Tulburarea de personalitate borderline

Nu ai nicio tulburare de genul asta, stai linistita! Iti spune cineva care se mai pricepe la asa ceva...Daca iei de exemplu un dictionar de psihiatrie ai sa te sperii vazand cate simptome ti s-ar potrivi:)))! Deci, nu te framanta, ce spui tu sunt manifestari normale, nu patologice! Numai Bine!

Eu am fost diagnosticat acum 2 ani cu BPD dar desi psiholoaga care mi-a facut diagnosticul a nimerit destul de bine diagnosticul ( incadrarea in simptome este aproape perfecta ) nu ma simteam in largul meu cu ea. Clinici particulare am vazut ca sunt destule dar nu dispun de fonduri pentru a apela la o clinica particulara. Ceea ce vreau sa imi spuneti daca stiti este daca exista o alernativa gratuita de terapie pentru BPD.

Am asteptat ceva timp cu asta incercand sa "rezolv" personal problema dar nu functioneaza si continua sa imi afecteze multe aspecte ale vietii si nu vreau sa continui asa.

Multumesc anticipat.

Buna,BanPerDi
Sa inteleg ca mie mi-ai adresat intrebarea? Exclusiv in calitate de "participant" la un forum, iti pot raspunde ca, da, un specialist trebuie sa te ajute, daca ti s-a pus acest diagnostic. Nu inteleg de ce spui ca s-a nimerit destul de bine diagnosticul, in ce sens?
Stiu ca sunt scumpe consultatiile/terapiile de la clinicile particulare, deci nu ramane decat sa te duci (cu trimitere de la medicul de familie) la cabinetul din policlinica/spitalul de care apartii. Sunt obligati sa te consilieze! Multa sanatate!

Dora ,mersi ptr mesaj,am fost la medic si ai dreptate ,nu am aceasta boala ,dupa ce am vb cu medicul 1 ora si ceva mi-a zis ca am TULBURARE AFECTIVA ,continui cu MAGNE B6 ma simt bine acum , multumesc

Cu toata placerea! Multi dintre noi se alarmeaza si credem ca suferim de anumite "neajunsuri" psihice, la un moment dat. Totusi, sa nu uitam ca viata agitata, oboseala, stresul ne pot da stari foarte neplacute...La fel, am spus de fiecare data, chiar si minime dereglari hormonale pot da stari tare neplacute, deci o simpla analiza poate linisti omu. Sanatate, echilibru si comunicare! Numai bine!

Eu cred ca multa lume e afectata de aceasta boala, eu as vrea sa va intreb daca exista riscul ca - copii sa fie afectati , la fel ? Cum putem sa ne comportam cu persoanele afectate de aceasta tulburare? ce tratament exista?

da si eu am aceste probleme ma consider o urita fara valoare sint foarte nervoasa am impresia ca toata lumea are ce are cu mine ca nimeni nu ma inghite fac scandal din orice am avut si tentative de suicid ssi mai multe nu am stiut ca aceste manifestari ale mele sunt totusi o boala as dorii un sfat un tratament .astept raspuns

sunt interesat sa aflu cum se descurca cineva cu tulburari de personalitate de tip bordeline, daca nu-si poate permite psihoterapie sau tratamentul medicamentos?

Buna tuturor. Eu am mai mult ca sigur aceasta boala...desi pihologul la care am apelat a formulat diagonsticul drept tulburari afectiv-anxioase si depresie...in fine. Totusi, dupa ani de constante suferinte emotionale generate de o relatie extrem de rece cu parintii (cu mama mai ales) am realizat ca am o fobie vizavi de relatii din teama de a nu fi abandonata sau tradata. Am 23 de ani dar din adolescenta a fost extreme de greu sa stabilesc legaturi emotionale cu alte persoane. Vreau sa va spun ca este extrem de greu sa sustii o relatie in acesta conditie. Imi pot permite psihoterapie (ca sa rasp Alexandrei) de exemplu, si medicamentatie dar nu m-au ajutat prea mult si am renuntat. Imi era f greu sa continui...medicamentatia calma simptomele la exterior, calma manifestarile impulsive si imi creea o continua stare de somnolenta. toate bune si frumoase doar ca, mai nou, incepea sa imi induca stari de hiperactivitate...chiar accese de panica. Partea cea mai grea in aceasta "
boala" ( nuh nu suntem nebuni de legat, e doar o tulburare afectiva) este ca orice gest insignifiant din partea unei persoane apropiate poate fi perceput de un borderline drept respingere sau abandon voit. In momentul acela urasc respctiva persoana....imi este foarte greu sa nu actionez impulsiv...in cazul meu plec si nu mai stie de mine nimic (am facut asta unui amic bun care nu m-am mai vazut sau auzit timp de un an jumatate din cauza unei dispute minore....practic a unei contraziceri el fiind foarte intransigent de asemenea) . Am plecat peste ocean un timp a fost o perioada ok in care am mai avut totusi manifestari impusive. A nu se intelege violenta sau ceva de genul sunt o persoana extrem de linistita ( dar gesturi autodistructive au loc f frecvent in viata unei persoana borderline). Am vrut sa impartasesc aceste experiente pentru ca cei ca mine care se vor recunoaste in cele scrise sa stie ca nu sunt singuri, ca cineva mai trece prin asta si ca exista solutii dar e nevoie de extrem de multa vointa.