Craniectomia - cand si de ce se recomanda

Craniectomia este rezervata in general situatiilor in care masurile medicale si chirurgicale conventionale nu reusesc sa controleze hipertensiunea intracraniana. Cele mai frecvente indicatii includ:

- Traumatisme cranio-cerebrale severe cu edem cerebral masiv.

- Hematoame intracraniene extinse sau edem post-hemoragic.

- Infarct cerebral malign, in special infarctul malign de artera cerebrala medie.

- Encefalite severe sau alte procese infectioase cu edem cerebral difuz.

- Situatii postoperatorii complicate, cand presiunea intracraniana nu poate fi controlata altfel.

Procedura variaza in functie de localizarea leziunii si de amploarea edemului cerebral. 

Cele mai utilizate tehnici includ:

- Craniectomia fronto-temporo-parietala (craniectomia decompresiva larga), destinata infarctului malign de ACM sau traumatismelor severe.

- Craniectomia suboccipitala, utilizata pentru leziuni si edem la nivelul fosei posterioare.

- Craniectomii mai limitate, adaptate la situatii particulare.

Dupa indepartarea fragmentului osos, dura mater poate fi lasata deschisa sau largita cu un plasture dural (duraplastie), pentru a permite creierului edematiat sa se destinda in afara calotei si astfel sa reduca compresia intracraniana.

Craniectomia este asociata cu un risc semnificativ de complicatii, printre care:

- Infectii (meningita, abces cerebral).

- Hemoragii intracraniene recurente.

- Hidrocefalie postoperatorie.

- Sindromul defectului osos ("syndrome of the trephined"), caracterizat prin cefalee, ameteli, tulburari cognitive.

- Probleme estetice si psihologice asociate defectului cranian.

In cazul in care fragmentul osos este pastrat in conditii sterile, acesta poate fi repus ulterior, intr-o interventie ulterioara (cranioplastie). Daca osul nu este disponibil sau nu este viabil, se utilizeaza materiale aloplastice precum titan, PMMA (polimetilmetacrilat) sau plase personalizate. 

Cranioplastia are nu doar rol estetic, ci si functional, contribuind la normalizarea hemodinamicii cerebrale si la reducerea simptomelor neurologice.

Prognosticul dupa craniectomie depinde in mare masura de afectiunea de baza, varsta pacientului, timpul scurs pana la interventie si severitatea leziunilor cerebrale initiale. 

In infarctul malign de ACM, craniectomia efectuata precoce poate reduce mortalitatea de la peste 70% la 20-30%, insa multi pacienti raman cu deficite neurologice semnificative. In traumatismele severe, beneficiile variaza, iar selectia pacientilor este esentiala.

Craniectomia reprezinta o procedura salvatoare de viata in contextul hipertensiunii intracraniene refractare, desi implica riscuri si se asociaza cu dizabilitati reziduale in multe cazuri. 

Selectia corecta a pacientilor, momentul optim al interventiei si managementul multidisciplinar ulterior sunt factori determinanti pentru imbunatatirea prognosticului si a calitatii vietii pacientilor.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/24901-craniectomy
https://www.verywellhealth.com/craniotomy-vs-craniectomy-3157265