Alergiile alimentare la copii

Generalitati

Sus
Alergiile alimentare la copii

Alergiile alimentare sunt reactii ale sistemului imunitar la o proteina din anumite alimente care este considerata inofensiva pentru organism.

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii decat la adulti, la persoanele cu antecedente familiale de alergii, astm, febra fanului sau eczeme.

La adulti si copii, alergiile alimentare apar in mod inegal. Daca doar 3,5% dintre adulti sunt subiectii unei astfel de probleme, aproape 10% dintre copii sunt inclusi.

Toleranta naturala la proteinele alimentare straine este o particularitate biologica originala.

La unii copii, exista un teren familial, o predispozitie genetica de a elabora anticorpi impotriva alergenilor naturali care intra in contact cu organismul prin cai naturale: piele si mucoase (respiratorii si digestive).

In cazul in care copilul dumneavoastra are o alergie alimentara, va avea cu siguranta o reactie cutanata, dureri abdominale, nasul care curge, dureri de gat, mancarimi, ochii care curg, eruptii cutanate (urticarii) si umflaturi (edemuri).

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Riscurile alergiei alimentare
  3. Simptomele alergiei
  4. Principalele alimente in cauza
  5. Alergia alimentara, diferita de intoleranta alimentara
  6. Testarea alergiilor
  7. Tratament
  8. Articole similare

Riscurile alergiei alimentare

Sus

Care sunt riscurile cele mai mari de alergie pe care le are copilul in ceea ce priveste alimentatia?

Alergiile alimentare cele mai curente la bebelusi si la copiii mici sunt laptele, ouale, arahidele si nucile.
-Laptele: 8% dintre copii sunt alergici la laptele de vaca;
-Ouale: reprezinta 35% din alergiile infantile;
-Nucile: 3,4% dintre copii sunt alergici la nuci.
Alte alimente ce contin alergeni: fructe de mare, peste, soia, grau.

Laptele matern

Alergenii alimentari sunt primii alergeni naturali care intra in contact cu organismul. De fapt, se stie ca alergenii alimentari trec in laptele maternal. Aceste mici cantitati de proteine alimentare ajuta fara indoiala sistemul alimentar al bebelusului sa inlocuiasca toleranta imunologica. In cazul unui teren familial predispus, exista probabilitatea crearii unei alergii alimentare.

Este posibil ca aceasta sa fie favorizata de existenta unei inflamatii la nivelul mucoasei intestinale sub influenta unor factori (infectii virale, reactii la stres, distrugerea florei intestinale, iritatia mucoasei digestive, prezenta unei parazitoze sau a unei candidoze intestinale si marirea permeabilitatii intestinale la proteinele alimentelor).

Atunci cand alaptati, nu trebuie sa evitati laptele, ouale, arahidele sau alte alimente care pot provoca alergiile. Nu exista nicio dovada convingatoare care sa indice evitarea unor alimente pentru a impiedica alergia la copilul dumneavoastra.

Daca nu puteti alapta sau decideti sa nu o faceti, folositi preparatele lactate bogate in fier din magazine pana cand copilasul are intre 9 si 12 luni. Acest preparat trebuie sa fie pe baza de lapte de vaca. Nu s-au gasit dovezi care sa ateste faptul ca preparatele pe baza de soia vor impiedica alergia copilului.

Cu toate acestea, nu este recomandat sa intarziati introducerea alimentelor dupa 6 luni pentru a incerca preventia unei alergii. Aceasta recomandare se aplica chiar si copiilor care sunt considerati cu risc inalt de alergie (cu un parinte sau un frate/sora care are o problema alergica).

Totusi, dupa ce ati inceput sa oferiti aceste alimente copilului, este important sa continuati sa i le dati in mod regulat. Insa daca sunteti ingrijorat, discutati cu medicul.

Simptomele alergiei

Sus

Simptomele alergiei la bebelusi

Copilasul poate fi sensibil la alimente de foarte devreme, chiar din pantecele mamei in timpul sarcinii. Alergiile alimentare ating deseori tubul digestiv (voma, diaree, dureri abdominale). Aceste alergii pot provoca o atrofie vilozitara totala cu diaree persistenta ca in cazul intolerantei la gluten.

Simptomele alergiei la copiii de peste 1 an

Alergiile sunt destul de usor recognoscibile. Simptomele includ:

-Urticariile (eczeme) in jurul gurii, nasului si a ochilor copilului si se pot intinde pe tot corpul.
-O usoara umflatura a buzelor, ochilor si fetei.
-Nasul care curge si care este infundat, stranut si ochii care curg.
-Dificultatile de respiratie.
-Gatul iritat.
-Greturile, starile de voma sau diareea.
-Durerile de stomac.
-Ametelile.
-Vocea ragusita.

Reactiile mai grave cunoscute sub numele de soc anafilactic (anafilaxie) pot pune viata in pericol si implica dificultati respiratorii sau caderi bruste ale tensiunii arteriale ce pot ameninta prognosticul vital. Aceasta reactie se poate declansa intre cateva minute si 2 ore dupa expunerea la alergen.

Din fericire, aceste manifestari sunt rare la bebelusi si la copiii mici. Daca suspectati o reactie alergica grava la un copil, apelati la medic.

Procentul alergiei alimentare in socurile anafilactice este intre 3 si 15%. In astm, aceasta ar fi responsabila in proportie de 8% din crize. In dermatitele atopice (eczeme), unii avanseaza cifrele intre 30-50%. Cu cat dermatita atopica este mai severa, cu atat este mai probabil ca alergia alimentara sa fie cauza.

Principalele alimente in cauza

Sus

Daca alergiile alimentare pot in teorie sa contina toate alimentele, doar 20% dintre alimente sunt cel mai adesea cauza. Unii alergeni sunt responsabili pentru 90% dintre cazurile de alergii: oua, peste, arahide, alune si drupacee (migdale, nuci, caise, cirese, gutui, piersici, mere, pere, prune, masline), lapte de vaca, telina si alte umbelifere (anason, morcov, coriandru, chimion, chimen dulce, patrunjel, ardei gras), crustacee (crabi, creveti, raci, languse, langustine, homar).

Alte alimente sunt mai rare producatoare de alergii (in 10% dintre cazuri): fructe exotice (ananas, banane, fructul pasiunii, kiwi, mango, nuca de cocos, papaya), leguminoase (fasole, mazare, soia), carne de vita, de pui, de porc, cartofi, mustar.

Alti alergeni sunt rar intalniti: usturoi, miel, anghinare, calamar, cafea, castane, ciocolata, varza rosie, condimente, capsuni, carne de iepure, foi de dafin, drojdie, ceapa, portocala, fistic, ridichi, susan, rosie.

Inainte de varsta de 1 an, principalii alergeni sunt ouale, arahidele si laptele de vaca. Intre 1 an si 3 ani, alergenii principali sunt ouale (31%), arahidele (18%), laptele (12,5%), pestele (12,5%), mustarul.

Unii factori de risc sunt pusi in evidenta: diversificarea mare a alimentatiei, rolul generalizat si in crestere a proteinelor alimentare aditionale in preparatele industriale. Industria agroalimentara introduce de fapt fara incetare noi ingrediente destul de periculoase mai ales pentru sanatatea copiilor.

Unele au un potential destul de alergic:
-Noile cereale;
-Fructele uscate (arahide, alune, nuci, migdale);
-Semintele variate (susan, mac, etc.);
-Aditivii alimentari proteici variati (alfa-amilaza, guma de mestecat vegetala, lizozima, etc.);
-Prezenta urmelor de proteine in uleiurile vegetale (arahide, nuci, susan, soia, floarea-soarelui);
-Proteinele modificate alergice.

Alergia la coloranti si la alti aditivi alimentari este deseori suspecta, dar dificil de a fi demonstrata. Principalii aditivi alimentari incriminati sunt mai ales colorantii azoici de sinteza ca albastru patent (E131), eritrozina (E127), colorant rosu (E124) si galben de tartrazina (E102).

Rolul conservantilor chimici este cunoscut ca fiind deloc benefic. Cei mai periculosi sunt cei pe baza de metabisulfiti de sodiu (de la E222 pana la E227). Sulfitii sunt atat de raspanditi in industria alimentara si farmaceutica incat riscul lor este destul de mult pus la indoiala.

Alergia alimentara, diferita de intoleranta alimentara

Sus

Intoleranta alimentara este provocata de o alergie. Ea nu este cauzata de o reactie imunitara, provoaca indispozitie, dar nu pune in pericol sanatatea copilului dumneavoastra. Acesta poate prezenta umflaturi, scaune moi, gaze sau alte simptome dupa ce ati consumat anumite alimente. Dar chiar daca aceasta reactie nu este periculoasa, ati putea evita acele alimente care provoaca indispozitia.

Intoleranta la lactoza

Intoleranta la lactoza se manifesta atunci cand organismul nu produce destul enzima numita lactaza pentru a descompune zaharul (lactoza) continut in majoritatea produselor lactate.

Rara la copiii mici, intoleranta la lactoza se manifesta in general dupa varsta de 3 ani. Unii copii se adapteaza la lipsa de enzima, dar altii pot avea probleme toata viata. In cazul in care copilul dumneavoastra este intolerant la lactoza, puteti sa ii dati calciul de care are nevoie sub forma de supliment in loc sa il ia din lapte sau din produse sarace in lactoza.

Niciunul din produsele urmatoare nu contine destul calciu, dar toate sunt sanatoase si le puteti oferi copilului: lapte de soia, iaurt, somon si sardine in conserve, portocale sau suc de portocale, broccoli, migdale.

Testarea alergiilor

Sus

Urticariile dupa masa pot fi un element de presupunere. Riscul de alergie alimentara este de 20% daca niciun parinte nu este alergic, 40% daca un parinte este alergic si urca la 60% daca ambii parinti au probleme de acest fel.

Alergiile alimentare gresit diagnosticate sunt niste ingrijorari din ce in ce mai mari pentru doctori. Analizele prin care se diagnosticheaza pacientul si al caror rezultat este pozitiv sunt teste de sange si cer copilului cu alergie alimentara o anumita dieta stricta. Evaluarea rezultatului de alergie poate ajuta alergologul sa determine daca pacientul are nevoie sa evite respectivul aliment la care este alergic sau daca il poate consuma in continuare fara reticenta.

Testele de sange sunt doar o parte din ceea ce urmeaza sa se intample:

-Istoria detaliata a reactiilor alergice: sunt multe simptome ale reactiilor alergice, dar cele obisnuite sunt durerile abdominale, mancarimi, dificultati de respiratie. O reactie serioasa poate fi fatala. Doctorul va intreba ce a mancat copilul, care au fost reactiile trecute (daca au existat) si cat de serioase sunt problemele, cat de repede au incetat acestea. Pastrand o inregistrare a istoriei alimentelor consumate, reactiile si alte detalii pot oferi doctorului informatii pretioase.

-Testele de piele: dupa un test negativ, 95% poate ca al dumneavoastra copil sa nu dezvolte o reactie alergica dupa ce a mancat alimentul testat. In acest test, o mica parte din alimentul suspectat este plasat pe spatele copilului. Pielea este intepata. Daca apare inrosirea sau umflatura pielii, testul este pozitiv. Repet, aceasta nu inseamna ca in cazul in care copilul mananca alimentul va avea o reactie alergica. Jumatate din testele de piele pozitive sunt fals-pozitive.

-Alimentele inghitite – uneori chiar si dupa testele de sange si de piele, raman intrebari despre alergii. Testul alimentelor mancate este considerat cel mai bun test, pentru ca el poate arata diagnosticul definitiv. Sub supravegherea medicului, copilului ii este oferita o bucatica mica din alimentul suspectat si alergologii asteapta reactiile. Daca nu exista simptome la copil dupa ce a mancat respectivul aliment, acela poate fi inclus in siguranta in dieta.

Tratament

Sus

In primul rand, este foarte important regimul alimentar care trebuie stabilit de un nutritionist experimentat pentru a evita carentele nutritionale si mai ales vitaminice.
Tratamentul farmacologic este compus dintr-un antihistaminic si un medicament care protejeaza mucoasa digestiva de riscul eliberarii locale de histamina.

Citeste si

Arhiva
  • Testele cutanate pentru depistarea alergiilor Testele cutanate pentru depistarea...

    Definitie In timpul unui test cutanat alergic, pielea este expusa la o substanta care determina alergie (alergen) si apoi se urmaresc semnele reactiei alergice locale. Impreuna cu istoricul medical al pacientului, testele la alergeni pot confirma daca anumite semne si...citeste mai mult

  • Alergia la proteinele din ou Alergia la proteinele din ou

    Generalitati Ouale nu sunt alimente rele, dar cand o persoana sufera de alergie la acest aliment, corpul sau crede ca ouale sunt rele. Cand o persoana este alergica la oua, sistemul imun al acesteia reactioneaza la proteinele din ou. Deci de fiecare data cand un...citeste mai mult

  • Intoleranta alimentara: interviu cu Dr. Maria Florea Intoleranta alimentara: interviu cu...

    Generalitati Intoleranta alimentara este o afectiune frecvent intalnita in randul populatiei generale, subdiagnosticata la acest moment din motive multiple, cu impact semnificativ asupra starii de sanatate. Aceasta patologie presupune o reactie de respingere a...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK