Si parintii gresesc, cateodata

Oamenii puternici, adevarati fac greseli la fel ca si oamenii slabi. Diferenta este ca cei puternici isi recunosc greselile si invata din ele. Astfel ei devin puternici.

Crezi ca esti un parinte bun? Iti educi corect copilul? Se poate, si te felicit.
Dar din pacate multi dintre noi, desi ne credem parinti buni, facem greseli grave, bine intentionate de altfel, care ne pot afecta uneori iremediabil copiii. Nici un parinte nu face intentionat greseli, pur si simplu incercam sa ne descurcam cat mai bine cu ceea ce stim despre cresterea si educarea copiilor. Greselile pe care le putem face sunt variate si privite din diferite unghiuri sunt mai mult sau mai putin grave.

Iata insa cam care ar fi cele mai greu de indreptat greseli pe care le putem face ca parinti.

1. Nu supraveghezi copilul suficient
Daca toti parintii si-ar supraveghea copiii asa cum trebuie ar putea fi evitate foarte multe din nenorocirile despre care auzim la stiri. Cum stiu daca imi supraveghez copilul suficient intreaga zi? Daca copilul e la gradi sau la scoala fac vizite inopinate acolo si vad daca si cum sunt supravegheati copiii. Daca nu, muta-l. in alte tari varsta legala la care un copil este lasat neinsotit pe strada este 13 ani! Nu bantuie singuri cumparand tigari sau bautura. stim ca cei mai multi copii patesc tot felul de lucruri dupa-amiaza in intervalul dintre scoala si intoarcerea parintilor de la munca.
Cum eviti asta – asigura-te ca ai pe cineva care sa stea cu ochii pe copilul tau in aceasta perioada.

2. Nu il asculti!
Cati dintre noi au inspiratia sa se opreasca din goana nebuna a fiecarei zile pentru a asculta ceea ce copilul nostru are de spus, ceea ce are si el de povestit de la gradinita, de la scoala. Primul gest este sa anticipam noi ce are copilul de spus, sa ridicam vocea, sa dam propriile interpretari relatiilor dintre copii sau copii si invatatoare etc. ca intr-un dialog al surzilor. Si ne mai miram de ce la adolescenta ne ignora ca si cum nu am exista.

3. Rezolvi “problemele” in locul lui
Incepand cu temele si continuand cu rezolvarea conflictelor cu copiii. Sa intelegem ca nu vrei sa il lasi sa se pregateasca pentru viata adevarata?

4. Inconsistenta in comportament
Odata spui nu, alta data spui da unui acelasi comportament... Odata nu-i nimic daca a luat “bine” alta data e nenorocire... Se va produce in mintea copilului o disonanta cognitiva si afectiva care va duce la stres. Copilul tau nu va mai sti care sunt reperele de normalitate.

5. Ii impui activitatile de timp liber
Copilul tau are o multime de calitati, poate ca are si cateva seminte ale talentului in el, daca ai ascultat ce aveau educatoarea, invatatoarea, psihologul de spus ai fi aflat. Dar dorinta ta cea mai mare este sa il faci tenismen sau pianist sau balerina, ce daca nu manifesta nici o chemare in acest sens. Tu ti-ai fi dorit ca mama ta sa iti poata plati lectii de tenis, pian sau balet. Asa ca faci tu acest sacrificiu pentru copilul tau. Cui ii foloseste? Esti sigura ca nu inabusi sub aceste cursuri ceea ce mai tarziu ar fi putut deveni una din cele mai importante abilitati ale copilului tau?
Nu mai bine te inscrii tu la tenis, pian sau balet si lasi copilul sa isi aleaga singur ceea ce ii place?

6. Te gandesti la ce e mai rau
Unui copil i se pot intampla multe de la alergii alimentare, rani, boli ale copilariei. Daca te ingrijorezi tot timpul nu inseamna ca va fi ferit. Societatea moderna vrea sa ne invete ca putem avea totul sub control. Accepta realitatea – nu poti, si relaxeaza-te, vei putea mai usor preveni neprevazutul decat daca vesnic pandesti drobul de sare.

7. Nu repeta greselile parintilor tai
A fi parinte nu este un lucru usor. Singurele modele de comportament in aceste roluri au fost parintii nostri, profesorii nostri, modele pe care le-am studiat multi ani. Cu bune si cu rele. Este greu – atunci cand devenim si noi parinti – sa nu picam in aceleasi tipare de comportament cu ale parintilor nostri. De multe ori ne surprindem chiar gandind – "Ia uite, parca sunt mama!". Tot secretul este sa evitam aceste tipare, mai ales cand ele nu ne-au fost pe plac, cat mai mult posibil.

Cum putem evita repetarea greselile parintilor nostri?
Reflecteaza cat mai mult asupra copilariei tale realist, fi cinstit cu tine insuti. Daca ai o relatie buna cu mama ta du-te si intreab-o si pe ea cum priveste acum comportamentul ei de parinte, de la distanta varstei, experientei de acum. Intreab-o ce ar face la fel, ce ar schimba daca ar putea, daca ar fi sa o ia de la capat. Dupa ce rememorezi copilaria ta, cum era la gradinita, la scoala, ce ai fi vrut sa fii intrebat, cum ai fi vrut sa fii ajutat, ce te-ar fi facut sa inveti mai bine, ce te-a determinat sa nu inveti... Identifica acele comportamente ale parintilor tai pe care ai vrea sa le continui si tu, si care sunt acelea pe care nu ai vrea sub nici o forma sa le repeti. Gandeste aceste comportamente ca pe niste mesaje pe care ai vrea sa le dai copiilor tai sub forma de cuvinte, fapte, gesturi. Astfel iti stabilesti niste obiective de atins in „meseria de parinte”. A educa un copil este un mare efort dar, mai mult decat atat – o foarte mare responsabilitate. Daca nu ti-o poti asuma cere ajutorul celor care stiu cum sa o faca. Pana la un moment dar greselile pot fi indreptate.
Dar, cel mai important – cand gresesti – recunoaste greseala si cere-i scuze copilului tau.

8. Ignorarea nevoilor de program ale copilului
Continuandu-ne relaxati programul obisnuit – copilul care intra la gradinita, la scoala are nevoie de o alta ordonare a programului zilnic, de perioade bine delimitate pentru lectii, odihna, masa, somn. Daca il lasam sa isi faca singur acel program suntem parintii unui viitor candidat la esec scolar. Copiii au nevoie de ordine, predictibilitate in viata lor mai ales atunci cand li se intampla schimbari fundamentale ca inceputul gradinitei sau scolii. Ora de somn va fi stabilita astfel incat copilul sa se poata odihni 9 ore pe noapte, si intreaga familie trebuie sa respecte acest lucru, nu sa dea petreceri in timp ce micutul se chinuie sa adoarma la el in camera.

9. Fratii cei mici
Cei mai multi parinti isi lasa mezinii in preajma micilor scolarei, sa isi faca de lucru in camera lor, pe cand acestia se straduiesc sa isi faca lectiile. Mai bine aruncati-le direct caietele la gunoi, ca sa nu se mai chinuie degeaba. Scolarul nu se va putea concentra suficient, cel mic il va necaji continuu, il va impiedica sa isi formeze deprinderi eficiente de a invata, de a-si face indatoririle scolare. Nu isi va putea educa atentia concentrata. Asadar, mamici, tineti-va piticii langa voi in bucatarie, scolarul trebuie sa aiba camera lui si tot confortul pentru o maxima eficienta.

10. Supraprotectia
Sunt parinti (sper sa nu va recunoasteti in acest tablou) care fac rau copilului prin atitudinea lor fata de invatamant, fie luand prea in tragic scoala, fie prea in usor. Altii carora li se rupe, nu se ocupa de copil dar critica si cadrele didactice si sistemul mai rau ca analistii politici la tv. Unii fac ei insisi lectiile copilului altii stau in spatele lui pana in clasa a II-a si peste ca sa isi faca lectiile (ce sa-i faci daca nu ai cultivat resposabilitatea copilului!!!). Altii streseaza copilul comparandu-l cu colegii lui si raportandu-se la rezultatele acestora, nu la efortul depus de copil pentru a face o sarcina.
Bravo! Tineti-o tot asa si veti reusi sa il pregatiti pentru esec scolar.

Autor: Psiholog Cristiana Haica
Sursa: TerapiaM