Am niste stari ciudate.
Buna ziua! Ma numesc Anca si am 15 ani... As dori sa va povestesc cum a inceput totul,am fost cam acum 2 ani la mall la un film de groaza cu prietena mea,a inceput coloana sonora iar eu simtind o stare de sufocare am rugat-o pe prietena mea sa mergem pana la toaleta,deoarece senzatile nu dispareau am luat un taxi si am plecat acasa de unde am mers cu mama la urgente. Acolo mi-au dat o injectie,mi-au pus oxigen si m-am simtit mai bine pe moment. A trecut ceva timp(vreo 3 luni) in care am avut numeroase stari de sufocare si neliniste,dar raul a inceput deabia atunci...eram afara cu niste prietene si pierdeam vremea intr-un parc,cand dintr-o data am avut senzatia(nu stiu cum sa o explic clar pe intelesul tuturor),am avut senzatia ca sunt pe alta planeta,nu mai avema nici o legatura cu realitate,simteam o stare de panica si ma simteam rau,simteam o frica,simteam ca aveam sa uit tot,ca nu mai aveam sa stiu cine sunt,simteam disperare si ma simteam de parca eram aeriana de parca nimic ce se intampla in jurul meu nu avea sens...am fugit acasa fiind la mica departare si le-am explicat totul parintilor care s-au panicat putin...a urmat o perioada in care nu puteam sa stau singura in casa,imi era frica,nu puteam sa ies afara,stateam cu zilele in casa,asta pana a inceput scoala si trebuia sa ies...am inceput sa merg la scoala dar nu puteam sa scap de aceste starii...nu cred ca pot explica de cate ori am fugit de la scoala si am venit acasa din cauza acestor starii,nu puteam sa ma concentrez,notele mele scadeau vizibil pe zi ce trece,faceam tot posibilul sa nu ma duc la scoala(pt ca acolo ma apucau cel mai des starile)chiuleam,simteam ca eram intr-o gaura din care speram sa ies,am inceput sa iau medicamente pentru ca nu mai puteam sa dorm noaptea deloc(xanax 0.25). Au fost clipe de cosmar care m-au marcat la o varsta atat de frageda,care m-au facut sa ma maturizez prea repede...si cel mai rau era ca nu stiam de unde vine problema,care era cauza?
Am inceput sa merg la un psiholog,ne mai stiind ce sa fac... Am facut terapie sigura si in familie,am intalnit un psiholog excelent care m-a ajutat sa ma mai eliberez de starii dar tot simteam o neliniste,un rau... Am reusit dupa un timp sa renunt la medicamente (cu multa munca) pentru ca devenisem dependenta de ele,nu puteam sa dorm sau sa ma simt bine fara ele. Am stat in casa foarte mult timp...toata vacanta de vara eu eram in casa...
Dupa un timp am inceput sa ies din nou afara,dar starile nu dispareau,aveam aceleasi stari,iar singurul loc in care ma simteam bine era in casa,poate credeti ca exagerez dar chiar nu puteam sa ies,simteam ca aveam sa uit totul,aveam frica in mine...nu aveam motive sa imi fie frica,dar cu toate astea o simteam oriunde mergeam,nu vroiam sa ma indepartez de bloc cand ieseam afara.. A urmat o perioada in care am putut sa ma indepartez putin de starile acestea,mergeam din nou la suc cu prietenii,ieseam din casa si ma simteam bine si implinita din nou. Dar tot ce e bun nu tine mult...si am simtit asta pe pielea mea cand intr-o seara cineva a spus sa mergem pana in oras sa ne plimbam(era toamna spre iarna iar afara se intunecase)am clacat,am avut din nou starile acelea si am fugit acasa,a urmat o luna si ceva in care nu am mai putut iesi din casa(noroc ca era vacanta de iarna),prietenii mei ma sunau iar eu gaseam scuze penibile,imi era foarte greu si nu vroiam sa spun nimanui cum ma simt nici macar mamei fata de care am inceput sa ascund starile acestea pentru ca nu vroiam sa o ingrijorez. Eram complet singura in povestea asta,primavara a venit..eu mai ieseam din casa din cand in cand,iar apoi a venit vara iar eu terminam clasa a8-a...am avut vara acea o perioada de liniste,puteam sa ies din casa...ieseam cu prieteni si chiar daca mai aveam din cand in cand starile acelea credeam ca am scapat complet,credeam ca viata si decursul ei vor reveni la normal...si un timp asa a si fost...
Apoi a venit toamna iar starile au reaparut mai puternice ca nicioadata,ma tineau mai mult...timp in care eu ma panicam si nu mai stiam ce sa fac...mai ieseam in fata la bloc...dar imi era frica sa plec de acolo,nu era normal,credeam ca am depasit totul dar evident nu era asa...Nu mai suportam...daca prietenel mele isi faceau griji cu ce o sa se imbrace la suc,eu imi faceam griji cum sa gasesc o scuza ca nu pot sa ma duc sau cum sa fac sa fiu o persoana normala. A urmat un timp in care totul era mai ok....scoala incepuse,eu ma simteam mai bine...nu mai trebuia sa plec de la scoala.. Pana azi cand am mers la scoala unde am avut din nou starile... Mi-a cazut lumea in cap,am venit repede acasa. Nu stiu ce sa mai fac,va cer din tot sufletul un sfat.
Am inceput sa merg la un psiholog,ne mai stiind ce sa fac... Am facut terapie sigura si in familie,am intalnit un psiholog excelent care m-a ajutat sa ma mai eliberez de starii dar tot simteam o neliniste,un rau... Am reusit dupa un timp sa renunt la medicamente (cu multa munca) pentru ca devenisem dependenta de ele,nu puteam sa dorm sau sa ma simt bine fara ele. Am stat in casa foarte mult timp...toata vacanta de vara eu eram in casa...
Dupa un timp am inceput sa ies din nou afara,dar starile nu dispareau,aveam aceleasi stari,iar singurul loc in care ma simteam bine era in casa,poate credeti ca exagerez dar chiar nu puteam sa ies,simteam ca aveam sa uit totul,aveam frica in mine...nu aveam motive sa imi fie frica,dar cu toate astea o simteam oriunde mergeam,nu vroiam sa ma indepartez de bloc cand ieseam afara.. A urmat o perioada in care am putut sa ma indepartez putin de starile acestea,mergeam din nou la suc cu prietenii,ieseam din casa si ma simteam bine si implinita din nou. Dar tot ce e bun nu tine mult...si am simtit asta pe pielea mea cand intr-o seara cineva a spus sa mergem pana in oras sa ne plimbam(era toamna spre iarna iar afara se intunecase)am clacat,am avut din nou starile acelea si am fugit acasa,a urmat o luna si ceva in care nu am mai putut iesi din casa(noroc ca era vacanta de iarna),prietenii mei ma sunau iar eu gaseam scuze penibile,imi era foarte greu si nu vroiam sa spun nimanui cum ma simt nici macar mamei fata de care am inceput sa ascund starile acestea pentru ca nu vroiam sa o ingrijorez. Eram complet singura in povestea asta,primavara a venit..eu mai ieseam din casa din cand in cand,iar apoi a venit vara iar eu terminam clasa a8-a...am avut vara acea o perioada de liniste,puteam sa ies din casa...ieseam cu prieteni si chiar daca mai aveam din cand in cand starile acelea credeam ca am scapat complet,credeam ca viata si decursul ei vor reveni la normal...si un timp asa a si fost...
Apoi a venit toamna iar starile au reaparut mai puternice ca nicioadata,ma tineau mai mult...timp in care eu ma panicam si nu mai stiam ce sa fac...mai ieseam in fata la bloc...dar imi era frica sa plec de acolo,nu era normal,credeam ca am depasit totul dar evident nu era asa...Nu mai suportam...daca prietenel mele isi faceau griji cu ce o sa se imbrace la suc,eu imi faceam griji cum sa gasesc o scuza ca nu pot sa ma duc sau cum sa fac sa fiu o persoana normala. A urmat un timp in care totul era mai ok....scoala incepuse,eu ma simteam mai bine...nu mai trebuia sa plec de la scoala.. Pana azi cand am mers la scoala unde am avut din nou starile... Mi-a cazut lumea in cap,am venit repede acasa. Nu stiu ce sa mai fac,va cer din tot sufletul un sfat.
Raspunsuri
(20)
S
Sigada
acum 13 ani
Ceea prin ce treci tu este o depresie care se manifesta prin atacuri de panica. Ar fi trebui sa continui cu psihoterapia. Este foarte bine ca ai renunta la xanax si stiu cat este de grea atat adaptarea corpului la medicamente cat si perioada de renuntare, care este cumplita.
Ar fi bine daca ai putea sa continui cu psihoterapia, iti va fi de mare ajutor pentru ca factorii declansatori ai atacurilor tale de panica inca n-au fost descoperiti si in consecinta nici n-au putut fi tratati. Sunt cauze emotionale care trebuie explorate si "tratate".
Daca parintii te pot ajuta, iti recomand cu mare incredere acupunctura si daca esti din Bucuresti iti pot da si o persoana de contact.
Pe mine m-a ajutat si ma ajuta in continuare acupunctura. Atacurile de panica sunt groaznice, si este nevoie de foarte mult timp pentru a le indeparta definitiv.
Asa cum ai povestit si tu ai avut perioade bune in care credeai ca ai scapat definitv, insa atacurile au reaparut.
Ar fi bine daca ai putea sa continui cu psihoterapia, iti va fi de mare ajutor pentru ca factorii declansatori ai atacurilor tale de panica inca n-au fost descoperiti si in consecinta nici n-au putut fi tratati. Sunt cauze emotionale care trebuie explorate si "tratate".
Daca parintii te pot ajuta, iti recomand cu mare incredere acupunctura si daca esti din Bucuresti iti pot da si o persoana de contact.
Pe mine m-a ajutat si ma ajuta in continuare acupunctura. Atacurile de panica sunt groaznice, si este nevoie de foarte mult timp pentru a le indeparta definitiv.
Asa cum ai povestit si tu ai avut perioade bune in care credeai ca ai scapat definitv, insa atacurile au reaparut.
B
Buna
acum 13 ani
Psihoterapia nu te prea te poate ajuta aici. Acupunctura este buna in general, insa la aceasta boala nu poate vindeca ci doar ajuta. Acupunctura necesita terapeut, insa tie iti trebuie si ceva util pt. cazuri acute - cand te ia atacul de panica.
Pentru aceasta singurele remedii eficiente si ieftne fara efecte secundare sunt remediile florale si cele homeopate. Trebuie sa mergi la un medic homeopat bun.
Stiai ca exista boli ca a ta induse de sperieturi sau filme de groaza ? Remediile homeopate pot vindeca astfel de boli.
In orice caz evita cafeaua, cola si toate substantele excitante cat si lipsa de somn.
Pentru aceasta singurele remedii eficiente si ieftne fara efecte secundare sunt remediile florale si cele homeopate. Trebuie sa mergi la un medic homeopat bun.
Stiai ca exista boli ca a ta induse de sperieturi sau filme de groaza ? Remediile homeopate pot vindeca astfel de boli.
In orice caz evita cafeaua, cola si toate substantele excitante cat si lipsa de somn.
S
Sigada
acum 13 ani
Anca atat psihoterapie cat su acupunctura te ajuta. Iti spun din propria experienta asta. Pe mine personal, homeopatia nu m-a ajutat deloc in ceea ce priveste atacurile de panica (m-a ajutat in alte situatii).
Acupunctura nu trateaza simptomele ci cauza care determina aceste simptome, astfel ca, o data tratata cauza, vor disparea si simptomele.
Acele nu dor absolut deloc, din nou iti spun din experienta pentru ca eu am fobie (nu teama) de ace, insa cand am vazut ca nimic nu ma ajuta sa depasesc aceste atacuri de panica, am strans din dinti si am mers la acupunctura si am avut placuta surpriza sa constat ca nu sunt dureroase deloc.
Nu cred ca ar fi bine sa te ascunzi de mama ta, pentru ca oricat de tare crezi tu ca se sperie este mama ta si mamele au o putere incredibila (din nou iti spun din experienta). Daca totusi alegi sa nu ii spui mamei tale (desi suportul familiei conteaza foarte mult), la sedintele de acupunctura ii pot spune acupunctorului ce problema ai de fapt, pentru ca beneficiezi de confidentialitate si atunci medicul va sti ce are de facut.
