Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Gusa micronodulara la copii si adulti

Actualizat la data de: 12 Decembrie 2023
Consultant medical:

Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident

Ce este gusa micronodulara

Sus
Gusa micronodulara la copii si adulti

Gusa micronodulara reprezinta marirea in volum a glandei tiroide simetric sau asimetric. Aceasta afectiune presupune existenta mai multor noduli tiroidieni care pot varia de la cativa milimetri pana la >1 cm, riscul dezvoltarii acestora fiind proportional cu inaintarea in varsta, cu o pondere mai mare in randul populatiei feminine.

Cuprins articol

  1. Ce este gusa micronodulara
  2. Mecanism glanda tiroida
  3. Cum se manifesta gusa micronodulara
  4. Cauze si factori de risc
  5. Semne si simptome
  6. Diagnostic
  7. Tratament si metode de preventie
  8. Concluzie
  9. Citeste pe aceeasi tema

Mecanism glanda tiroida

Sus

Glanda tiroida reprezinta o formatiune anatomica formata din doi lobi uniti printr-un istm si este localizata in partea anterioara a gatului. Uneori poate fi prezent si un al treilea lob tiroidian, insa aceasta reprezinta o variatie anatomica.

Fiecare lob tiroidian este format din numerosi pseudolobi delimitati de septuri fibroase. La randul lor, pseudolobii sunt alcatuiti din mai multi foliculi. Acesti foliculi sunt formati dintr-un strat extern de celule, in timp ce partea interna contine o substanta cu consistenta de gel. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de coloid si are rol in formarea hormonilor tiroidieni care vor fi eliberati in circulatia sanguina.

Hormonii tiroidieni, T3-triiodotironina si T4-tiroxina au rol in reglarea metabolismului celular, a frecventei cardiace si respiratorii, intervin in mentinerea temperaturii corporale in limite normale. Totodata, acestia contribuie si la sustinerea functiilor sistemului nervos, avand un rol important in ceea ce priveste starea psihica si emotionala.

Cum se manifesta gusa micronodulara

Sus

Tiroida poate fi insa, si tinta unor diverse patologii care scad capacitatea ei functionala (hipotiroidism), sau cresc productia de hormoni tiroidieni (hipertiroidism).

Gusa tiroidiana poate fi cauzata de marirea generala a glandei sau ca urmare a dezvoltarii anormale a celulelor ei cu formarea de noduli, uneori vizibili la nivel cervical anterior sub forma unor proeminente neregulate ale tegumentului.

Nodulii tiroidieni sunt, in aproximativ 95% din cazuri, de natura benigna, cauzand probleme doar in situatia in care exercita efect compresiv asupra organelor din jur sau determina o crestere a sintezei de hormoni tiroidieni cu aparitia unor complicatii ulterioare. In alte situatii, nodulii tiroidieni sunt maligni sau pot suferi procese de malignizare.

O alta clasificare a nodulilor tiroidieni tine de compozitia acestora, si anume, pot fi noduli tiroidieni solizi formati prin hipertofia si hiperplazia celulelor foliculare, noduli cu un continut lichidian (chisturi) sau aceste tipuri pot exista simultan.

Gusa micronodulara presupune existenta mai multor noduli tiroidieni care pot varia ca dimensiune de la cativa milimetri pana la mai mult de 1 cm. O complicatie a afectiunii apare cand acesti noduli devin activi, producand o cantitate crescuta de hormoni tiroidieni (hipertiroidism), asa cum se intampla in cazul bolii Plummer.

Cauze si factori de risc

Sus

Deficitul de iod din alimentatie este principala circumstanta la nivel global, care predispune la formarea nodulilor tiroidieni la copii si adulti.

Acest lucru se intampla deoarece iodul este precursorul formarii hormonilor tiroidieni (T3,T4), iar in cazul in care nu este disponibil, celulele glandei tiroide se vor hipertrofia in mod compensator in incercarea de a produce necesarul hormonal fiziologic.

Ariile geografice cu deficit de iod exista si in tara noastra, fiind cunoscute drept zone endemice. Copiii si adultii care traiesc in aceste zone endemic au un risc crescut de a dezvolta formatiuni nodulare la nivelul glandei tiroide.

Expunerea la radiatii in copilarie sau iradierea terapeutica la nivelul gatului utilizata la varste tinere pentru tratamentul unor limfoame sau tumori cervicale, poate fi urmata de aparitia nodulilor tiroidieni la varsta adulta.

Un alt element pe lista factorilor de risc in dezvoltarea nodulilor tiroidieni este ereditatea. Predispozitia genetica de a dezvolta gusa nodulara creste la persoanele care au rude de gradul I cu astfel de afectiuni tiroidiene.

Semne si simptome

Sus

Odata cu aparitia formatiunilor nodulare, glanda tiroida creste in volum, iar in functie de aceasta crestere exista riscul de compresie locala asupra elementelor anatomice invecinate (trahee, nervul laringian recurent, vase de sange, mai rar esofagul). Persoana afectata poate manifesta dificultati la respiratie si deglutitie, tuse persistenta sau chiar modificari ale vocii (raguseala) ca urmare a compresiei pe nervul laringian recurent.

In ceea ce priveste aspectul functional al glandei tiroide, gusa micronodulara poate fi insotita de modificari ale producerii si punerii in circulatia sanguina a hormonilor tiroidieni, si anume, hipertiroidism sau hipotiroidism.

Semnele si simptomele frecvent intalnite in cazul hipertiroidismului includ palpitatii, transpiratii abundente si intoleranta fata de caldura, tulburari de somn, agitatie psihomotorie, nervozitate si iritabilitate, slabiciune musculara si tremor. De asemenea, tranzitul gastro-intestinal este accelerat, la fel si rata metabolismului bazal, motiv pentru care se inregistreaza si un deficit ponderal in pofida unui apetit pastrat.

Manifestarile hipotiroidismului sunt situate la polul opus. Pacientul poate manifesta o senzatie permanenta de frig, fatigabilitate si astenie marcata, stare psihica depresiva, lentoare cognitiva si deficit de memorie. Pielea devine uscata, fanerele (unghii, par) sunt friabile si se rup cu usurinta, tranzitul intestinal este incetinit.

Diagnostic

Sus

Medicul caruia trebuie sa va adresati este specialistul in boli endocrinologice.

Initial, acesta va efectua un examen fizic prin palparea glandei tiroide. Unii noduli tiroidieni sunt vizibili cu ochiul liber sub forma unor denivelari la nivelul regiunii cervicale antero-laterale, altii pot fi suspectati prin palpare la examenul fizic obiectic, in timp ce nodulii de dimensiuni mici sau cu localizare in profunzime sunt mai dificil de observat. Anamneza, istoricul medical, simptomatologia si debutul acesteia sunt alti indicatori pentru stabilirea diagnosticului.

Din punct de vedere al evaluarii paraclinice se va fac o serie de investigatii de laborator si teste imagistice. Astfel, se evalueaza aspectul functional al glandei tiroide prin dozarea valorilor tiroxinei (fT4) si a hormonului tireostimulant (TSH).

In ceea ce priveste examinarea imagistica, o modalitate de diagnostic este efectuarea unei ecografii cervicale cu ajutorul careia se poate stabili aspectul, numarul si localizarea nodulilor tiroidieni.

Nodulii cu un continut lichidian sunt in marea majoritate, benigni. Cei solizi, care pot sa contina si microcalificari sau alte atipii, necesita efectuarea unei biopsii aspirative cu ac fin (FNAB), urmata de examinarea anatomo-patologica a acestora.

O alta metoda de diagnostic este sonoelastografia pentru evaluarea compozitiei nodulilor tiroidieni. Cei benigni au un continut moale, elastic, in timp ce nodulii solizi ridica suspiciunea unui grad de malignitate.

Tratament si metode de preventie

Sus

Nodulii tiroidieni activi care produc hipertiroidism beneficiaza de iodoterapie care are rolul de a reduce dimensiunile nodulilor respectivi si de a scadea supra-producerea de hormoni T3 si T4. Situatiile in care se asociaza hipotiroidismul necesita terapie de substitutie cu hormonii tiroidieni aflati in deficit.

Interventia chirurgicala de tiroidectomie totala sau subtotala este indicata in cazul nodulilor de natura maligna sau a celor benigni de dimensuni mari care produc fenomene compresive.

Exista putine metode care pot fi utilizate pentru a preveni dezvoltarea nodulilor tiroidieni, una dintre acestea fiind suplinirea deficitului de iod, in special in zonele endemice, prin iodarea sarii folosite in alimentatie. Evitarea expunerii regiunii cervicale la radiatii scade riscul de aparitie a nodulilor tiroidieni.

Concluzie

Sus

Gusa micronodulara ii poate afecta atat pe copii, cat si pe adulti, fiind insa mai frecvent intalnita in randul persoanelor trecute de 40 de ani si de gen feminin.
Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt de natura benigna.
Este recomandat sa va adresati unui medic endocrinolog atunci cand suspectati prezenta unor noduli la nivel cervical anterior. Acesta va face o serie de teste pentru a stabili natura acestora, daca necesita monitorizare pe termen lung si care este tratamentul indicat in situatia dumneavoastra.

Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24761742/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32571507/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35331216/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/thyroid-nodules/symptoms-causes/syc-20355262
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12625-goiter#overview


Medici specialisti Endocrinologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate