Tratamentul prin angioplastie si folosirea de stent

Generalitati

Sus
Tratamentul prin angioplastie si folosirea de stent

Pentru unii pacienti tratamentul bolilor cardiace poate fi facut fara chirurgie. Angioplastia este o procedura nechirurgicala care este folosita pentru a deschide arterele coronare blocate. Procedura se face in laboratorul de cateterizare cardiaca de catre un cardiolog specializat si o echipa de asistente si tehnicieni cardiovasculari.

Ce se intampla in timpul angioplastiei?

Mai intai se realizeaza o cateterizare cardiaca. Pacientul va primi medicatie pentru relaxare, apoi medicul va face anestezie locala.
Apoi o teaca de plastic subtire va fi introdusa intr-o artera – de obiei o artera de la nivel inghinal, dar uneori si la nivelul bratului.
Un tub ingust si lung, numit cateter este trecut prin aceasta teaca si ghidat prin vasele de sange pana la arterele coronare.
O cantitate mica de substanta de contrast va fi injectata prin cateter si va fi fotografiata cum se misca prin camerele inimii, valve si vasele de sange mari. Aceste fotografii digitale cu substanta de contrast vor ajuta medicul sa afle care artere sunt ingustate si/ sau care valve nu functioneaza corect.
Odata ce cateterul ajunge la artera blocata, medicul va realiza procedura interventionala descrisa mai jos.
De obicei procedura dureaza intre 1 ora si jumatate si 2 ore si jumatate, dar pregatirea si recuperarea face ca aceasta sa dureze cateva ore. Pacientul poate ramane in spital sub observatie medicala peste noapte, dupa angioplastie.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Proceduri interventionale
  3. Ce se intampla inainte de interventie?
  4. Ce se intampla dupa procedura?
  5. Articole similare

Proceduri interventionale

Sus

Ce tipuri de proceduri interventionale sunt folosite in angioplastie?

Exista cateva proceduri interventionale pe care cardiologul le poate folosi cand realizeaza angioplastia. Acestea sunt:

- angioplastia cu balon.
In timpul acestei proceduri, un cateter special, care are un mic balon la capat este ghidat pana la punctul de ingustare al arterei. Odata plasat la locul ingustarii, balonul este umflat pentru a comprima materialul lipidic din peretele arterei si sa mareasca lumenul acesteia pentru a putea creste fluxul de sange spre inima.
- Stentul.
Stentul este un mic tub metalic care actioneaza ca un schelet si ofera suport in interiorul arterei coronare. Un cateter cu balon, plasat pe un fir ghid, este folosit pentru inserarea stentului in arterea coronara ingustata. Odata pozitionat la locul sau, varful balonului este umflat, iar stentul se desface pe marimea arterei mentinand-o deschisa. Apoi balonul este dezumflat si scos in timp ce stentul ramane pe loc permanent. Pe parcursul a cateva saptamani, arterea se vindeca in jurul stentului. Stentul este in mod obisnuit plasat in timpul procedurilor interventionale cum ar fi angioplastia pentru a mentine artera coronara deschisa. Unele stent-uri contin medicamente care ajuta la scaderea riscului de reblocare. Cardiologul interventionist va decide ce fel de stent este cel mai potrivit in functie de tipul de blocaj pe care il prezinta pacientul.

- Rotoblatia.
Un cateter special cu un capat de forma unei piulite acoperite cu diamante este ghidat pana la punctul ingustarii arterei coronare. Acest varf se invarteste la viteza mare si marunteste placa din peretele arterial. Particulele microscopice sunt apoi luate de fluxul sanguin si filtrate in ficat sau in splina. Acest proces este repetat de cate ori este nevoie pentru a asigura un flux sanguin mai bun. Aceasta procedura este rareori folosita astazi deoarece angioplastia cu balon si stent are rezultate mai bune si este mai usor de efectuat din punct de vedere tehnic de catre cardiolog.

- Aterectomia.
Cateterul folosit in aceasta procedura are un cilindru la varf cu o fereastra deschisa pe o parte si un balon pe cealalta.
Cand cateterul este introdus in artera ingustata, balonul este umflat, si impinge fereastra in placa de aterom din peretele arterial. O lama ce se gaseste in cilindru se roteste si indeparteaza orice material gras care patrunde prin fereastra. Bucatile taiate sunt prinse in camera cilindrului si indepartate ulterior. Acest procedeu se repeta de cate ori este nevoie pentru a obtine un flux sanguin mai bun. Ca si in cazul rotoblatiei, acest procedeu se realizeaza rar astazi.

- Balonul taietor.
Cateterul cu balon taietor are un capat special cu un mic cutit. Cand balonul este umflat, lamele sunt activate. Mica lama cresteaza placa de aterom, apoi balonul comprima aceasta placa pe peretele arterial.

Ce se intampla inainte de interventie?

