Hemoragia subarahnoidiana

Hemoragia subarahnoidiana este sangerarea prezenta in zona dintre creier si tesuturile subtiri care acopera creierul sau spatiul subarahnoidian. In mod normal, acest spatiu este umplut cu lichid cefalorahidian care actioneaza ca o perna umpluta cu apa, in scopul protectiei creierului.

Atunci cand sangele ajunge in spatiul subarahnoidian, se irita mucoasa creierului, creste presiunea asupra creierului si celulele acestuia vor fi lezate. In acelasi timp, aceasta zona a creierului va fi privata de oxigen, intrucat artera afectata nu ii va mai furniza oxigen, iar rezultatul va fi accidentul vascular cerebral.

Cheagurile de sange si fluidul acumulate in spatiul subarahnoidian cresc presiunea asupra creierului, situatii care vor afecta sanatatea creierului. Blocarea circulatiei sanguine la nivelul creierului poate provoca extinderea ventriculilor, hidrocefalie, vasospasm sau alte complicatii.

Conditia este grava si poate pune in pericol viata unei persoane.

Hemoragia subarahnoidiana poate fi cauzata de:

• malformatii arteriovenoase sau sangerarea cauzata de o malformatie arteriovenoasa
• probleme determinate de tulburari ale circulatiei sanguine
• hemoragii provocate de un anevrism cerebral
• administrarea incorecta a tratamentului anticoagulant
• leziuni craniene
• tumori cerebrale
• cauze idiopatice
• utilizarea de substante care subtiaza sangele.

Leziunile care duc la hemoragie subarahnoidiana sunt cel mai frecvent intalnite la persoanele in varsta care au cazut si s-au lovit la cap.

Printre cei mai frecventi intalniti factori de risc care ar putea determina aparitia hemoragiei subarahnoidiene se numara:

• un anevrism prezent in alte vase ale sangelui
• displazie fibromusculara si alte tulburari ale tesutului conjunctiv
• hipertensiune arteriala
• antecedente de boala de rinichi polichistic
• fumat
• un istoric familial in care a mai fost prezenta hemoragia subarahnoidiana.

Principalul simptom al conditiei este o durere severa de cap care debuteaza brusc si este mai accentuata in partea din spate a capului. Alte manifestari specifice sunt:

• pierderea constientei
• disconfort ocular la lumina puternica
• schimbari de dispozitie si personalitate, inclusiv confuzie si iritabilitate
• dureri musculare (in special in zona gatului si umarului)
• greata si varsaturi
• amorteala unei parti a corpului
• convulsii
• torticolis
• tulburari de vedere, inclusiv vedere dubla, pete oarbe sau pierderea temporara a vederii unui ochi
• caderea pleoapei
• marimi diferite ale pupilelor ochilor
• rigidizarea brusca a spatelui si gatului insotita de arcuirea spatelui.

Se va contacta de urgenta medicul cand apar simptomele specifice hemoragiei subarahnoidiene.

In urma examenului fizic, medicul va incerca sa constate daca pacientul are gatul intepenit, daca semnalele nervilor sunt scazute si daca functiile creierului sunt diminuate (deficit focal neurologic).

Daca medicul va banui ca pacientul ar putea suferi o hemoragie subarahnoidiana, va recomanda de urgenta ca acesta sa faca un CT (computer tomograf) fara substanta de contrast. In cazul in care rezultatele acestei investigatii sunt normale, se va face o punctie lombara. Alte teste care pot fi efectuate ar putea fi:

• angiografia cerebrala a vaselor de sange ale creierului
• scanare CT angiografica cu utilizarea de substanta de contrast
• doppler transcranian
• RMN sau electroencefalograma
• examen al fundului de ochi.

Tratamentul pentru hemoragia subarahnoidiana variaza in functie de cauzele acesteia si de gradul de deteriorare a creierului.

Principalele scopuri ale tratamentului sunt: salvarea vietii bolnavului, tratarea cauzei care sta la baza sangerarii, ameliorarea simptomelor si prevenirea complicatiilor (cum ar fi lezarea permanenta a creierului).

Tratamentul medicamentos presupune utilizarea de calmante, laxative, anticonvulsivante, dar si medicamente pentru mentinerea sub control a tensiunii arteriale. Medicamentele ar putea fi administrare printr-o linie intravenoasa.

Tratamentul chirurgical se va face pentru:

• a se elimina cantitatile mai mari de sange si a scadea presiunea acestora asupra creierului (daca hemoragia este cauza unei accidentari)
• a se corecta anevrismul daca hemoragia este provocata de o ruptura de anevrism.

Interventia chirugiala necesara in cazul ruperii unui anevrism se va face prin:

• craniotomie - pentru localizarea anevrismului si oprirea fluxului de sange prin clampare chirurgicala
• interventie endovasculara - un cateter este introdus intr-o artera a abdomenului in timpul unei angiografii. Cateterul este impins prin sistemul circulator pana in zona anevrismului. O spirala de platina sau un lipici lichid vor fi aplicate local pentru a se opri fluxul de sange si pentru a se trata anevrismul.

Alte masuri care se pot lua pentru tratarea hemoragiei subarahnoidiane sunt:

• controlul hidrocefaliei care poate contribui la cresterea presiunii intracraniene
• controlul vasospasmului care poate ingusta artera si va reduce fluxul de sange catre creier.

Expectativa vigilenta terapeutica presupune:

• plasarea unui tub de drenaj la nivelul creierului pentru eliberarea presiunii intracraniene
• suportul bolnavului pentru desfasurarea activitatilor zilnice
• aplicarea de mijloace de protectie a cailor respiratorii
• pozitionare speciala a bolnavului.

Este foarte important repausul strict la pat si evitarea activitatilor care pot creste presiunea intracraniana, inclusiv actiunile care implica aplecarea corpului, incordarea sau modificarea brusca a pozitiei.

Evolutia starii de sanatate a unei persoane care a suferit o hemoragie subarahnoidiana depinde de locul amplasarii, cantitatea sangerarii si de complicatiile care ar putea sa apara. Cu cat varsta bolnavului este mai inaintata, cu atat simptomele ar putea fi mai severe, crescand riscul aparitiei complicatiilor. Unii oameni se pot recupera complet dupa tratament, dar altii este posibil sa-si piarda viata, chiar si in urma unui tratament complex.

Sangerarea este cea mai frecvent intalnita complicatie. Daca o persoana sufera a doua oara de hemoragie subarahnoidiana, perpectivele sunt mult mai sumbre. Alte complicatii ale conditiei sunt:

• efecte secundare ale medicamentelor
• convulsii
• coma sau chiar deces
• probleme in timpul interventiei chirurgicale.