Afectiuni placentare

Placenta este un organ care se formeaza si se dezvolta in uter in timpul sarcinii si asigura schimburile esentiale dintre mama si fat: furnizeaza oxigen si nutrienti fatului si contribuie la eliminarea produsilor de metabolism. De asemenea, produce hormoni importanti pentru mentinerea sarcinii si dezvoltarea fatului.

Unele modificari ale pozitiei, atasarii sau functionarii placentei pot influenta evolutia sarcinii si nasterea. De aceea, placenta este evaluata si urmarita prin ecografiile din timpul sarcinii.

Printre cele mai importante se numara placenta previa, cand placenta este situata in partea inferioara a uterului si poate acoperi partial sau complet orificiul cervical intern, dezlipirea prematura de placenta (abruptio placentae), o complicatie care necesita evaluare medicala urgenta, si tulburarile de aderenta placentara din spectrul accreta (placenta accreta, increta sau percreta). Aceste afectiuni pot avea implicatii diferite pentru evolutia sarcinii si pentru momentul si modul nasterii. O placenta situata initial jos se poate indeparta aparent de col pe masura ce uterul se dezvolta, in timp ce tulburarile de aderenta placentara necesita o monitorizare speciala.

In placenta previa, placenta acopera partial sau complet orificiul cervical intern. Semnul tipic este sangerarea vaginala brusca, nedureroasa si de culoare rosu-aprins, care apare mai ales in a doua jumatate a sarcinii. O placenta situata initial jos se poate indeparta aparent de col pe masura ce uterul se dezvolta, astfel ca multe cazuri identificate la ecografia de la mijlocul sarcinii nu mai persista pana la termen.

Daca placenta previa persista spre finalul sarcinii si acopera orificiul cervical intern, nasterea prin cezariana este de regula recomandata. Orice sangerare vaginala in sarcina necesita evaluare medicala, iar la o gravida cu placenta previa cunoscuta este importanta evaluarea obstetricala inaintea oricarui examen vaginal.

Cel mai important semn de alarma legat de placenta este sangerarea vaginala in sarcina si trebuie anuntata medicului. In placenta previa, sangerarea este de obicei nedureroasa si rosu-aprins, in timp ce in dezlipirea placentei poate fi insotita de durere abdominala, sensibilitate uterina sau contractii; uneori, sangerarea vaginala poate lipsi. Sangerarea abundenta, durerea severa, ametelile, slabiciunea sau starea de lesin necesita evaluare medicala de urgenta.

Unele afectiuni placentare nu provoaca simptome si sunt descoperite la ecografie, ceea ce face importanta monitorizarea prenatala regulata.

Afectiunile placentare sunt evaluate in principal prin ecografie, uneori completata, in functie de situatie, de ecografie Doppler, monitorizarea starii fatului, analize sau alte investigatii. Abordarea depinde de tipul si severitatea afectiunii, de varsta sarcinii si de starea mamei si a fatului si poate varia de la monitorizare atenta pana la internare si stabilirea momentului si modului nasterii. In cazul unei placente previa care persista si acopera orificiul cervical intern, nasterea prin cezariana este de regula recomandata.

Factorii de risc difera in functie de afectiune si pot include fumatul, interventiile uterine anterioare, cezarienele anterioare, placenta previa si varsta materna mai mare. Monitorizarea si conduita sunt stabilite individual de medicul obstetrician.