Majoritatea pacientilor au nevoie de radiografie pulmonara, teste de sange, electrocardiograma si analiza urinii inainte de interventie.
Aceste teste pot necesita o programare separata si de obicei sunt realizate cu o zi inaintea interventiei.
Pacientul nu va avea voie sa manance si sa bea dupa miezul noptii cu o seara inainte de interventie.
Daca pacientul are dantura mobila, aparat auditiv sau ochelari e bine sa le aiba cu sine in ziua interventiei pentru a putea comunica mai bine cu personalul medical.
De asemeni trebuie sa spuna medicului sau asistentei daca urmeaza tratament cu anticoagulante, insulina sau diuretice, sau daca este alergic la vreo substanta mai ales la iod, fructe de mare, substanta de contrast pentru radiografie, latex sau cauciuc (cum ar fi manusi de cauciuc sau baloane) sau medicamente din clasa penicilinei.
Pacientul va avea nevoie sa ia aspirina inainte de procedura, astfel ca va trebui sa spuna medicului sau asistentei daca nu a luat aspirina. Pacientul va ramane treaz in timpul interventiei, dar va primi medicatie pentru a se putea relaxa.

Ce se intampla dupa procedura?

Va trebui ca pacientul sa ramana perfect intins (fara a-si indoi genunchii spre exemplu), cat timp mansonul inghinal este la locul sau. Un cearsaf impaturit poate fi pus de-a lungul piciorului cat timp mansonul este acolo pentru a-i reaminti pacientului sa nu indoaie genunchiul.
Dupa ce se indeparteaza mansonul inghinal, pacientul va trebui sa ramana perfect intins pentru inca sase ore pentru a preveni sangerarile, dar o asistenta ii poate potrivi o perna dupa doua ore. Tot asistenta va comunica pacientului cand poate cobora din pat insotit, la sase-opt ore dupa ce mansonul inghinal a fost indepartat (sau mai devreme daca un dop de colagen a fost plasat in artera).
Pacientul nu ar trebui sa manance sau sa bea altceva decat lichide clare pana la indepartarea mansonului inghinal, deoarece in aceasta perioada poate apare greata. Odata ce i se permite sa manance, pacientul va fi sfatuit sa urmeze un regim sarac in colesterol si sare.
Pacientul poate fi tinut in spital sub observatie pana a doua zi.
Medicul sau asistenta trebuie informati imediat daca apar febra sau durerea toracica, durere sau tumefierea zonei inghinale sau a piciorului. Daca apare sangerarea zonei inghinale dupa ce pacinetul a fost externat din spital, acesta trebuie sa solicite ajutorul medical de urgenta si sa se intinda imediat. Sa se dezbrace si sa tina apasata zona afectata, la nivelul la care simte pulsul.
Daca in timpul angioplastiei s-a plasat un stent, pacientul trebuie sa ia medicatie anti-coagulanta pentru a reduce posibilitatea formarii cheagurilor de sange in zona stent-ului nou implantat.
Cand pacientul este recuperat suficient dupa interventie si a discutat cu medicul despre ingrijirea care urmeaza, este pregatit sa plece acasa.Este nevoie ca pacientul sa se odihneasca mai mult in primele zile dupa interventie. Poate urca scarile, dar intr-un ritm mai lent; si nu trebuie sa se forteze in timpul miscarilor intestinale. Activitatea pacientului va creste treptat pana la nivelul anterior interventiei, acest lucru de obiei se petrece la sfarsitul primei saptamani dupa procedura.

Aceasta procedura poate vindeca afectiunile coronariene?

Desi procedura realizata in timpul angioplastiei coronariene va deschide artera blocata, nu va duce la vindecarea afectiunii coronariene. Factori caracteristici stilului de viata care pot inca agrava bolile coronariene, cum ar fi fumatul sau regimul alimentar, vor trebui schimbati. Un?program regulat de exercitii fizice va fi de asemeni recomandat pentru a imbunatati sanatatea inimii.

Citeste si

Arhiva
  • Socul cardiogen Socul cardiogen

    Definitie Socul cardiogen este o conditie medicala in care inima nu mai poate pompa brusc sange pentru a indeplini nevoile organismului. Cel mai frecvent socul cardiogen este determinat de un infarct miocardic masiv. Socul cardiogen este rar, dar este deseori fatal...citeste mai mult

  • Atacul de cord si bolile cardiace Atacul de cord si bolile cardiace

    Generalitati Milioane de oameni sufera un atac de cord, in fiecare an. Un atac de cord sau infarct miocardic presupune deteriorarea permanenta a muschiului inimii. Miocardic inseamna tesutul muscular al inimii, iar infarct inseamna moartea tesutului ca urmare a lipsei...citeste mai mult

  • Importanta tipului de colesterol in bolile cardiace Importanta tipului de colesterol in...

    Generalitati Intr-un studiu finlandez realizat pe 1551 subiecti de sex masculin si de varsta medie, au fost evaluate efectele unei diete bogate in grasimi "bune"- acizi grasi omega-3 (acidul linoleic de exemplu) si acizi grasi polinesaturati, fata de o...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK