Care este diferenta dintre virusuri si bacterii

Generalitati

Sus
Care este diferenta dintre virusuri si bacterii

Exista multiple diferente intre virusuri si bacterii. Acestea se refera atat la dimensiunile lor relative, metodele de reproducere, durata de viata, cat si la rezistenta la interventiile medicale.

Comparativ cu virusurile, bacteriile sunt mult mai complexe. Bacteria este un microorganism monocelular viu, care are in codul sau genetic, atat acid ribonucleic, cat si acid dezoxiribonucleic. Bacteriile sunt acoperite de un perete celular constituit din polizaharide, proteine si lipide. Acestea au un perete celular rigid si o membrana celulara subtire, care inconjoara citoplasma si isi sintetizeaza propriile proteine.

Bacteria este de cel putin o suta de ori mai mare ca un virus obisnuit.

Exista patru tipuri de bacterii, clasificate in functie de forma lor: rotunde (cocii), alungite (bacilii), incurbate (spirili, spirochete si vibrioni) si filamentoase (actinomicetele).

Virusul este un agent patogen inframicrobian alcatuit dintr-o parte centrala numita genom viral (care poate fi atat ADN sau ARN) si o teaca sau invelis protector de natura proteica, numita capsida. Virusurile nu au membrana celulara si nici citoplasma. Nu sintetizeaza proteine, ci le dobandesc de la celula gazda. Forma virusurilor este variata, dar in general pot avea una din urmatoarele forme: sferica sau sferoidala (virusul gripal, poliomielitic), prismatic patrulatera (virusul variolic), forma de bastonas sau forma de spermatozoid (bacteriofagi).

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Diferentele principale dintre virusuri si bacterii
  3. Diferente de tratament
  4. Articole similare

Diferentele principale dintre virusuri si bacterii

Sus

O diferenta majora intre virusuri si bacterii este metoda de reproducere. O bacterie este o unitate completa si autonoma din punctul de vedere al reproducerii. Bacterile se reproduc de obicei asexuat, prin diviziune. La momentul potrivit, bacteria va imparti materialul genetic de tip ADN sau ARN in doua parti. Se vor construi pereti celulari in jurul acestor doua noi bacterii care se vor forma.

Inmultirea bacteriilor presupune mai multe faze: faza de latenta, faza exponentiala, faza stationara si faza de declin. Acesta este mecanismul prin care supravietuiesc bacteriile in aproape orice mediu de pe pamant, inclusiv in locurile care nu au viata, cum ar fi pietrele sau suprafetele de plastic.

Un virus, pe de alta parte, nu se poate reproduce fara o gazda vie. Un virus poate ramane in stare latenta timp de mii de ani pana intra in contact cu gazda potrivita. Dupa intrarea in corpul gazda, virusul se ataseaza la o celula pe care o penetreaza.

Odata patruns in interiorul unei celule vii, virusul inlocuieste comenzile ADN-ului sau ARN-ului original al celulei cu propriile instructiuni genetice. Aceste instructiuni presupun, de cele mai multe ori, producerea a cat mai multor copii ale virusului. Dupa ce celula individuala si-a indeplinit rolul, aceasta explodeaza, se dezintegreaza si astfel sunt imprastiate mii de copii ale virusului original, catre alte celule.

99% dintre toate bacteriile cunoscute sunt considerate benefice pentru oameni sau cel putin inofensive. Acestea au ca principal rol descompunerea materiei organice si distrugerea parazitilor daunatori pentru organism. Un procent destul de mic de bacterii este considerat nociv pentru organismul uman. Printre acestea se numara streptococul sau E. coli.

Bacteriile se hranesc cu tesuturi ale corpului uman si elimina toxine si acizi. Aceste toxine si acizi iritanti pot cauza multe probleme asociate cu infectiile bacteriene. Atunci cand bacteriile sunt distruse cu antibiotice, infectiile ar trebui sa dispara rapid.

Pe de alta parte, cele mai multe dintre virusuri nu au niciun scop benefic pentru organism. Misiunea lor unica este de a crea cat mai multe virusuri pentru a asigura supravietuirea tulpinii de virus.

Atunci cand un virus patrunde in corpul uman, acesta cauta o gazda potrivita si se multiplica fara vreun avertisment. Astfel, mii de celule vor produce virusuri noi. Pana cand organismul se va apara in mod natural si va deveni constient de invazie, virusul poate avea un control semnificativ asupra organelor vitale si asupra tesuturilor. Virusul imunodeficientei umane (HIV) si virusul Ebola sunt exemple de virusuri periculoase care pot afecta in mod destul de serios organismul uman.

In concluzie, bacteriile sunt organisme intercelulare, in timp ce virusurile sunt intracelulare.

Diferente de tratament

Sus

Tratamentul si modul in care se intervine medical sunt destul de diferite in ceea ce priveste virusurile si bacteriile. Bacterile sunt vii, ceea ce inseamna ca pot fi ucise de o anumita forma de agent chimic.

Antibioticele sunt compusi chimici care omoara bacteriile prin distrugerea peretilor celulelor lor sau neutralizarea abilitatilor lor de a se reproduce. Motivul pentru care medicii prescriu tratament indelungat cu antibiotice, in cazul pacientilor afectati de bacterii, este de a crea un mediu in care bacteriile nu pot trai. Desi, de multe ori, bacteriile dezvolta o toleranta la un anumit antibiotic, efectul este similar cu cel al utilizarii insecticidului in cazul insectelor.

Virusurile, in comparatie, nu sunt considerate creaturi vii. Acestea nu pot fi ucise in acelasi mod in care antibioticele distrug bacteriile. De fapt, tratamentul infectiilor virale nu presupune aplicarea vreunui tratament. Boala trebuie sa-si urmeze cursul pana cand organismul se poate apara singur. Tratamentele antivirale, atunci cand acestea exista, functioneaza pe principiul blocarii propriilor metode distructive ale virusului. Astfel poate fi inactivata componenta ARN sau ADN a virusului, fara a afecta celula din punct de vedere genetic sau pot fi inactivate metodele prin care virusul patrunde in peretele celular.

Medicamentele antivirale nu sunt eficiente impotriva tuturor virusurilor, motiv pentru care anumite boli, cum ar fi SIDA sau Ebola afecteaza, inca, milioane de oameni la nivel mondial. Oamenii de stiinta incearca sa inteleaga structura de baza si programarea genetica a virusurilor. Numai prin intelegerea modului in care functioneaza un virus se poate dezvolta un vaccin care sa-l distruga.

In schimb, pentru tratarea celor mai multe dintre bacteriile care declanseaza diverse boli, provocarea reprezinta descoperirea celor mai eficiente antibiotice pentru distrugerea ei.

Citeste si

Arhiva
  • Limfomul Hodgkin Limfomul Hodgkin

    Generalitati Limfomul Hodgkin (cunoscut si ca boala Hodgkin) este de fapt un cancer al sistemului limfatic, un limfom cu potential curabil, ce prezinta caracteristici histologice, biologice si clinice particulare. Afectiunea fost descrisa pentru prima oara de Thomas...citeste mai mult

  • Faringita virala Faringita virala

    Generalitati Faringita virala este de fapt o boala de natura infectioasa determinata de agresiunea unor virusuri cu potential patogen asupra mucoasei faringelui. Faringele este partea gatului situata imediat in spatele limbii (orofaringe) si al cavitatii nazale...citeste mai mult

  • Virusurile si cancerul Virusurile si cancerul

    Generalitati Majoritatea persoanelor au suferit de infectii virale, in cazul carora medicii au considerat ca nu este necesar tratamentul. Indiferent ca a fost implicata o durere in gat, de stomac sau alte simptome, virusurile sunt destul de inofensive. In unele...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK