Cum imi pot ajuta mama?
Multumesc anticipat.
G.
Da, exista anumite situatii in care stresul si grijile pe care le are o persoana sa determine schimbari la nivel comportamental. Chiar tu ai spus ca mama ta este o persoana sensibila, deci percepe lucrurile un pic mai intens decat ceilalti oameni. Posibil sa nu fi avut in jurul ei persoane al carui cuvant sa conteze pentru ea, care sa o ajute sa se descarce, care sa o sustina sau sa le ceara sfatul cand s-a intalnit cu situatii tensionate sau dificile in viata de zi cu zi. Pentru un parinte, starea de sanatate a copilului este cea mai mare responsabilitate. Sunt des intalnite astfel de cazuri, in care parintii se autoinvinovatesc pentru faputul ca puii lor nu sunt perfecti. E greu sa dai vina pe natura, pentru ca nu este palpabila, in timp ce tu, ca persoana esti acolo, fizic. Nu s-a simtit ajutata atunci cand a fost determinata sa se duca la medic, pentru a simtit ca alegerile nu i-au apartinut. Incearca sa te protejeze excesiv tocmai pentru a grijile ei sa fie mai mici. Nu stiu cati ani ai, dar ar trebui, indiferent de varsta sa ai cercul tau de prieteni, sa ai griji specifice varstei tale, nu sa fii atat de preocupata de viata si problemele mamei tale. Dar o faci, in primul rand pentru ca te afecteaza direct si pe tine si pe ceilalti membrii ai familiei. Mama ta se pare ca a uitat sa fie prietena pentru tine, iar faptul ca tu tanjesti dupa prietenia ei, ar trebui sa o flateze. Se pare ca educatia pe care ti-a dat-o totusi, este una buna, daca iti faci griji pentru familia ta. Scrie-i o scrisoare: poti scrie ce ai scris in acest mesaj sau chiar mai mult. Spune-i ce simti in scris, ca sa nu-i mai dai ocazia sa tipe la tine sau sa se infurie.Va avea posibilitatea sa reciteasca randurile tale si poate o vor influeta in sens pozitiv. Poate isi va da seama cat de mare este nevoia ta de o mama calma, linistita, rationala.Si poate isi va da seama cat de mult iti lipseste si cat de mult o iubesti. Fii optimista, lupta sa fii diferita de ea (cel putin in momentul asta), ajut-o cum poti sa redevina cum a fost. Discuta mai mult si cu tatal tau; si el trebuie sa stie ce simti. Incearca sa gasesti un sprijin si un aliat in el. Probabil ca nici pentru el situatia nu este usoara dar impreuna poate alegeti o strategie care sa functioneze in familie Eventual mergeti voi doi la un psihoterapeut care sa va sugereze modalitati de comportament cu mama ta. Sper ca lucrurile sa evolueze in bine... Multa bafta!
Si,inca ceva,nu stiu daca am zis..face un fel de crize de nervi..se cearta cu tata si cu mine,dar apoi cand isi revine..parca nu s`a intamplat nimic.De multe ori eram atat de intrigata si furioasa ca..se comporta ca si cum..totul era normal..
Multumesc de raspuns:)
In orasul nostru,nu gasesti film,iar teatru foarte rar.De iesit .am iesit..insa ea nu prea vrea sa iasa..sta toata ziua in casa..sau cand iese..nu stie sa se bucure de moment.desi am rugat`o de atat timp sa incerce sa uite de tot,sa se elibereze..insa nimic.plus ca.atunci ..cand ajungem inapoi acasa..trebuie sa inceapa sa se ia de ceva..nimic nu ii convine..Nush..totul e pe dos.Ma simt ca intr`un cosmar din care nu pot sa ma trezesc.E urat,mai ales sa ti auzi tatal ca zice..ca sta doar pt noi ca de altfel ar divorta.Si pe de`oparte il inteleg..nici un om normal nu ar sta langa ea..jigneste prea mult ,e ca un copil care zice tot ce`i vine la gura cand ceva nu`ii convvine..iar cell mai mult ma deranjeaza ca ma face c****...iar eu..tin prea mult la respectul meu si la mine ca sa devin asa ceva.Nu as fi in stare sa`mi bat joc de mine nici daca ar fi ultimul lucru de pe lumea asta.E prea josnic insa ea nu intelege...sincer nu am reusit sa aflu de ce ea zice asta..cand eu am vorbit doar cu 3 baieti care erau foarte cuminti,calculati si care nu`mi faceau rau din nicio perspectiva.Si actualul meu prieten e la fel.In plus,dupa cum am zis nu sunt atat de fraiera incat sa ma las schimbata de un anumit baiat.Stiu sa fac diferenta dintre bine si rau.
Si multe altele.Am ajuns sa fiu foarte complexata de mine, sa ma urasc,sa ma simt cea mai urata persoana.Desi toata lumea imi arata ca sunt frumoasa,nici astazi nu cred in mine cand vine vorba de aspect.
Ar fi multe de spus,sau poate doar de repetat..insa parca nu mai are rost.Asta e,viata merge inainte,cu bune si cu rele,sper doar ca Dumnezeu sa mai aplece urechea si privirea si pe strada mea!
Nu stiu daca te ajuta dar....
Depresia se caracterizeaza prin trairea sentimentului de tristete, plans frecvent, sentimente de culpabilitate, iritabilitate, anxietate, tensiune psihica, tendinta de retragere, lipsa de energie, dificultati de concentrare, scaderea apetitului, somn dificil.
Tulburarea depresiva majora se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade depresive majore ( cel putin 2 saptamani de dispozitie depresiva sau de pierdere a interesului, acompaniata de cel putin patru simptome suplimentare de depresie).
Criteriile de diagnostic pentru episodul depresiv major, comform DSM - IV sunt urmatoarele :
1. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei;
2. Diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei;
3. Pierdere semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori luare in greutate (de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna) ori scadere sau crestere a apetitului;
4. Insomnie sau hipersomnie;
5. Agitatie sau lentoare psihomotorie;
6. Fatigabilitate sau lipsa de energie;
7. Sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta ), nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind;
8. Diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie;
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.
Psihoterapia cognitiv - comportamentala porneste de la premisa ca starea depresiva rezulta din modul lipsit de logica in care pacientii gandesc despre ei insisi, despre lumea exterioara si despre viitor, ceea ce-i determina sa adopte comportamente autoblocante si autodistructive.
Aron Beck a dezvoltat terapia cognitiv - comportamentala in depresii; el a emis ipoteza ca gandurile negative au un rol central in mentinerea depresiei, ceea ce implica faptul ca depresia poate fi tratata prin psihoterapie, ajutand pacientii sa-si identifice si sa-si modifice gandurile negative.
Gandurile negative automate in depresie isi au originea in atitudinile dobandite in prima copilarie si ulterior. Ele au ca principale teme autodeprecierea, sentimentul esecului, respingerea de catre ceilalti, exagerarea dificultatilor, standarde personale foarte ridicate.
Obiectivul psihoterapiei cognitiv - comportamentale este sa contracareze gandurile, amintirile si convingerile negative care mentin depresia si fac persoana vulnerabila la viitoare episoade depresive. Pacientul este invatat sa gandeasca mai rational si sa gaseasca solutii la problemele sale.
Psihoterapia este tratamentul preferat in depresie, aceasta fiind o concluzie desprinsa in urma mai multor meta - analize; pe locul doi se plaseaza terapia combinata (psihoterapie si medicatie antidepresiva), care este cea mai folosita in prezent in tratamentul depresiei.
Terapia exclusiv medicamentoasa ar trebui sa fie ultima alternativa, deoarece nu este eficienta pe termen lung, in sensul ca, dupa incetarea tratamentului, multe simptome revin.
Inainte de inceperea oricarui tratament cu antidepresive, este necesara consultarea medicului si informarea pacientilor cu privire la efectele adverse ale acestor medicamente, inclusiv din prospectele acestora.
Oamenii nu cunosc date riguroase despre medicamentele antidepresive si mai ales, faptul ca ele se testeaza pe un numar mare de pacienti, dar pentru o perioada foarte scurta de timp, cum a fost Prozac-ul, a carui testare a durat doar 6 saptamani. Cei peste 6000 pacienti pe care s-a pretins ca s-a experimentat Prozac-ul, s-au dovedit a fi un numar de doar 286 pacienti, dintre care 86% l-au testat o perioada mai mica de 3 luni si doar 63 pe o perioada de minim 2 ani, asa cum se practica in clinica.
Aspectele prezentate reprezinta doar o ghidare cu caracter general, iar modalitatea concreta de tratament a fiecarui pacient trebuie hotarata doar in colaborare cu specialistii.
Parerea mea ar fi ,daca s-ar putea, impreuna ,(si stiu ce zic) sa o facem sa mearga la psihoterapeut.Stiu ca nu vrea dar am discutat si cu alti medici pe alte forum-uri si chiar cu persoane in cauza care s-au tratat si acum sunt foarte bine.
Te admir si te incurajez, sa fii tare(stiu ca nu mai poti) dar ai o viata frumoasa care te asteapta.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihiatrie , .
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter