Cresterea presiunii intracraniene: simptome, diagnostic si tratament

Cresterea presiunii intracraniene se traduce medical prin hipertensiune intracraniana, prescurtata HIC. De asemenea, notiunea se refera la cresterea presiunii din interiorul craniului unei persoane. Aceasta presiune crescuta poate afecta sever creierul daca medicul nu o trateaza la timp.

Cu alte cuvinte, cresterea brusca a presiunii din interiorul craniului unei persoane reprezinta o urgenta medicala ce poate duce la leziuni cerebrale, convulsii, coma, accident vascular cerebral sau chiar deces.

Cu un tratament prompt si corect, este posibil ca persoanele cu hipertensiune intracraniana sa se recupereze complet.

Simptomatologia hipertensiunii intracraniene poate varia in functie de varsta persoanei afectate. Copiii cu varste mici ce au hipertensiune intracraniana pot dezvolta un tablou clinic diferit fata de copiii mai mari sau adultii cu alte afectiuni.

Simptome prezente la adulti

Tabloul clinic al hipertensiunii intracraniene la adulti cuprinde:

• Pupile ce nu raspund la stimuli luminosi;
• Dureri de cap;
• Tulburari de comportament;
• Reducerea starii de vigilenta;
• Somnolenta;
• Slabiciune musculara;
• Tulburari de vorbire;
• Tulburari motorii;
• Greata si varsaturi;
• Vedere incetosata;
• Confuzie.

Pe masura ce presiunea intracraniana creste, persoana in cauza poate sa isi piarda starea de constienta si sa intre in coma. Valorile crescute excesiv ale presiunii pot provoca leziuni cerebrale ireversibile si severe daca nu se acorda tratament de urgenta.

Simptome prezente la sugari

Copiii cu hipertensiune intracraniana pot prezenta aceleasi simptome ca adultii, dar pot avea si simptome suplimentare, de exemplu afectarea formei capului.
Oasele cutiei craniene la sugari sunt destul de moi, iar suturile craniene sunt fragile.

Astfel, cand presiunea intracraniana creste, suturile craniene se separa, iar placile osoase se desfac. De asemenea, un alt efect al hipertensiunii intracraniene consta in bombarea fontanelei.

Diferite afectiuni medicale pot duce la cresterea presiunii din interior craniului. Acestea includ:

• Leziunile cerebrale, adesea rezultate prin lovituri la nivelul capului;
• Hidrocefalie sau acumulare de lichid cefalorahidian la nivelul creierului;
• Edem cerebral;
• Hemoragii cerebrale;
• Anevrism cerebral;
• Infectii ale creierului, precum meningita sau encefalita;
• Accidentul vascular cerebral;
• Tensiunea arteriala crescuta;
• Mase tumorale la nivelul creierului;
• Interactiuni medicamentoase;
• Epilepsia;
• Hipoxemia (deficit de oxigen in sange).

In cazul copiilor, hipertensiunea intracraniana poate sa apara in urma unor abuzuri fizice. De asemenea, cand o persoana realizeaza miscari bruste ale capului copilului poate provoca leziuni cerebrale.

Acest din urma exemplu este cunoscut sub numele de sindrom al bebelusului scuturat. Se estimeaza ca doar in Statele Unite ale Americii apar peste 3000 de traumatisme craniene la nivel anual prin acest mecanism. Deseori, adultii scutura copiii in dorinta de a-i opri din plans.

Daca o persoana se confrunta cu o serie de simptome ce pot sugera cresterea presiunii intracraniene, aceasta ar trebui sa solicite imediat parerea unui medic. Deoarece hipertensiunea intracraniana reprezinta o urgenta medicala, daca nu se ofera un tratament rapid creierul poate fi vatamat sever.

Presiunea intracraniana se masoara in milimetri coloana de mercur, adica mm/Hg. In mod normal, aceasta presiune trebuie sa aiba o valoare mai mica de 20 de mm/Hg. Cand presiunea din cutia craniana depaseste aceasta valoare, inseamna ca o persoana sufera de hipertensiune intracraniana.

