Comunicare, terapie si relatie

Eficacitatea terapiilor si a comunicarii

Sus
Comunicare, terapie si relatie

Efectul placebo

Mai multe cercetari neutre, pluridisciplinare si obiective despre eficacitatea terapiilor arata ca nu exista nici o diferenta semnificativa intre metodele psihoterapeutice. O alta cercetare a incercat sa evalueze mai pe larg ceea ce este eficient in terapie. Eficacitatea depinde in principal de trei factori: calitatea personala a clientului care face terapia (40%), calitatea personala a terapeutului (30%), si metoda utilizata (20%). Acest procentaj redus al metodei utilizate explica de ce este dificila evaluarea diferentelor intre diferitele terapii.

Cuprins articol

  1. Eficacitatea terapiilor si a comunicarii
  2. Clientul 'placebo pozitiv' - 40%
  3. Terapeutul, profesorul, functionarul sau patronul ... eficace placebo pozitiv - 30%
  4. Articole similare

Clientul 'placebo pozitiv' - 40%

Sus
Partea clientului este optima (40%) cand acesta este “placebo pozitiv” si “acordor” . Pacientii “placebo pozitiv” reactioneaza bine la toate medicamentele, adevarate sau false, prezentate ca fiind eficace, sunt satisfacuti de ingrijirile acordate, de vizitele pe care le primesc si de medicul lor. Ar putea fi comparati cu „acordorii”. In psihoterapie, ei raspund mai bine la toate metodele si la toti terapeutii. Sunt de acord cu solutiile sau exercitiile propuse.
Pacientii “placebo negativ” reactioneaza slab la medicamente si nu sunt multumiti nici de ingrijiri, nici de vizite, nici de medicul lor. Ar putea fi comparati cu „desacordorii”.

Efectul placebo pozitiv se construieste progresiv cand clientul:
- isi indreapta atentia asupra procesului care se deruleaza in interiorul lui prin intermediul organelor sale senzoriale (a vedea, a asculta, a simti),
- isi pastreaza credinta in valoarea terapeutului,
- se abandoneaza senzatiilor si emotiilor sale (acceptare),
- se exprima liber verbal si corporal,
- devine constient de ceea ce era ascuns in interiorul lui si isi integreaza mai armonios trecutul in prezentul linistit si protector al relatiei sale cu terapeutul.

Putem sa-i facem pe clientii nostri mai mult placebo pozitivi ?

Un renumit specialist in cure de slabire, foarte eficace, administra medicamente (pentru reducerea poftei de mancare, hormoni tiroidieni si laxative foarte concentrate) si un regim sever. „Daca intr-o luna nu ati slabit 4 kg, nu mai veniti sa stam de vorba.” Cum avea multi clienti (15 minute de consultatie), sala de asteptare era mereu plina. Ultimul venit ii auzea pe ceilalti vorbind, evident toti pe cale de vindecare, deci pacienti placebo pozitivi fortati.

Un psihiatru de „bun simt” dadea sfaturi si pretindea schimbari rapide de comportament. Sala de asteptare devenea o terapie spontana de grup cu participanti vindecati deja partial.
Cand lucram la spital, multi pacienti veneau pentru a gasi un doctor anonim care avea sa-i vindece si asteptau mai mult medicamente. In practica mea privata, oamenii vin sa ma vada ca urmare a recomandarii unor fosti pacienti pentru a gasi un ajutor in reducerea conflictelor lor. Selectionez, fara sa vreau, pacienti placebo pozitivi.
Vindecarea spontana poate face parte din efectul Placebo. Ea intervine cu atat mai mult cu cat terapia este mai lunga (psihanaliza de exemplu). Cand chirurgul deschide abdomenul pentru a realiza o operatie, el coase la loc cele doua capete ale taieturii si rana se vindeca de la sine. Ambroise Pare, medic celebru la Paris, spunea acum doua secole: „Eu il pansez, Dumnezeu il vindeca”. Asta se intampla in majoritatea bolilor altfel am ramane cu cicatrice.

Pe plan psihologic, se intampla la fel. Majoritatea conflictelor pe care le traim gasesc o anumita portita mai mult sau mai putin linistitoare: pacientul poate gasi alternative, sa-si schimbe locul de munca, partenerul sau sa-si rezolve cat de cat problemele intalnite fara sa faca neaparat o terapie. In filozofia hindusa, vorbim despre efemeritatea lucrurilor: totul vine si pleaca. Conflictele interioare fac adesea problemele de nerezolvat.

Terapeutul, profesorul, functionarul sau patronul ... eficace placebo pozitiv - 30%

Sus
Cercetari independente despre metodele terapeutice au subliniat calitatile terapeutului. Calitatile personale cele mai eficiente la un terapeut sunt caldura umana sau empatia, comunicarea (vezi B) si coerenta intre ceea ce spune si ceea ce face sau traieste. Cand indrum grupuri de profesori sau de functionari, ei imi confirma ca aceste valori sunt eficiente si in domeniul lor de activitate.

A. Caldura umana presupune o ascultare empatica in doua etape: in primul rand simpatia (identificarea pentru inceput cu pacientul, a-l insoti in tristetea si bucuria lui „ca si cum… am fi una cu el”), si in al doilea rand, empatia sau distantarea mai obiectiva (nu eu sufar), si aceasta fara judecata critica sau interpretare.

Eficienta lui terapeutica depinde si de alti factori: credinta pe care o are in el insusi si in metoda utilizata sau in medicamentul administrat, forta lui interioara, usurinta in contactul sau vizual si corporal, increderea in pacient.
In dragoste este si mai evident. Tandretea se exprima in special prin caldura umana si comunicare. Intr-o relatie creativa fiecare este capabil sa faca pasul urmator cand celalalt este pregatit. Nu putem sti acest lucru decat daca celalalt este transparent si “vizibil” si daca suntem niste fini observatori si stim sa ascultam.

B. Comunicarea

1. Canalele comunicarii
Specialistii in comunicare spun ca mesajul se transmite prin patru canale:
Cuvintele: 10%
Tonul vocii: 30%
Expresia fetei, privirea si mimica: 30%
Expresia intregului corp, limbajul corpului: 30%.

O alta cercetare a aratat ca mesajul terapeutic se transmite in proportie de 52% prin expresia fetei si a ochilor. Este suficient sa faceti apel la experienta dumneavoastra in dragoste pentru a va convinge ca cea mai mare parte a comunicarii se realizeaza prin aceste canale.

2. Cuvintele
Este surprinzator sa citesti ca in transmiterea mesajului cuvintele intervin atat de putin. Ele sunt totusi esentiale pentru mesajul comunicarii. Totusi, se poate observa cum reusesc cuvintele sa impresioneze auditoriul sau persoana careia ne adresam.
Cand revad in trecutul meu atentia pe care o acordam mesajelor verbale imi dau seama cum comunicarile verbale monocorde imi induc o stare de somnolenta si imi distrag atentia: cursuri, lecturi sau prezentari monotone tinute de profesori, conferentiari sau lectori care vorbesc pentru ei insisi fara sa priveasca publicul si fara sa-i observe reactiile. Mi se intampla sa adorm cand, printre altele, sala este intunecata si supraincalzita.

Sunetul vocii
Daca oratorul si-ar modela vocea in timpul cursului sau conferintei, daca ar face o pauza dupa fiecare fraza si daca tonul ar fi clar, ferm, modulat si armonios, atunci as fi mai atent. Pe de alta parte am o amintire mai vie despre profesorii care-si tineau cursurile fara notite, privindu-si auditoriul in fata. Mai ales daca dadeau exemple, povesteau intamplari si mai faceau din cand in cand cate o gluma.

Expresia fetei si privirea
Sunt mai atent atunci cand interlocutorul meu ma priveste adesea si are o mimica expresiva. In plus, Paul Eckman, un cercetator american, a demonstrat ca expresia emotiilor este aceeasi in toate culturile. Este deci un limbaj universal, intercultural, care nu este influentat de educatie. Exista optsprezece feluri de a zambi. Un zambet spontan este diferit de un zambet simulat. Un ofiter al lui Cear putea sa-i spuna cand un diplomat strain venea sa-l salute si pronunta „Ave Cear” daca acesta era sincer sau nu. Multi oameni disting zambetele de placere de zambetele de jena sau de zambetele prefacute, dar nu stiu sa specifice semnele obiective care stau la baza convingerii lor si nici nu pot sa spuna de unde stiu acest lucru.

