagini ale gatului si pieptului.

Tomografia computerizata este necesara pentru a se investiga tesuturile, oasele, muschii si vasele de sange. Pentru acest test se va administra substanta de contrast.

- ecografia tiroidiana�

Cazurile minore de gusa tiroidiana pot fi tratate cu hormoni tiroidieni sub forma de pastile.

Prin furnizarea de hormoni tiroidieni, hipofiza va elibera mai putini hormoni TSH, iar rezultatul ar trebui sa fie stabilizarea dimensiunii glandei.

Prin aceasta strategie, de cele mai multe ori gusa nu se va micsora dar nici nu va mai creste in dimensiune.

In cazul bolnavilor care nu raspund la terapia cu hormoni tiroidieni, alternativa de tratament este interventia chirurgicala daca glanda continua sa creasca.

Interventia chirurgicala se recomanda mai ales in cazul in care glanda tiroida este atat de mare incat determina compresie pe alte structuri de la nivelul gatului, cum ar traheea si esofagul.

In aceste situatii apar tusea, schimbarea usoara de voce sau episoade de sufocare pe timp de noapte.

O alta situatie in care se recomanda indepartarea chirurgicala a glandei tioride este suspiciunea de malignitate.

Alte motive pentru indepartarea chirurgicala a gusei tiroidiane sunt cele cosmetice.

Adesea o gusa devine suficient de mare incat aceasta este inestetica.

In cazul in care gusa tiroidiana este suficient de mare pentru a fi observata, pot fi necesare medicamentele sau interventiile chirurgicale, intrucat este posibil ca aceasta sa creasca si mai mult in dimensiune.