Pentru a se putea pune diagnosticul corect, medicul poate necesita urmatoarele informatii:

• Daca in antecedente a existat o lovitura la nivelul capului;
• Daca a existat anterior un diagnostic de tumora cerebrala;
• Daca exista o infectie cunoscuta;
• Care sunt medicamentele consumate.

Dupa informarea medicului, acesta poate solicita urmatoarele investigatii:

• Examenul neurologic complet – pentru a verifica simturile, echilibrul si starea mintala a persoanei in cauza;
• Punctie lombara – pentru a masura presiunea lichidului cefalorahidian;
• Scanarea CT (tomografia computerizata) – ajuta la evaluarea capului si creierului prin realizarea unor imagini speciale;
• Imagistica prin rezonanta magnetica (examen IRM) – pentru examinarea in detaliu a tesutului cerebral al unei persoane.

Daca o persoana este diagnosticata cu hipertensiune intracraniana, medicul va actiona imediat pentru a reduce aceasta presiune si pentru a diminua riscul de leziuni la nivelul creierului.

Ulterior stabilizarii pacientului, medicul va incerca tratarea cauzei principale ce a dus la cresterea presiunii intracraniene.

Metodele de tratament pentru reducerea hipertensiunii intracraniene includ:

• Drenarea excesului de lichid cefalorahidian;
• Administrarea de medicamente speciale, precum manitol si solutie salina hipertona;
• Interventie chirurgicala pentru indepartarea unei zone din craniu cu scopul de a diminua presiunea. Interventia este mai rara.

De asemenea, medicul poate recomanda sedative pentru a reduce anxietatea si pentru a scadea tensiunea arteriala. In unele cazuri, pacientii pot necesita administrare de oxigen. Medicul va monitoriza semnele vitale pe tot parcursul tratamentului.

In cazuri rare si severe, medicul poate induce intentionat coma, tocmai pentru a trata boala.

Netratarea hipertensiunii intracraniene poate duce la convulsii, accident vascular cerebral, coma si chiar deces.

Cu cat o persoana primeste mai rapid tratamentul, cu atat mai buna este perspectiva. Majoritatea persoanelor raspund bine la tratament, iar recuperarea este completa in cele mai multe cazuri de hipertensiune intracraniana tratata la timp.

Cresterea tensiunii intracraniene nu poate fi intotdeauna prevenita, dar este posibila reducerea riscului de aparitie a unor afectiuni ce o pot determina.

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit prin urmatoarele moduri:

• Scaderea tensiunii arteriale;
• Stoparea fumatului;
• Gestionarea nivelurilor de zahar din sange;
• Controlul valorilor de colesterol;
• Practicarea de exercitii fizice regulate.

Tensiunea arteriala se poate mentine la cote optime prin:

• Reducerea greutatii corporale in cazul persoanelor supraponderale sau obeze;
• Evitarea medicamentelor care maresc tensiunea arteriala;
• Consumarea unei diete sanatoase si echilibrate;
• Reducerea aportului de sare;
• Urmarea unui program adecvat de activitati fizice.

Traumatismele craniene pot provoca cresterea presiunii intracraniene. Reducerea riscului de ranire poate fi realizata prin:

• Evitarea sporturilor extreme sau a activitatilor periculoase;
• Purtarea castilor de protectie;
• Purtarea centurii de siguranta pe durata condusului.

Hipertensiunea intracraniana apare atunci cand presiunea din cutia craniana creste. Trebuie stiut ca aceasta conditie reprezinta o urgenta medicala, iar tabloul clinic trebuie recunoscut rapid.

Cel mai frecvent, hipertensiunea intracraniana apare ca urmare a unui traumatism la cap. Cu cat ajutorul este chemat mai rapid, cu atat sansele de primire a tratamentului sunt mai mari.

Fara tratamentul adecvat, perspectiva este sumbra. Cu toate acestea, daca tratamentul este oferit rapid, sansele de vindecare sunt foarte bune, recuperarea completa fiind posibila in cele mai multe cazuri.