Expresia intregului corp
Vazand pe cineva, noi stim multe lucruri, dar nu stim ce stim si nici de unde stim. Terapia ne ajuta sa descoperim ceea ce era ascuns in noi. Cand cineva devine constient de ceva in comportamentul sau, i se intampla sa spuna: „descopar ca intr-o oarecare masura stiam acest lucru, dar nu-mi dadeam seama.” A descoperi ceea ce era acoperit. Ni se intampla, de asemenea, sa ghicim uneori ce gandesc ceilalti despre noi dupa comportamentul lor tacut: simpatie, neincredere, manie sau mila. Intrand in acest restaurant, puteti imediat sa va dati seama cine este patronul. La banca ghiciti cand este momentul potrivit pentru a va adresa functionarului. Un grafolog competent poate sa ghiceasca multe din caracteristicile personalitatii reflectate in scris care este un comportament psiho-motor.
Cand un profesor sau un conferentiar se misca, scrie la tabla sau arata si explica ceea ce a proiectat pe ecran, priveste publicul, pune eventual intrebari si interactioneaza cu publicul, atunci atentia mea este captivata si retin mai bine ceea ce spune.

3. Calitatile comunicatorului

A acorda
Este o dimensiune dezvoltata de PNL.
„A fi in acord cu” sau „a acorda” (to match, a face echipa pentru a castiga), inseamna:
- a vedea jumatatea plina a paharului, partea pozitiva in fiecare situatie, punctele comune intre persoane,
- a asculta ce spun ceilalti, a-i valoriza, a-i considera mai degraba parteneri decat adversari sau dusmani,
- a le stimula raspunsurile si a le valoriza sugestiile pozitive sau solutiile alternative,
- a accepta si eventual a integra opinia celuilalt pentru a o modifica sau completa pe a sa, a arata clar acordul, dezacordul sau sugestiile sale tinand cont de nevoile sale,
- a negocia pentru a gasi sau dezvolta convergente si acorduri,
- a cauta mai degraba solutii la probleme decat probleme la solutii,
- a transforma intrebarile intr-o opinie,
- a insoti si dirija in acelasi timp,
- a uni mai degraba decat a desparti.
Putem fi „in acord cu” sau „placebo pozitiv” in terapie, ca terapeut sau client, dar si in viata, la serviciu, la bucatarie sau in dragoste.

A dezacorda
„A fi in dezacord” sau „a dezacorda” (mis-match), inseamna:
- a vedea jumatatea goala a paharului, partea negativa a fiecarei situatii, punctele divergente sau dezacordul intre persoane,
- a nu asculta ce spun ceilalti,
- a-i considera pe ceilalti adversari sau dusmani,
- a nu lua in consideratie raspunsurile, sugestiile sau solutiile adversarilor,
- a refuza opinia celuilalt, a nu-si exprima acordul sau dezacordul,
- a refuza sau a evita sa-si schimbe parerea sau sa negocieze,
- a dezvolta divergente, dezacorduri,
- a separa mai degraba decat a uni,
- a cauta probleme la solutii.
Cei care sunt „in dezacord” critica adesea, nu sunt multumiti de ceilalti (nici de ei insisi), se revolta adesea, contesta a priori si creeaza mai mult conflicte.

C. Formarea profesionala concreta a terapeutului este mai importanta decat informarea sa

Cum am vazut, cercetarile independente nu pot dovedi ca o terapie este mai eficienta decat alta. In plus, utilizarea acestei terapii nu intervine decat pentru 20% in vindecare. Este deci imperativ, dincolo de terapie, sa va dezvoltati talentele personale ale terapeutului care sunt prezentate mai sus . S-ar mai putea adauga aici credinta terapeutului in metoda pe care o utilizeaza, increderea pe care o are in el insusi, in pacient si in medicamentul pe care-l propune. Formarea terapeutului consta adesea intr-o invatare a tehnicilor fara sa abordeze si comportamentele reale ale terapeutului cand utilizeaza aceste tehnici. In terapia cognitivo-comportamentala, terapeutul utilizeaza module de raspunsuri sau de comportamente in functie de raspunsurile pacientului, dar aceasta invatare ramane teoretica. Este probabil singura metoda, destul de paradoxal, care nu abordeaza si comportamentele reale ale terapeutului. Se crede ca este suficient sa cunosti procesul pentru a-l aplica corect.

In alte terapii ca psihanaliza, supervizarea consta in a raporta, eventual cu un text inregistrat, o secventa de terapie unui supervizor care nu vede cum se petrece ea in realitate. Se lucreaza atunci doar comportamentele reale ale terapeutului (inregistrare), adica asupra teritoriului asa cum s-a intamplat, dar si asupra hartii terapeutului care raporteaza ceea ce s-a intamplat intr-adevar. Se lucreaza deci asupra credintelor (adica harta sa) pe care terapeutul le are despre comportamentele sale. Ca in majoritatea relatiilor sau conflictelor, credem adesea ca avem dreptate. PNL ne-a aratat ca exista o diferenta importanta intre ceea ce noi credem ca facem si ceea ce facem intr-adevar, adica teritoriul. Observand direct sau pe video terapeuti celebri si considerati a fi eficienti, fondatorii PNL au descoperit ca exista o diferenta importanta intre ceea ce facea terapeutul si ceea ce credea ca face.

In Gestalt si in analiza tranzactionala, supervizarea consta in a realiza secvente de terapie in prezenta formatorului si a supervizorului. Aici se lucreaza pe comportamentele reale ale terapeutului. Lucrand pe secvente scurte in care se pot vedea comportamentele pacientului si raspunsul terapeutului, ne dam seama ca este mai importanta calitatea raspunsului decat raspunsul in sine. Daca, de exemplu, realizam un joc de roluri in care clientul spune: „cred ca este ultima mea primavara” si se cere la trei terapeuti succesivi care nu se vad sa dea un raspuns la acest comportament, ne dam imediat seama ca acelasi raspuns bun nu este neaparat valabil in functie de felul cum il utilizeaza terapeutul sau felul in care clientul il primeste. Trebuie sa puteti prevedea sentimentul subiacent al pacientului, eventual mesajul ascuns si sa dati un raspuns, pe cat posibil, cat mai empatic. In mare parte, terapeutii cred ca sunt empatici. Dar in jocurile de rol ne dam seama ca este o calitate intr-adevar dificil de dezvoltat. Cand am invatat bine o metoda si o aplicam bine (20% din eficacitatea terapiei), se poate dezvolta printre altele efectul Placebo care nu este nici un artefact, nici un inconvenient, ci dimpotriva ceva care este mai important decat metoda in sine. Pentru aceasta, este important sa se lucreze calitatile terapeutului cum ar fi caldura umana, empatia, canalele comunicarii, coerenta terapeutului, congruenta, deschiderea si transparenta sa etc.

D. Coerenta terapeutului

Ceea ce spune corespunde cu ceea ce gandeste, traieste sau face. Este autentic, transparent si previzibil. Nu se ascunde pentru a spune ceea ce gandeste. Nu spune tot ceea ce gandeste, dar gandeste intr-adevar tot ceea ce spune.


Autor: Dr. Andre Moreau
Sursa: Revista PsihoLife

Citeste si

Arhiva
  • 5 diete care nu functioneaza 5 diete care nu functioneaza

    Generalitati Hrana este esentiala pentru viata si este vitala pentru fericirea si starea de bine a unei persoane. Cinele in familie, mesele luate cu prietenii sau cu colegii la locul de munca sunt un prilej de socializare, comunicare si apropiere. Pentru a slabi...citeste mai mult

  • Dezvoltarea personala: interviu cu Dl. Psih. Catalin Andrei Dezvoltarea personala: interviu cu...

    Dezvoltarea personala vizeaza optimizarea capacitatilor de autocunoastere, de autoevaluare realista a propriilor aptitudini emotionale, intelectuale si comportamentale in vederea manifestarii plenare in situatii legate de viata si cariera. La grupurile de dezvoltare...citeste mai mult

  • Cum distrug problemele sexuale o relatie! Cum distrug problemele sexuale o...

    De ce poate fi sexul o problema ? Exista femei care par sa le aiba pe toate: sunt sotii si mame fericite, femei de succes in cariera, au alaturi un sot incantator cu la fel de mult succes, au o situatie financiara care le permite plimbari in locuri exotice si...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+6
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toti medicii
Mai putin
+2
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK