Medicamentele si efectele lor secundare asupra sistemului digestiv

Persoanele care au dificultati in inghitirea tabletelor sau pilulelor orale sau cele care obisnuiesc sa le administreze fara niciun lichid pot suferi de o iritatie a esofagului.

In astfel de cazuri, pastila stationeaza o perioada in esofag inainte sa ajunga in stomac si elibereaza anumite substante chimice care pot irita mucoasa esofagiana. In timp, iritatia poate degenera in afectiuni serioase ca ulcer, hemoragii, perforatii sau stricturi esofagiene.

Persoanele care prezinta risc sa dezvolte o astfel de problema sunt cele care sufera de boli precum:
- prezenta stricturii esofagiene;
- scleroderma;
- achalagia.

Medicamentele care favorizeaza aparitia iritatiei esofagiene sunt
- antibioticele;
- vitamina C;
- aspirina;
- chinidina;
- clorura de potasiu;
- fierul.

Pentru prevenirea acestui efect advers este important sa se administreze medicamentele cu mult lichid (cel putin un pahar de 250 ml apa) si sa se stea in picioare sau pe scaun atunci cand se inghit, niciodata intins pe spate.

Atunci cand sunt ingerate, unele medicamente interactioneaza cu activitatea muschiului sfincterian, localizat intre esofag si stomac. Este un pasaj care permite trecerea alimentelor din cavitatea bucala in stomac, dupa inghitire.

Atunci cand apare o disfunctionalitate la nivelul acestui muschi, ia nastere refluxul gastro-esofagian sau urcarea continutului gastric inapoi in esofag. Medicamentele vinovate de acest efect sunt:
- antiinflamatoarele nesteroidiene;
- nitratii;
- teofilina;
- blocante ale canalelor de calciu;
- antibiotice orale;
- anticonceptionale.

Refluxul nu poate fi evitat in intregime, dar se pot scadea sansele de aparitie sau de agravare a simptomelor daca se evita consumul de alimente precum alcool, ciocolata, cafea, prajeli etc. Renuntarea la fumat si evitarea repaosului in pat imediat dupa masa pot ajuta in acest sens.

Iritatia gastrica sau gastrita este una dintre repercursiunile administrarii prelungite a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Aceste medicamente sensibilizeaza mucoasa stomacului, care rezista in fata acidului gastric din stomac, si poate conduce la inflamarea si iritarea ei, adica la gastrita.

Factorii de risc pentru aparitia afectiunii sunt prezenti la persoanele care sufera de ulcer peptic sau au deja inceput de gastrita ori se trateaza cu astfel de medicamente pentru boli cronice.

Constipatia este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale multor tipuri de medicamente si este cauzata de faptul ca acestea afecteaza activitatea muschilor si nervilor din colon (intestinul gros).

Acest efect conduce la eliminarea cu greutate a scaunelor. Printre medicamentele comune care favorizeaza aparitia constipatiei se numara
- antihipertensivele;
- anticolinergicele;
- colestiramina;
- fierul;
- antacidele (in special cele care contin aluminiu).

Pentru prevenirea acestui efect secundar este important sa se tina o dieta echilibrata, bogata in fibre, care ajuta la imbunatatirea activitatii tranzitului intestinal lent si la evacuarea mai usoara a fecalelor.

Se recomanda, pe toata perioada tratamentului cu astfel de medicamente, o dieta bogata in fructe si legume proaspete, dar mai ales in cereale integrale. Consumul de lichide trebuie sa creasca, deoarece imbunatateste digestia si asigura un tranzit intestinal echilibrat.

Miscarea fizica zilnica sau sportul trebuie sa completeze dieta bogata in fibre si hidratarea. Activitatea fizica este unul dintre cele mai importante adjuvante ale digestiei si ale tranzitului intestinal.

In cazul in care constipatia persista si se continua tratamentul cu medicamente care au acest efect secundar, este important sa se consulte medicul in vederea unor laxative care sa ajute digestia si evacuarea fecala. Laxativele se administreaza doar la recomandarea medicului.

O alta consecinta frecvent intalnita, in special in urma consumului de antibiotic, este diareea. Aceste medicamente afecteaza bacteriile normale prezente in mod natural in intestinul gros si duc la aparitia unui dezechilibru.

Apare astfel cresterea sau inmultirea bacteriei Clostridium difficile (C. difficile) care are ca efect diareea indusa de antibiotice. Inmultirea excesiva a acestei bacterii conduce la aparitia colitei, o afectiune care se manifesta prin scaune foarte moi, apoase.

Cele mai frecvent intalnite tipuri de antibiotice care produc aceste efecte secundare sunt:
- penicilina (inclusiv ampicilina si amoxicilina)
- cefalosporinele;
- clindamicina.

Exista si alte tipuri de medicamente, in afara antibioticelor, care pot deregla tranzitul intestinal si instala aparitia diareei
- colchicina;
- magneziu.

Pentru tratarea colitei, medicul prescrie tot un antibiotic, dar care lupta impotriva inmultirii bacteriei C. difficile. Prevenirea diareei cauzate de medicamente poate fi realizata cu ajutorul pansamentelor gastrice sau probioticelor, dar si prin evitarea pe parcursul tratamentului a alimentelor care irita stomacul.

Se actioneaza si in vederea reglarii nivelului de fluide din organism. Prin diaree se pierd foarte multe fluide si exista riscul dezechilibrului electrolitic sau al deshidratarii.

In cazul in care diareea persista si nu se amelioreaza in urma masurilor terapeutice indicate, este necesara consultarea medicului in vederea prescrierii unui tratament adecvat.