Visez non-stop si nu ma odihnesc niciodata

Si eu visez in fiecare noapte,dar m-am obisnuit cu ele.Mi-am dat seama ca atunci cand ma culc cu intrebarea oare ce oi mai visa astazi,atunci visez mai mult,si culmea este ca mai mult am vise urate.La inceput mi-era frica sa nu fie cumva ca o premonitie,dar am observat ca lucrul asta nu ducea decat la amplificarea stresului zilnic si am decis sa nu le mai dau importanta.Acum imi este mult mai bine,chiar daca visez,dar nedandu-le importanta ma simt mai odihnita!Visele trebuie sa le lasam la vise si nicidecum sa ne afecteze viata.Odata m-am visat mireasa si toata lumea imi spunea ca nu este bine,ca cine se viseaza mireasa moare,dar eu nu am dat importanta si uite ca inca traiesc.Daca era sa ma iau dupa vis si semnificatia lui,trebuia sa-mi pregatesc cosciugul.Nu dau importanta viselor si nu ma mai culc cu gandul ce voi mai visa si credeti-ma ca imi este mult mai bine.Se spune ca cel care viseaza(indiferent daca visul este frumos sau urat),este un om cu multa imaginatie si se pot considera norocosi.Eu am incercat sa iau tot raul drept bine.Va doresc la toti "visatorii numai bine.

din ce ai povestit mai sus imi dau seama ca suferi de oboseala cronica...

care se manifesta prin oboaseala permanenta. Daca te simti, adesea, obosit, iar starea de epuizare fizica se instaleaza, chiar in prima parte a zilei, organismul te avertizeaza ca s-a instalat oboseala cronica.

Oboseala cronica se caracterizeaza printr-o stare de epuizare prelungita, din cauza careia nu mai esti in masura sa dai randament in timpul zilei si nu te mai poti concentra asupra sarcinilor pe care le ai de indeplinit.

Simptomele acestea pot aparea in orice moment: dimineata, la putin timp dupa ce te-ai trezit, la pranz ori spre seara (situatie cand poti fi indus in eroare, atribuind starea de extenuare sfarsitului de zi). De esemenea pot aparea nelinistea in somn, agitatie.
Adultii care au suferit traumatisme emotionale sau fizice in copilarie sunt mai predispusi sa sufere de sindromul oboselii cornice.


O alta varianta ar putea fi sa suferi de somnolenta diurna sau hipersomnie care la randul ei poate sa se manifeste prin oboseala cronica.

Somnolenţa excesivă sau hipersomnia este descrisă ca fiind o stare de oboseală excesivă în timpul zilei, asociată cu tendinţă irezistibilă de a adormi în circumstanţe nepotrivite, in mod neintentionat apărută la o persoană la care somnul de noapte este aparent satisfăcător ca durată. Calitatea cantitatea somnului poate fi modificata in urma acestei afectiuni.

Exista multe astfel afectiuni care ar putea sa apara dar ceea ce iti recomand eu ar fi sa mergi la un medic. Tabloul clinic pe care l-ai descris poate descrie mai multe tipuri de afectiuni care se aseamana si pe care cu greu poti sa le indentifici de aceea ar trebui un consult de specialitate.

Mie imi place sa visez. Exact cum spune dna doctor. Ma ajuta, chiar pentru ca imi tine mintea in forma, adica a doua zi ma concentrez mai usor.Plate fi un efect al fatului ca in perioada asta invat foarte mult. Sfatul meu mergeti LA doctor LA.psiholog. Nu va luati dupa cel estescris pe aici. Majoritatea sunt diletanti. Recomand SedatifPc

Nu exagerez dar la 30-40 de minute s-ar din vis (chiar de mă culc după orele 23 și până la ora 5 ținând să precizez că-mi amintesc tot ce visez ;ele fiind diferite)asta mi se întâmplă în schimbul de după-amiază . Menționez că am o viață destul de activă și numi place tărăgăneala

Și eu am aceeași problema de aceea am intrat să văd poate există vreo rezolvare

Buna,

Am citit și eu aici despre ceea ce se întâmplă.
Vreau sa spun ca și eu am avut un vis premoniție. De cele mai multe ori le am, și nu știu cum sa le interpretez. Am făcut terapie psihologică cât și psihiatrica. Nu a înțeles nimeni nimic cum am putut visa ceva care urma sa se întâmple.

S-a întâmplat, ca după un deces, sa pic efectiv ca niciodată în viata mea. Sa cad efectiv la pământ fără ca să am conștiința, dintr-o data am auzit o voce ( a fost singura zi din viata mea, când nu am băut alcool nu am facut nimic pur și simplu am simțit ca acea persoana s-a reîncărcat în mine) am avut un soi de somnabulism ( dar am simtit ca ma conectez cu persoana pierduta) din cauza ca am fost solicitata cu munca și în viata de am ajuns într-un alt loc, ca mătușa mea de altfel, fiind și ea profesor universitar din cauza unui stres constant pe care mi-l dădea un anume job privind zi de zi același lucru, mi-am dereglat creierul, iar acel deces pentru ca am plâns efectiv foarte, foarte mult mi-a crescut tensiunea într-un hal evident de care doctorii nu știau dacă mai scap din acel loc sa ma ridic pentru ca efectiv aveam ochii dați peste cap la propriu și tensiunea cea mai slaba, greu de resuscitat.

Pierderea, a fost in acelasi timp impreuna cu o pierdere a unei relatii din copilarie, ambele traumatizante pentru mine.
În timpul acela, eu am avut un vis cu un nr. 44 legat de 05 și ca eram milionara, desenând. Ca sa scap de frica acelui spital în care am intrat, pentru ca asa s-a întâmplat sa fie la momentul ala, un spital în care nu credeam vreodată ca după un deces ma voi speria atâta de tare și voi reușii sa trec printr-o spaima care mi-a dat creierul peste cap și voi ajunge acolo, am luat decizia evident sa desenez ce naiba visasem, adică ca desenez. In acel loc i-am cerut prietenului meu arab cât si francez, sa cumpere un bloc de desen sa stau sa desenez ca sa scap naiba de acolo. Pentru ca evident trebuia sa stau la investigatie, la creier, la ochi, la nas, la tot ce înseamna reactii, evident totul a iesit impecabil. La fel cum si in Elveția am făcut ceva investigații și mi-a zis un doctor foarte bun de altfel, ca nu e din vina alcoolului și de fapt este din vina a ceea ce s-a manifestat. Durere imensa.
M-am apucat sa desenez, ceea ce eu nu am mai făcut de mica, nici nu mai știam sa fac un crochet. Pentru ca eram sub acel sevraj al oamenilor care erau fiecare cu bolile lor, eu am ales sa creez frumosul. Chiar stateam si cu doctorii de vorba si ei nu pricepeau cum naiba am ajuns acolo. Ce este foarte interesant, lasand acel moment de somnabulism cum doctorii din Elvetia asa considera un astfel de episod, pe care am putea să-l avem din anume eveniment dur sau stres, nu de la alcool cum s-ar fi spus in România.

Asa ca acum, când întâlnesc orice persoana bolnava sau simt o oarecare durere din ea, empatizez fantastic cu ea si o scot repede din starea de abuz sau starea de a se simți rău.
M-am șocat atât de tare de oamenii care erau lângă mine, pentru ca erau săriți după fix, eram singura zdravănă de acolo, de am simțit ca oamenii aceia sunt într-un teatru în locul acela, nu puteam sa cred ca exista asa ceva in România. Nu am crezut ca exista asa ceva, și ușor, ușor cu mintea relaxata și cu creionul in mana am încercat sa ma detașez de acel mediu ciudat, ma conectam tot mai des la lucruri vechi si noi. De atunci tot visez și lucruri frumoase și bune. Uneori mai deloc.
Mi-am învins frica de spitale dar am și devenit destul de grea după experienta acea, fiind un episod colosal sa vad atâția oameni micuți care sunt într-o lume paralela versus realitatea, unii, iar alții după pierderi devenind poate foarte duri, fără viata, într-un stil vleslemist.
Un astfel de loc dacă nu ești cu psihicul tare te poate ucide pe dinăuntru.
Am revăzut oameni care au revenit acolo, m-am întrebat de cele mai multe ori de ce nu exista remedii pentru unii care au astfel de vise, pentru ca, culmea pe mine biserica m-a ajutat sa-mi recapat puterea. Pentru ca acele spitale de fapt, fac referire la a ajuta oamenii, dar de fapt ajung ca sa le termine creierele unora. La mine nu a fost cazul, ba mai mult am fost in alt spital dintr-o alta țară unde mi-a zis ca nu am nimic cu alcoolul, fapt ce ei credeau ca am. Revin la:
Foarte mult am început sa citesc pe partea de psihologie. Nu m-am mai luat după visele premoniție, în schimb m-am lovit de acel vis când absolut nu înțelegeam nimic. Am reluat numerologia viselor. Am cercetat creierele, de cele mai multe ori prin viziunea unui prieten, altor oameni, sa ma fac sa înțeleg ce doamne sfinte ar însemna anume indicii din vise. M-am dus la Bierica, unde acolo am explicat ca am avut un astfel de episod pentru care simteam sa ma ușureze cumva unui duhovnic, iar asa acele vise nu s-au mai întâmplat. Ba mai mult sperietura aceea a dispărut
Deci, în oarecare măsură de cele mai multe ori, cred ca unele lucruri se pot întâmplat doar dacă tu le generezi sau și cel din vise te manifesta. Nu tind sa cred ca exista vise care sa fie atât de profunde, însă cred în legături.

Legăturile mele sunt puternice prin vise, atâta de puternice încât devin reale a doua zi.