Depresie

Sunt disperata,sunt trista,nervoasa,nu pot dormi,imi vine numai sa plang si imi fac numai reprosuri legate de orice se intampla.am 32 ani si o fetita de 14luni dintr-o relatie.o cresc de la 3 luni singura.In timpul sarcinii aveam des stari de tristete si neliniste,legate de ce o sa se intample dupa nastere si cum o sa ne descurcam amandoi ca parinti.a venit si bebe,,am intrat in depresie,el si mai bulversat k mine,il deranja bebe k plange,nu stia cum sa plece de acasa mai repede,isi prelungise programul la servici(am aflat mai tarziu k se ducea si statea la mama lui).vroiam doar liniste si sa stea in tipul liber cu noi doua,lucru care nu prea se intampla.vroia ,sa mergem la maica-sa mereu.Isi facuse program cu prietenii,zi in care nu venea deloc acasa,pana a 2 a zi,weekendul cu nepotii sau parintii lui.Maica-sa ma cicalea,k baiatul ei are servici si e obosit,k sa nu ma mai vait k ea a crescut 3 copii....si tot asa,pana n-am mai indurat si i-am zis sa plece k nu mai suport(mentionez k stateam singuri in casa mea).A plecat si n-am reusit sa ne mai impacam,reprosandu-mi mereu k l-am dat afara din casa.O perioada nu venea decat 2_3ori pe luna.dupa vreo 6luni de amenintari k -l dau in judecata,primesc 300ron pe luna.In vara si-a vazut de iesirile lui,fetita fiind pe locul 2,chiar dak a fost o luna bolnava. Acum pt k ziua s-a micsorat,temperaturile au scazut,a inceput sune de 3-4ori pe zi,sa vina zilnic,{acum ii place de fetita k merge si vb cateva cuvinte}pleak seara tarziu,dak am alte planuri,imi zice sa termin repede k sa vina...in fine...ma dispera imi ia aerul,ma simt controlata,fetita s-a atasat mult de el,cand il vede vrea numai la el...mie mi se pare,k nu mai are nevoie de mine,k o sa creask si o sa vrea la el...am avut niste discutii cu el intr-o seara(nu ia placut cum i-am raspuns la telefon}si asa tare m-am necajit,incat era sa fac o prostie,doar gandul la fata mea m-a oprit,ma gandeam k se trezeste noaptea si n-are cine sa aiba grija de ea,pana o veni cineva,o gaseste vai de capul ei(locuim doar noi 2,parintii mei locuiesc in alta localitate).am incerkt sa vb cu el,dar tot imi flutura k el are dreptul sa-si vada fata..si atat.Dar eu simt k nu mai pot, nu reusesc sa ma obisnuiesc cu o situatie,k el iar se schimba...in decursul acestui an de cand sunt singura,a mai vrut sa ne impacam,dar doar verbal, apoi s-a razgandit...k vrea sa plece-n strainatate...si tot asa multumesc