Daca te hotarasti sa apelezi la acupunctura iti pot recomanda eu persoana la care merg.
Acupunctura nu trateaza simptomele ci cauza care determina aceste simptome, astfel ca, o data tratata cauza, vor disparea si simptomele.
Acele nu dor absolut deloc, din nou iti spun din experienta pentru ca eu am fobie (nu teama) de ace, insa cand am vazut ca nimic nu ma ajuta sa depasesc aceste atacuri de panica, am strans din dinti si am mers la acupunctura si am avut placuta surpriza sa constat ca nu sunt dureroase deloc.
Nu cred ca ar fi bine sa te ascunzi de mama ta, pentru ca oricat de tare crezi tu ca se sperie este mama ta si mamele au o putere incredibila (din nou iti spun din experienta). Daca totusi alegi sa nu ii spui mamei tale (desi suportul familiei conteaza foarte mult), la sedintele de acupunctura ii pot spune acupunctorului ce problema ai de fapt, pentru ca beneficiezi de confidentialitate si atunci medicul va sti ce are de facut.
Daca te hotarasti sa apelezi la acupunctura iti pot recomanda eu persoana la care merg.
C
Cosmina
acum 13 ani
Am avut aceleasi stari acum cativa ani. A fost un cosmar. Si problema s-a rezolvat dupa ce am fost depistata cu o boala tiroidiana(boala Basedow). Dupa tratament ma simt foarte bine. Mai am starile respective, dar foarte rar si am invatat sa ma controlez.
A
ANA MARIA
acum 13 ani
BUNA
AS VREA IN PRIMUL RAND SA STIU DIN CE ORAS ESTI. EU SUNT DIN BUCURESTI SI MI-AR FACE MARE PLACERE SA MA CONTACTEZI. ESTE MAI GREU SA TOT VORBESTI PE BLOG. MAIL-UL MEU ESTE [email protected]. ITI VOI TRIMITE PE MAIL SI NR. MEU DE TEL.
AS VREA IN PRIMUL RAND SA STIU DIN CE ORAS ESTI. EU SUNT DIN BUCURESTI SI MI-AR FACE MARE PLACERE SA MA CONTACTEZI. ESTE MAI GREU SA TOT VORBESTI PE BLOG. MAIL-UL MEU ESTE [email protected]. ITI VOI TRIMITE PE MAIL SI NR. MEU DE TEL.
M
Magda
acum 13 ani
Buna,
si eu am trecut si trec in continuare prin starile descrise de tine si stiu si te cred ca nu exagerezi cu nimic. Sfaturie mele din proprie experienta sunt urmatoarele:
1. Vorbeste cu mama ta si spune-i ca mai ai acele stari, dar ele reprezinta doar o tulburare de anxietate si panica, nu iti pot face rau, nu ti se intampla nimic grav de la ele, este foarte importanta acceptarea acestor stari in procesul de vindecare. Si mama mea are probleme de sanatate cu carul, plus o varsta sigur mai inaintata decat a mamei tale si eu am evitat mult timp sa ii spun, dar pana la urma in vara aceasta i-am zis si sa stii ca ma simt mai usurata, pentru faptul ca i-am explicat ce este si acum ea stie ca nu mi se poate intampla nimic grav si nu s-a panicat.
2. Fa-ti analize, daca nu ai facut deja (si de aceea e bine ca mama ta sa stie - pentru ca trebuie sa iei trimitere de la medicul de familie). Cele de baza, stie medicul de familie ce sa iti dea si in plus cele pentru tiroida, care nu sunt compensate, doar daca ai trimitere de la un endocrinolog. Aceste stari pot fi date intr-adevar cum spunea cineva mai inainte si de afectiuni ale tiroidei si trebuie intai excluse cauzele organice.
3. Dupa ce ai rezultatele la analize, mergi sau suna la Clinica MedLife Baneasa (am inteles ca esti din Bucuresti), fa-ti o programare la d-na doctor Nastase Sorina (psihiatru) si sa nu-ti fie frica de pastile, pentru ca nu e obligatoriu sa iti dea pastile. D-na doctor este o excelenta profesionista si te va indruma pe calea cea mai potrivita pentru rezolvarea cazului tau.
Multa sanatate iti doresc, putere de lupta si incredere ca Dumnezeu iti va arata oamenii care te pot ajuta sa scapi de aceasta problema.
ID-ul meu de messenger este [email protected], daca vrei sa mai vorbim pe tema asta.
si eu am trecut si trec in continuare prin starile descrise de tine si stiu si te cred ca nu exagerezi cu nimic. Sfaturie mele din proprie experienta sunt urmatoarele:
1. Vorbeste cu mama ta si spune-i ca mai ai acele stari, dar ele reprezinta doar o tulburare de anxietate si panica, nu iti pot face rau, nu ti se intampla nimic grav de la ele, este foarte importanta acceptarea acestor stari in procesul de vindecare. Si mama mea are probleme de sanatate cu carul, plus o varsta sigur mai inaintata decat a mamei tale si eu am evitat mult timp sa ii spun, dar pana la urma in vara aceasta i-am zis si sa stii ca ma simt mai usurata, pentru faptul ca i-am explicat ce este si acum ea stie ca nu mi se poate intampla nimic grav si nu s-a panicat.
2. Fa-ti analize, daca nu ai facut deja (si de aceea e bine ca mama ta sa stie - pentru ca trebuie sa iei trimitere de la medicul de familie). Cele de baza, stie medicul de familie ce sa iti dea si in plus cele pentru tiroida, care nu sunt compensate, doar daca ai trimitere de la un endocrinolog. Aceste stari pot fi date intr-adevar cum spunea cineva mai inainte si de afectiuni ale tiroidei si trebuie intai excluse cauzele organice.
3. Dupa ce ai rezultatele la analize, mergi sau suna la Clinica MedLife Baneasa (am inteles ca esti din Bucuresti), fa-ti o programare la d-na doctor Nastase Sorina (psihiatru) si sa nu-ti fie frica de pastile, pentru ca nu e obligatoriu sa iti dea pastile. D-na doctor este o excelenta profesionista si te va indruma pe calea cea mai potrivita pentru rezolvarea cazului tau.
Multa sanatate iti doresc, putere de lupta si incredere ca Dumnezeu iti va arata oamenii care te pot ajuta sa scapi de aceasta problema.
ID-ul meu de messenger este [email protected], daca vrei sa mai vorbim pe tema asta.
G
GABRIELA
acum 13 ani
Cel mai bn,in astfel de situatii,e sa consulti medicul...nu e de joaca ca o fi sau nu o fi...E adevarat ca uneori te dezamagesc si ei,pt ca nu spun un diagnostic precis si un tratament sigur.Dar in cazul tau,eu cred,ca si Cosmina,ca e ceva dereglare tiroidiana.Am patit aproape la fel in 2005 iar de frica am fugit la psihiatru care m-a indopat cu medicamente,inclusiv somnifere(xanax,stilnox,imovane)si apoi a trebuit sa lupt si sa scap de dependenta...in 2008 a fost cea mai urata criza de genul asta si in urma unor analize amanuntite s-a descoperit de la ce...TIROIDA. De atunci urmez tratament pt tiroida,nu mai fac crize si totul e ok.Iti doresc insanatosire grabnica,esti tanara,totul va fi bn,ai sa vz! adresa mea de maill este [email protected]
S
sorina
acum 13 ani
Pui drag! Intoarce-ti fata catre Dumnezeu si mai ales catre Maica Domnului! Roaga-te ingerului tau protector sa-ti indrume pasii pe calea care te va duce la vindecare.
Incearca si mergi la biserica Delea Noua, cauta-l pe parintele Valentin, povesteste-i toate astea si el te va indruma cu mare drag.
Crede-ma! Am si eu un baiat, care trece prin stari asemanatoare, dar, mai mult, am trecut si eu insami prin asta, chiar mai ciudate au fost treburile la mine...nu vreu sa intru in amanunte...dar te inteleg prea bine.
Cert e ca ai nevoie de rugaciuni de dezlegare si de multa rugaciune la Maica Domnului care abia asteapta sa te ajute.
Acupunctura si homeopatia,ca si psihoterapia, nu te vor vindeca!!! Poate doar vor ameliora starile tale.Dar rugaciunile tale si mai ales ale mamei tale, ale familiei tale, vor face minunea de care ai tu nevoie ca sa-ti reintri in fire si sa fii omul care trebuie sa-si traiasca viata frumos de acum incolo.
Te rog, sa nu ignori sfatul asta si vei fi din nou ceea ce ai fost si mai mult decat atat ! ;-)
Incearca si mergi la biserica Delea Noua, cauta-l pe parintele Valentin, povesteste-i toate astea si el te va indruma cu mare drag.
Crede-ma! Am si eu un baiat, care trece prin stari asemanatoare, dar, mai mult, am trecut si eu insami prin asta, chiar mai ciudate au fost treburile la mine...nu vreu sa intru in amanunte...dar te inteleg prea bine.
Cert e ca ai nevoie de rugaciuni de dezlegare si de multa rugaciune la Maica Domnului care abia asteapta sa te ajute.
Acupunctura si homeopatia,ca si psihoterapia, nu te vor vindeca!!! Poate doar vor ameliora starile tale.Dar rugaciunile tale si mai ales ale mamei tale, ale familiei tale, vor face minunea de care ai tu nevoie ca sa-ti reintri in fire si sa fii omul care trebuie sa-si traiasca viata frumos de acum incolo.
Te rog, sa nu ignori sfatul asta si vei fi din nou ceea ce ai fost si mai mult decat atat ! ;-)
R
roveli
acum 13 ani
e o stare trecatoare. niciun psihplog nu poate face nimic. totul e la nivel mental si te gandesti prea mult la asta. incearca sa ai ocupatii diverse , un prieten care sa fie mai mult in preajma ta si evident ca daca o sa te gandesti si o sa faci lucruri placute uiti de starile astea.
R
roveli
acum 13 ani
psihologii reprezinta o categorie profesionala de fite. astia dau din gura si isi imagineaza ---in conditiile in care si eventualul pacient crede---ca rezolva ceva. acum e de bon-ton sa mergi la psiholog dar ei sunt doar niste palavragii care te ametesc de cap cu vorbaria si iti iau banii. cand o asemenea problema persista sunt psihiatri care depisteaza natura situatiei si o rezolva rapid.
S
simona virginia
acum 13 ani
Buna ,nu stiu de unde sa incep dar in primul rand te rog sa apelezi la remedi naturiste pentru afectiunea ta, iti recomand PASSIFLORA, VALERIANA, CONURI DE HAMEI, GINSENG IN CAZUL IN CARE TE SIMTI SLABITA,deasemenea foarte multe fructe si sucuri din fructe, suc de morcovi ,de mar, deasemenea bananele care contin vit. b foarte importanta in sistemul nervos, si sa iei un supliment vitaminic care sa contina toate vitaminele in special (B,CA,MG)FOARTE IMPORTANTE PENTRU ORGANISM, este o varsta cand te confrunti cu multe schimbari atat fizic si psihic, la ciclu este recomandat sa nu faci efort si sa iei vitamine.Incearca sa te apropii de cineva in prezenta caruia te simti in siguranta pentru ai spune prin ceea ce treci in momentele cand ai astfel de crize, eu nu am avut de cine sa ma apropii dar credinta mea in FECIOARA MARIA a devenit foarte puternica , este bine sa te legi de ceva sau de cineva pentur a primi ajutor . sa nu-ti fie rusine este vorba de viata ta pentru care trebuie sa lupti pentru ca sunt atatea lucruri frumoase in viata asta. si trebuie sa lupti si sa lasi toate gandurile rele deoparte , nu te gandii la ce ti-sa intamplat pentru ca nu te ajuta.Daca crezi ca iti pot fi de folos am adresa de e-mail [email protected], iti doresc multa sanatate si credinta in tine si in FECIOARA MARIA. DUMNEZEU SA TE AJUTE
M
Maria
acum 13 ani
Buna, problema ta e simpla si in acelasi timp complicata. Simpla pentru ca e vorba doar de o dereglare a organismului si complicata pentru ca ai nevoie de doi medici foarte buni priceputi in meseria lor. Discuta cu parintii si cautati un medic psihiatru foarte bun, pentru ca nu ai nevoie de calmante si vitamine ci de un medicament care sa-ti regleze organismul. De asemenea trebuie sa mergi la un medic endocrinolog ca sa vada daca problema nu vine si de la dereglarea glandei tiroida. Iti spun asta pentru ca am avut aceleasi probleme, atat la varsta pe care o ai tu acum cat si mai tarziu. Am avut noroc la 15 ani ca parintii si-au dat seama ce mi se intampla si m-au dus la un psihiatru bun care a stiut ce sa-mi dea, si nu erau somnifere. Dar nu erau atunci medici endocrinologi destul de buni ca sa-mi rezolve problema. Asa ca dupa multi ani au aparut vechile simtome, chiar mult mai accentuate, dar am gasit un endocrinolog care a constatat ca am o hipertiroidie autoimuna si mi-a dat tratament adecvat. Am gasit si un medic psihiatru care a reusit sa ma scape de crizele de panica si depresie. Acum nu mai am probleme.
Din cate am inteles eu de la medic atunci la 15 ani , fiind la pubertate in organism aveau loc o multime de schimbari hormonale, de regula organismul se regleaza singur dar uneori nu reuseste si atunci are nevoie de anumite medicamente ca sa-l ajute. Ti-am spus ce stiam eu despre asta si sper sa te ajute, nu intra in panica discuta cu parintii si luati masurile necesare ca sa te dezvolti normal si fara probleme. Multa sanatate
Imi pare rau sa spun dar nu cred ca in cazul tau ajuta acupunctura, homeopatia sau rugaciunile. Desi sunt o persoana care are incredere si in acestea atunci cand e cazul.
Din cate am inteles eu de la medic atunci la 15 ani , fiind la pubertate in organism aveau loc o multime de schimbari hormonale, de regula organismul se regleaza singur dar uneori nu reuseste si atunci are nevoie de anumite medicamente ca sa-l ajute. Ti-am spus ce stiam eu despre asta si sper sa te ajute, nu intra in panica discuta cu parintii si luati masurile necesare ca sa te dezvolti normal si fara probleme. Multa sanatate
Imi pare rau sa spun dar nu cred ca in cazul tau ajuta acupunctura, homeopatia sau rugaciunile. Desi sunt o persoana care are incredere si in acestea atunci cand e cazul.
C
cristitrs
acum 13 ani
M-am confruntat si eu cu aceste stari si te inteleg perfect Anca Pop.Imi pare rau ca treci prin asa ceva si sper sa te faci bine.
La mine totul a inceput acum cateva luni, stateam in bucatarie cu un prieten, povesteam si dintr-odata am inceput sa am o stare foarte ciudata (aceeasi stare pe care ai descris-o).Simteam ca pierd contactul cu realitatea, am inceput sa intru in panica si sa ma sufoc.Initial, dupa aceasta "criza", sa-i zic asa, am crezut ca imi va trece insa starile s-au agravat in prima luna.Aveam constant o stare de confuzie, de depersonalizare, de neliniste si de frica insa totusi ramaneam rational in gandire si incercam sa ma incurajez ca totul va fi bine si ca se intampla in mintea mea.De obicei aceste stari erau mai intense pe parcursul zilei, dupa ce ma trezeam si odata cu venirea serii parca se mai ameliorau (asta probabil pt ca incepeam sa ma obisnuiesc cu starea).In fine, am inceput sa mananc sanatos, sa gandesc pozitiv, am incercat pe cat posibilul sa nu ma izolez, sa imi coreztez somnul, sa reduc alcoolul (fiind student, consumam foarte mult alcool in fieacre saptamana) si dupa prima luna am inceput sa simt ca se amelioreaza starea mea de sanatate.Au trecut mai mult de 3 luni si pot sa zic ca ma simt mult mult mai bine si tind spre a ma recupera complet.Sper totusi sa nu reapara aceste stari pentru ca nu stiu cum as mai putea face fata.Aproape ca am pierdut 1 semestru de facultate din cauza acestei probleme.
Intr-un fel ma bucur ca am trecut prin perioada asta pentru ca asa mi-am dat seama cat de tare m-am departat de Dumnezeu si cat de mult ma iubeste prietena mea (care a fost alaturi de mine tot timpul si s-a comportat extraordinar) pe care intentionez sa o cer in casatorie pe viitor.
Multa bafta si sa te faci bine!
La mine totul a inceput acum cateva luni, stateam in bucatarie cu un prieten, povesteam si dintr-odata am inceput sa am o stare foarte ciudata (aceeasi stare pe care ai descris-o).Simteam ca pierd contactul cu realitatea, am inceput sa intru in panica si sa ma sufoc.Initial, dupa aceasta "criza", sa-i zic asa, am crezut ca imi va trece insa starile s-au agravat in prima luna.Aveam constant o stare de confuzie, de depersonalizare, de neliniste si de frica insa totusi ramaneam rational in gandire si incercam sa ma incurajez ca totul va fi bine si ca se intampla in mintea mea.De obicei aceste stari erau mai intense pe parcursul zilei, dupa ce ma trezeam si odata cu venirea serii parca se mai ameliorau (asta probabil pt ca incepeam sa ma obisnuiesc cu starea).In fine, am inceput sa mananc sanatos, sa gandesc pozitiv, am incercat pe cat posibilul sa nu ma izolez, sa imi coreztez somnul, sa reduc alcoolul (fiind student, consumam foarte mult alcool in fieacre saptamana) si dupa prima luna am inceput sa simt ca se amelioreaza starea mea de sanatate.Au trecut mai mult de 3 luni si pot sa zic ca ma simt mult mult mai bine si tind spre a ma recupera complet.Sper totusi sa nu reapara aceste stari pentru ca nu stiu cum as mai putea face fata.Aproape ca am pierdut 1 semestru de facultate din cauza acestei probleme.
Intr-un fel ma bucur ca am trecut prin perioada asta pentru ca asa mi-am dat seama cat de tare m-am departat de Dumnezeu si cat de mult ma iubeste prietena mea (care a fost alaturi de mine tot timpul si s-a comportat extraordinar) pe care intentionez sa o cer in casatorie pe viitor.
Multa bafta si sa te faci bine!
A
Alexandra
acum 13 ani
Buna, m-am gandit mult la situatia ta si in final m-am hotarat sa iti sugerez si eu cate ceva. Am trecut si eu prin stari mult mai puternice decat cele descrise de tine. Timp de un an am crezut ca sufar de atacuri de panica si anxietate pana cand am consultat un psiholog care m-a lamurit ca nu sufeream de atacuri de panica ci ca imi induceam starile respective. Nu m-a multumit acest diagnostic si am inceput sa caut singura raspunsuri, astfel ca m-am regasit total in simptomele descrise in cazul unei "Spiritual Emergency" - stare descrisa de psihiatrul Stanislav Grof. Poate nu se aplica si in cazul tau, dar nu strica sa faci o mica cercetare pe internet legat de acest "Spiritual Emergency" sa vezi daca te regasesti in simptome. Iti recomand sa cauti articole in limba engleza daca te descurici cu limba, deoarece in romana nu vei gasii mare lucru.
Iti recoman sit-urile urmatoare: http://www.sunfell.com/symptoms.htm http://www.spiritualcrisisnetwork.org.uk/
Iti recoman sit-urile urmatoare: http://www.sunfell.com/symptoms.htm http://www.spiritualcrisisnetwork.org.uk/
Raspunde la intrebare
Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihiatrie , .
Dr. Taut Ana
Clinica Aproape - Bucuresti
Dr. Sandru Andreea Laura
Sfanta Maria - Delfinului - Bucuresti
Dr. Catalin Dumitru
Centrul Medical Rom Med 2000 - Bucuresti
Dr. Hatis Mirela
Centrul Medical Bellanima - Bucuresti
Dr. Neculcea Mihai Daniel
Clinica Somnolog - Bucuresti
Dr. Timisan Irimia Aurelia
Clinica Medicala Memento Med - Str Brailita - Bucuresti
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.
Logheaza-te sau inregistreaza-te ca sa comunici cu medicii si pacientii din comunitate.
Ai si tu o intrebare?
Comunitatea Sfatul Medicului e pregatita sa raspunda, gratuit.
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter