Splina: functii, boli, simptome, operatia de scoatere a splinei

Splina marita (splenomegalia) se poate intalni in urmatoarele situatii:

Infectii:
- Bacteriene - febra tifoida, endocardita bacteriana subacuta, septicemii, tuberculoza;
- Virala, inclusiv mononucleoza infectioasa, citomegalovirus, Ebstein Barr;
- Parazitoze - malaria;
- Fungica - Histoplasmoza, Coccidiodmicoza;
- Boala ghearelor de pisica.

Boli de ficat:
- Ciroza hepatica;
- Tromboza venei porte;
- Atrezia biliara;
- Fibroza cistica;
- Colangita scleroasa primitiva.

Anemii hemolitice din:
- Boli ale hemoglobinei;
- Anemii hemolitice prin boli enzimatice (deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza);
- Anemii hemolitice autoimune;
- Talasemie.

Cancer:
- Limfom Hodgkin;
- Leucemia;
- Limfom non- Hodgkin.

Alte cauze:
- Sindrom Felty - in poliartrita reumatoida;
- Sarcoidoza;
- Stocarea unor substante in splina;
- Chiste, abcese sau hemangioame splenice;
- Infectii;
- Lupus eritematos sistemic;
- Artrita reumatoida juvenila.

Destul de frecvent unii pacienti se plang de dureri in zona splinei, si se tem ca au splina marita.
Marirea splinei este rar intalnita in practica medicala curenta; in afara cirozei hepatice, vad doar 1-2 cazuri de splenomegalie anual, deci nu foarte des.
Marirea splinei (splenomegalia) nu da de obicei simptome deosebite, fiind deseori descoperita de medic, fara ca pacientul sa aiba vreun simptom.

Uneori, splina marita poate da unele simptome ca:
- Durere / jena in zona splinei (subcostal stang);
- Oboseala, ameteli;
- Sughit;
- Satietate (saturare) rapida;

Cum se pune diagnosticul de splina marita?
Diagnosticul de splina marita se poate pune de medic direct, prin palpare, dar confirmarea acestuia se face de obicei prin ecografie abdominala.

Indicatia de scoatere a splinei se pune in urmatoarele situatii:
- Boli insotite de distrugerea trombocitelor sau globulelor rosii in splina (trombocitopenii sau anemii de obicei autoimune);
- Limfoame splenice (un fel de leucemii);
- Ruptura splinei;
- Abcese ale splinei;
- Chiste splenice;
- Hemangioame mari ale splinei cu risc de rupere;
- Cancere de vecinatate cu invazia splinei;
- Unele forme de ciroza cu splina marita si modificarea a elementelor figurate ale sangelui;
- Boli cu stocarea unor substante in splina (boala Gaucher, boala Niemann-Pick, Amiloidoza, sindrom Felty, sarcoidoza).

Scoaterea splinei se poate face prin mai multe metode:
- Chirurgie clasica (cu taietura abdomenului);
- Chirurgie laparoscopica (numita de pacienti “cu laser”, care nu necesita taierea abdomenului);
- Splenectomie partiala chirurgicala = scoaterea unei parti din splina, pentru a evita efectele secundare scoaterii intregii spline;
- Embolizarea unei artere splenice, care realizeaza un fel de splenectomie nechirurgicala.

Scoaterea splinei are efecte secundare?
Orice manevra prin care se tulbura functia unui organ sau scoaterea unui organ poate fi insotita de efecte secundare.

Scoaterea splinei se poate insoti de urmatoarele efecte secundare:
- Risc crescut de infectii;
- Cresterea numarului de leucocite;
- Cresterea riscului de formare de cheaguri (tromboze);
- Cresterea numarului de trombocite.

Autor: Dr. Alecse Valerian Ditoiu
www.despreboli.ro