Cum pot scapa?

Buna ziua!numele meu nu cred ca este asa de relevant,am 32ani, am fost intr-o relatie de aproape 7ani,ne-am casatoit anul trecut iar dupa 4luni de casnicie "jumatatea mea"a intentat divort...primii doi ani ai relatiei noastre au fost un vis,ceva magic,vis sustinut de situatia mea materiala foarte buna din acea vreme.ulterior,au inceput certurile,initial mai putine si s-au amplificat.am avut o perioada de aprox un an in care situatia mea financiara a fost dezastruoasa si nu am primit de nicaieri sustinere decat din partea parintilor,jumatatea mea,nu m-a ajutat cu absolut nimic.cu un an inainte de nunta,cand s-a hotarat si m-a conditionat sa facem nunta,am acceptat doar pt a nu o pierde,am iubit-o foarte mult,am renuntat la tot pt ea,la parinti,la mine,la prieteni,la orice.dupa ce am stabilit sa facem nunta,au inceput problemele reale...nu a fost o saptamana in acest an in care sa nu zica macar o data ca e gat tot intre noi,anuleaza nunta si nu mai vrea sa ma vada,iar eu de fiecare data o cautam,o rugam,plangeam sa nu faca asa ceva pt ca sentimentele mele pt ea sunt mult pre puternice.inainte cu 2 saptamani de nunta,doar la interventia mamei ei,a mai avut loc evenimentul,motivat de faptul c au fost cheltuili mari si multi oameni pusi pe drumuri.mentionez faptul ca nunta am organizat-o exact cum a vrut ea,tot ce a vrut.am gresit si eu in relatia asta,eu imi recunosc greselile,faptul ca,la un anumit interval,dupa ce adunam in mine toate rautatile ei,rabufneam,dar nu in sensul fizic,doar verbal.sa continui...la 3zile de la nunta,mi-a cerut sa impartim banii,pe care am lasat-o sa ii imparta ea dupa pofta inimii.la o luna de la nunta,a plecat la mama ei timp de o saptamana.tot ce am primit din partea ei in aceasta erioada de 4luni de casnicie,a fost rautate,vorbe urate,ignoranta,dezinteres,egoism si cam atat,nu am primit nici macar un gram al dovezii de iubire ce credeam si visam ca ne leaga.dupa 4luni,a intentat divort ce se va finaliza ia aprilie,primul termen tocmai a trecut dar s-a prelungit pt ca eu,in prostia mea,am facut cerere de acordare a unui termen de impacare.acum,chiar daca au trecut 2luni de cand m-a parasit,nu mai pot sa ies din starea asta pe care eu o consider depresie,nu mai pot socializa,nu mai pot iesi cu prietenii,nu mai pot vorbi cu ei,stau numai in casa,risc sa imi pierd si locul de munca,nici macar cu parintii nu mai pot vorbi,orice as incerca sa fac,numai la ea ma gandesc,nu pot dori,nu pot manca,fumez exagerat de mult,intr-un cuvant ma autodistrug,sunt constient de asta dar nu pot iesi din starea asta.am crezut ca timpul va mai ameliora situatia dar parca e din ce in ce mai greu,nu mai suport pe nimeni langa mine,nici macar parintii,nu mai suport oamenii,nu mai suport sa vb cu nimeni,tot ce imi doresc e sa stau singur si atat si ma consum si ma distrug,e tot ce fac.am iubit-o foarte mult,nu cred ca isi poate imagina nimeni cat am iubit-o,am fost un familist convins,mi-am vazut de treaba mea,fara iesiri in oras de unul singur,fara vicii,fara nimic,servici si casa si iesiri cu ea,chiar daca am fost acuzat pe nedrept de multe si asta a fost motivul invocat de ea,nu i-am fost niciodata infidel,nu am putut sa ii fac asta niciodata.nu stiu ce sa fac sa ies din starea asta pt ca in ritmul asta nu cred ca o mai duc mult.poate ma puteti ajuta cu un sfat