Cu aproape treizeci de ani in urma, acest doctor ,la inceput de drum pe atunci,lucra in spitalul municipal, actualmente universitar.
am ajuns acolo in urgenta, singura, iar acest doctor mi-a fost alaturi in sala de operatii, plin de bunavointa si intentia evidenta de a nu ma lasa sa ma simt singura. imi canta " aztazi e ziua ta, zi frumoasa ca tine..." ce conta pentru o adolescenta de 17 ani ca afara era lapovita:), uitasem de ce ma aflu in acea sala si nu mai simteam nici durerea.
sper ca anii sa nu-l fi schimbat si sa fie si acum alaturi de pacientii lui cu aceeasi privire profunda plecata parca direct din suflet...