Infectiile nosocomiale - infectiile contactate in spital sau alte unitati medicale

Generalitati

Sus
Infectiile nosocomiale - infectiile contactate in spital sau alte unitati medicale

Infectiile nosocomiale sunt infectiile pe care un pacient le dobandeste in cursul spitalizarii si tratarii pentru o alta infectie.

Aceasta inseamna in fapt ca in cursul internarii si tratarii unui pacient pentru o anumita afectiune acesta dobandeste din mediul intraspitalicesc o infectie adiacenta.

Infectiile nosocomiale contrar aparentelor nu tin doar de factorul igienic al spitalului.

Igiena spitalului este un factor determinant dar nu este singurul, deoarece toate spitalele atat din Romania dar nu numai, in decursul tratarii pacientilor acumuleaza involuntar un numar semnificativ de germeni si astfel un spital va putea fi o rezerva pentru aceste infectii nosocomiale indiferent de starea de igiena a institutiei.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Prezentare, cauze, mod de infectare
  3. Statistica
  4. Preventie si tratament
  5. Articole similare

Prezentare, cauze, mod de infectare

Sus

Infectiile nosocomiale apar cel mai adesea la pacientii care au un timp de expunere sau de internare prelungit astfel ca principalele sectii unde pot sa apara aceste infectii sunt sectiile chirurgicale sau mai precis saloanele unde pacientii ce au suferit o interventie chirurgicala vor fi internati.

Pe langa perioada de expunere la mediul spitalicesc este prelungita la acesta se adauga si faptul ca au imunitatea deprimata, adica sistemul lor de aparare sau imunitar este compromis datorita interventiei chirurgicale ce doar au suferit, plus faptul ca bariera pielii sau a straturilor viscerale de protectie este compromisa prin sectionarea acestora in timpul interventiei chirurgicale.

Cel mai adesea la acesti pacienti trebuiesc adaugate o serie de materiale sanitare care constituie protocol pentru curizarea completa si asistenta medicala si aici facem referire la cauze si modul de infectare al pacientilor.

- In sectiile de A.T.I. sau de terapie intensiva unde se pot prezenta pacientii ce au suferit arsuri pe portiuni mari ale organismului, bariera de piele numai constituie o bariera eficienta de oprire a infectiilor, iar astfel exista o posibilitate de infectare mult mai usoara.

In multe dintre sectiile atat de ATI cat si de Oncologie sau de Pneumologie pacientii pot necesita ventilatie sau oxigenoterapie, aceasta inseamna ca oxigenul trebuie sa le fie administrat printr-o cale externa de intubare, intubare care poate fi de mai multe tipuri, astfel ca infectarea poate sa aiba loc tocmai pe aceasta cale pe unde le este administrata oxigenoterapia necesara sustenabilitatii parametrilor vitali.

O alta caracteristica in asistenta medicala o reprezinta pacientii care au nevoie de o imobilizare prelungita la pat iar pentru acestia mictiunea le este asigurata printr-o sonda urinara, in schimb in timp ce o data aceasta sonda va largi usor caile urinare si astfel va permite o poarta de aces mai facila germenilor si prin sondare se produce o slabire a lumenului uretral sau micro-leziuni care in timp vor permite o scadere si mai mult a barierei interne de acces pentru germeni.

Iar o alta cale de infectare este cea clasica, adica cea specifica fiecarui tip de: bacterie, virus sau agent micotic in parte. Astea inseamna ca acesti germeni vor patrunde pe caile specifice lor : aeriana, contact direct cu o plaga sau pe cale sanguina, etc.

Acest tip de germeni sunt cu atat mai periculosi cu cat majoritatea agentilor patogeni ce cauzeaza infectii nosocomiale sunt germenii care au fost tratati deja pe sectiile spitalului la alti indivizi, iar acestia sunt cei care au reusit totusi sa se mentina activi si sa nu fie lizati de catre antibioticele clasice ori antivirale sau antimicoticele administrate pentru vindecarea pacientului.

Astfel ca cel mai adesea acesti germeni cauzatori de infectii nosocomiale poarta denumirea de bacterii,virusuri sau fungi MDR (Multi-drug-resistent), Germeni rezistenti la o serie de tratamente medicamentoase. Infectare si agenti infectiosi:

Infectiile nosocomiale se sub-impart in functie de poarta de acces sau de sistemul afectat, astfel ca in ordinea aproximativa a frecventei regasim :

- Infectii respiratorii;
- Infectii urinare;
- Infectii digestive;
- Infectii viscerale (peritoneale, etc.);
- Infecti pe plaga (Plaga operatorie, plaga de leziune, etc.)

Agentii patogeni ce sunt cel mai adesea implicati sunt reprezentati si de bacterii relativ clasici care in mod normal nu pun atatea probleme unui individ, insa trebuie tinut cont de faptul ca vorbim de persoane imuno-deprimate, cu un sistem imunitar mult slabit (post-operator, post tratament cu imunosupresoare, sau indivizi infectati cu HIV sau care au suferit un traumatism sau arsuri severe ce le-a afectat imunodeprimare), la aceasta mai adaugam si faptul ca acesti germeni sunt rezistente la tratament, astfel ca un exemplu il constituie bacteria din clasa stafilococilor si anume stafilococul aureus, sau variatia sa si mai nociva (Mr Sa) stafilococul aureus rezistent la meticiclina.

La acestia doi se adauga candida albicans, sau altfel spus fungii, micoza care dupa un tratament cu antibiotic puternic vor produce patologia cu denumirea de candidoza. Candidoza poate fi bucala sau vaginala, iar acest germene va produce aceasta micoza o data ce bacteria competitoare a fost eradicata prin tratament cu antibiotic si astfel candidoza se poate dezvolta.

O alta bacterie implicata este Pseudomonas aeruginosa si reprezinta bacterie ce poate infecta traiectul respirator, urinar sau infectia pe cale sanguina. Aceasta bacterie este catalogata ca o bacterie ce produce infectii oportuniste, adica exact tocmai cele din categoria infectilor nosocomiale, si pot produce probleme severe deoarece este rezistenta la o serie de antibiotice clasice din categoria penicilinelor sau anumite sub-tipuri de cefalosporine.

Pentru depistarea tratamentului cel mai eficient in cazul la toate aceste bacterii care sunt rezistente la mai multe clase si sub-clase de antibiotice este necesara depistarea printr-o antibiograma sau teste de rezistenta, adica prin izolarea in laborator a bacteriei decelate de la persoana infestata si mai apoi prin aceste si alte teste de laborator specifice se va putea gasi cel mai eficient tratament pentru a nu supraincarca nici organismul uman.

O alta bacterie tot pe cale aeriana este si Bacilul Koch MDR, adica bacilul implicat in tuberculoza si astfel vorbim de bacilul Koch multi-drug resistent, adica vorbim de o forma agravata de tuberculoza care nu cedeaza la antibioticele clasice pentru tratarea acestei patologii.

Tot in cazul infectarii pe cale aeriana sau a cailor aeriene vorbim si de legionela sau de Boala legionarilor. Acest bacil a fost observat a se transmite cel mai rapid prin aparatura de ventilare adica prin aerul conditionat la care trebuie sa se adauge si o umezeala a mediului suficienta.

Legionela nu cedeaza la antibioticele clasice si pentru depistarea infectarii este necesara o verificare a aparatelor de aer conditionat din incaperile unde se suspecteaza infectarea.

Trecand de la infectiile respiratorii si parcurgand spre cele implicate in infectii digestive se poate vorbi de categoria mare a enterococilor, denumirea fiindu-le data de doua caracteristici ale sale si anume (Enteros – intestin) si coci (forma ovoidala). Aceasta clasa de bacterii se regasesc in intestinele umane si cuprind o varietate de subclase din aceasta bacterie.

Una din cele mai comune bacterii este Escherichia coli - o bacterie ce se regaseste in cantitati reduse (si o anumita tulpina a sa) si in intestinul uman la omul sanatos, in schimb anumite tulpini patogene si in numar crescut declanseaza patologia denumita enterocolita, adica infectarea intestinului, ce ca si simptome este recunoscuta prin diaree, dureri abdominale, varsaturi. In cadrul acestor tulpini de E.coli unele tulpini pot produce infectii digestive, urinare.

Unele din aceste tulpini de E.coli vor produce sepsis sau septicemie adica o infectie puternica generalizata care nu cedeaza la antibiotice sau la alte tratamente.
Alte bacterii in infectiile nosocomiale sunt : rotavirusul, acinetobacter baumanni, stenotrophomonas maltophilia.

Statistica

Sus

Statistic vorbind, infectarea pacientilor prin aceste infectii nosocomiale se produce la un procent de 20-25% din persoanele internate in spital.

Mai mult de 60% din aceste persoane care s-au infectat in timpul spitalizarii nu vor sesiza aceasta infectare deoarece fie in timpul tratamentului pentru patologia de baza (pentru care au fost internati) sunt tratati si pentru cea secundara, fie imediat in perioada de dupa internare vor primi terapie medicamentoasa pentru aceasta a doua infectie, dar la care aceste persoane vor raspunde reusind sa fie eradicata aceasta infectie oportunista fara prea multe complicatii.

Astfel ca vorbim de un procent de 40% (din cei 20-25% infectati), deci generalizand matematic de un 8-10% din persoanele internate la care infectile nosocomiale reprezinta un factor agravant sever. Pentru acest procent se incearca continuu a se respecta masurile igienice, de preventie si de tratament specifice mediului spitalicesc.

Preventie si tratament

Sus

Masurile de tratament includ depistarea in laborator a antibioticului, antimicoticului sau a medicamentului la care germenul va raspunde cel mai bine in sensul in care va putea fi eradicat eficient, total si fara complicatii adiacente sau reduse la minim.

In ceea ce priveste preventia aceasta este inclusa in orice unitate sanitara de tratament si porneste de le regulile generale de igiena prezente in orice institutie, dar merge mai departe cu masuri igienice specifice, adica purtarea in cazul oricarei proceduri medicale sau de anamneza a manusilor de consult, o igiena permanenta a mainilor exloratorului sau cadrului medical, cat si igienizarea specifica salilor chirurgicale care dureaza mai multe minute prin miscari specifice sau prin purtarea manusilor chirurgicale de catre personalul medical ce opereaza.

Sterilizarea instrumentarului si folosirea instrumentelor de unica folosinta in multe din masurile de asistenta medicala a pacientului reprezinta tot o masura de igiena necesara si care se practica.

La toate acestea se adauga si electia celui mai bun tratament medicamentos pentru infectia primara pentru care se prezinta pacientul, deoarece administrarea repetata a unui tratament prea puternic, mult mai puternic decat ar fi necesar in eradicarea acelui germene va duce tocmai la crearea a si mai multor germeni MDR (rezistenti la antibiotice).

Pacientul are si el totodata rolul sau in ideea in care trebuie estompata auto-administrarea la domiciliu sau in alte locatii a tratamentului pentru anumite patologii, fara consultarea si prescriptia medicala, sa mentina si el masurile igienice ce tin de sine pe perioada sederii in sectia de spital, cat si respectarea regimului de vizite ale pacientului, existand riscul de aducere a germenilor din afara spitalului prin acesti vizitatori.

Pacientul trebuie sa cunoasca si el aceste obligatii igienice pe care le are si care pot ajuta si pentru aceasta trebuie sa aiba o informare adecvata. Un pacient informat este un om mai sanatos.

Citeste si

Arhiva
  • Infectii ale degetelor Infectii ale degetelor

    Generalitati Leziunile sau infectia la unul sau mai multe degete sunt o problema frecvent intalnita. Gravitatea acestora poate varia de la usoara pana la potential grava. Deseori, aceste infectii sunt la inceput minore si sunt usor de tratat. Imposibilitatea de a...citeste mai mult

  • Oreionul (parotidita epidemica sau infectia urliana) Oreionul (parotidita epidemica sau...

    Generalitati Parotidita epidemica (oreionul) este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de virusul urlian, care determina inflamarea glandelor salivare. Cea mai frecventa localizare este la nivelul glandelor salivare parotide. Aceasta boala infecto-contagioasa...citeste mai mult

  • Infectia cu Staphylococ aureus meticilino-rezistent si sarcina Infectia cu Staphylococ aureus...

    Ce este Staphylococcus aureus? Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca ingrijirea medicala si sfaturile medicului curant. Cauzele majoritatii defectelor din nastere sunt necunoscute. Fiecare femeie insarcinata are risc de aproximativ 3% de a face un copil cu...citeste mai mult

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK