Cum v-a schimbat viata venirea pe lume a bebelusului?

Felicitari taticule! Bravo tie! Recunosc ca sunt una din femeile care, la fel ca si sotia ta, are langa ea un om extraodinar, care s-a implicat din prima clipa in cresterea copilului nostru. Mi se umple sufletul de bucurie cand ii vad pe amandoi si cat de mult tine fetita noastra la el.
Sunt de aceeasi parere ca si tine, parintii trebuie sa-si gaseasca intotdeauna timp pentru ei. Noi am imbaiat in fiecare seara copilul la ora 8.00 si la 8.30 deja dormea. Nu am avut probleme cu somnul noaptea, se trezea o alaptam si se culca. Dupa 1 an nici nu se mai trezeste noaptea decat atunci cand ii mai ies dintisori.
Sunt convisa ca fetele tale au crescut acum niste oameni minunati.
Inca o data, felicitari!

Buna,
In ceea ce priveste previziunile moasei as vrea sa-ti citez putin din F. Dolto. Se potriveste perfect cu ceea ce spui tu. Din pacate nu ora la care s-a nascut bebe e de vina, ci noi, oamenii prin natura noastra. Copilul meu s-a nascut prin cezariana (de urgenta) la ora 11 noaptea. Stiam si eu de povestile care circulau cu ora de nastere si cu faptul ca daca se naste noaptea nu dorm insa nu mi-am pus niciodata problema ca ar fi asa. Crede-ma noi cream conjunctura de asa natura. Eu am fost linistita si m-am gandit ca noi nu avem probleme cu somnul si nici ea nu va avea. Asa a fost - a dormit si doarme f. bine. E drept ca si eu m-am trezit noaptea pana la 1 an si inca o mai fac dar nu e o problema pt. mine.

Citez:
Importanţa cuvintelor rostite în jurul leagănului

F. D. (Fraincoise Dolto): Aş vrea să insist asupra unui lucru adresându-mă în special moaşelor prezente, pentru că ştiu că există moaşe aici cu noi, şi anume impactul cuvintelor rostite asupra mamelor chiar la început, ca şi importanţa persoanei care se ocupă de cel mic, mai ales dacă este o femeie, importanţa felului în care aceasta se ocupă de el şi vorbeşte, prima dată, despre bebeluş.

Am întâlnit multe femei care au copii cu probleme grave şi care îmi spuneau: „Dar... moaşa, când am născut, mi-a spus deja." Este extraordinar impactul acelor prime cuvinte! Ca şi cum, în acel moment, fiinţa umană trăieşte cu o asemenea in­tensitate arhaică relaţia cu celălalt, încât o vorbă, rostită în sens peiorativ, va acţiona asupra relaţiei pe care o are mama cu copi­lul ei şi va compromite reacţia de apărare a acelui copil, favori­zând o relaţie socială cu mama, care va fi... De exemplu, o mamă îmi vorbeşte despre copilul ei „insuportabil" (acei copii insuportabili pe care îi ştim, insuportabili în special de la vârsta când ştiu deja să meargă bine, când spun nu mamei).

Ştiţi că există o vârstă când copiii îi spun nu mamei, un „nu" prin ceea ce fac sau prin expresia feţei şi care de fapt vrea „să spună da" subiectului care devine el însuşi, iar pentru a deveni el însuşi subiectul este obligat să spună „nu" acestei fatale de­pendenţe faţă de mamă, cea care face ca o fiinţă umană să se alie­neze în celălalt la modul isteric. Dacă la acel „nu" al copilului mama răspunde „Am zis" şi nu face o dramă din refuzul lui, peste câteva momente copilul va asculta fără nicio obiecţie. Are nevoie de acel timp în care „este da", la modul personal, la su­gestia mamei lui. Este o perioadă cunoscută care apare între opt­sprezece luni şi doi ani şi jumătate. Ei bine, este perioada în care unii copii devin „perverşi" din cauza unui fel de angoasă a ma­mei în faţa opoziţiei verbale a copilului. Şi întotdeauna mamele acestora vor spune: „Ah! dar moaşa m-a prevenit, mi-a spus că va fi un copil îngrozitor!" Sau: „Prietena mea Cutare, care cu­noaşte mulţi copii mici, m-a prevenit, a venit lângă leagănul co­pilului şi mi-a spus: «Ah! ce-o să mai trageţi cu fetiţa asta, nici nu ştiţi ce vă aşteaptă cu ea!»"

De multe ori este vorba despre o mamă care până atunci şi-a crescut copiii fără nicio problemă. A fost suficient ca o singură femeie să îi prezică că „va avea de tras" cu acesta, pentru ca să nu se aştepte de la el decât la... ceva rău. Apoi, de îndată ce, cum se spune, „are de tras" cu acel copil, gata, e clar! Pe urmă apare efectul bulgărelui de zăpadă. Şi relaţia se strică.

Până în ziua în care mamele reuşesc să spună toate aceste lucruri copilul respectiv rămâne marcat, ca şi cum destinul lui ar fi să fie tot timpul agresiv cu propria mamă, ca şi cum aşa ar fi fost scris, să o facă să sufere din cauza asta.

Cuvintele rostite deasupra leagănului unui nou-născut se gravează ca un destin.

B. T.: Ca si cum ar vorbi ursitoarele si i-ar hotărî viaţa!

R D.: Exact — asta mă face să mă gândesc la poveştile cu ur­sitoare sau vrăjitoare aplecate deasupra leagănului copilului.

salut loredana!~ ce bine! ce varsta are bebelul tau?:?
a mea are 1 si 6 luni!
la psihoterapie ma duc!
mi-a dat niste sfaturi excelente! ma duc la sotul meu odata pe luna si cred ca va bine!
e greu financiar ! e scump!
dar voi face efortul!]
poate iesim si noi cu bebei in parc la tabacarie!
ce zici??
relatia mea inainte de venirea sophiei a fost bunicica! dupa nastere s-a innrautatit!
deja ma duc la psihoterapie ,,,o data pe saptamana!e f bine ! sunt multumita ! ,dar e foarte scump! 80 ron /sedinta!
consideri bine ! am plec la munca din ianuarie 2010 si de atunci mereu sunt singura!

buna ! cat are bebe al tau??
am fetita sayra sophia ! 1 si aprope 7 luni!e o nebunie de copil! spune de toate ,face orice !
se joaca cu jucarriile ei! are un caracior de papusi pe care il plimba peste tot!
de cand i l-a cumparat bunicasa nu -l mai lasa!ii place f mult!
o iubesc enorm .......m-a indepartat de sotul meu un pic ,,,,la inceput ,,,,,,,,,,dar e dragostea familiei .......... pana si nasii o rasfata ,,,,toata lumea ....... e f simpatica!
e iubirea viata lui mami!!!