tendon flexor
Sindromul de tunel carpian
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Sindromul de tunel carpian, numit si neuropatia mediana a incheieturii mainii, este o afectiune medicala ce se caracterizeaza prin compresia nervului median, insotita de durere, parestezii, anestezii si hipotonie musculara. Nervul median este unul din cei mai importanti nervi localizati in membrul superior. Are origine complexa, deriva din plexul brahial si are traiect descendent de-a lungul bratului, antebratului, pe sub tunelul carpian, pana la nivelul mainii, unde se imparte in ramuri ce inerveaza degetele. Este singurul nerv care trece pe sub tunelul carpian, o structura fibro-osoasa situata pe partea palmara a incheieturii mainii. Tunelul carpian contine, alaturi de nervul median, noua tendoane ale muschilor flexori ai degetelor. Nervul median este responsabil de inervatia motorie si senzitiva a degetului mare si a urmatoarelor trei degete, insa nu si a degetului mic. Datorita faptului ca tunelul carpian este o structura ingusta si inextensibila, dar cu un... [continuare]
Slabiciune musculara si instabilitatea articulatiilor
Dr. Carmen-Catalina Iorgus
Medic rezident - specialitatea reumatologie
Cum se manifesta De fiecare data cand mergem, sau efectuam diverse miscari ne folosim oasele, muschii si articulatiile. Oasele nu functioneaza singure - au nevoie de ajutor din partea muschilor si articulatiilor, iar primii tractioneaza de articulatii, permitand miscari. Corpul uman are mai mult de 600 de muschi care ajuta la foarte multe functii, inclusiv pomparea sangelui in corp. Muschii ajuta oasele sa realizeze diverse miscari pentru a se indoi, indrepta. Muschiul extensor se relaxeaza si se intinde pe masura ce muschiul flexor se contracta pentru a ajuta la indoirea articulatiei. Muschii primesc semnalele sa se contracte si sa se relaxeze de la nivelul creierului. Slabiciunea musculara Slabiciunea musculara provoaca dificultati in efectuarea contractiilor musculare normale, rezultand scaderea fortei si capacitatea de a efectua miscari active. Slabiciunea musculara poate determina ca activitatile si miscarile de zi cu zi ale bratelor, picioarelor si corpului sa fie... [continuare]
"...iar in ziua a saptea S-a odihnit". Uite ca pe mine m-a mancat rau...si am demontat mecanismil geamului electric de la automobilul personal..."sa il ung" (cu toate ca profesional sincer nu prea am treaba - sunt programator". Dupa ce l-am uns...am zis sa il actionez sa plimbe "vasilica" prin mecanism...si uite cum era sa imi pierd degetul mare - policele...si m-a ales cu o sectiune de tendon flexor al policelui, ramura nervului median, respectiv vena...(osul a scapat). Taietura a fost incredibil de "clean" cu precizie chirurgicala a actionat macaraua geamului...scurt si pe obiect...exact in zona centrala pe falanga 1 a policelui de la mana dreapta. Partea buna ca puteam sa misc metacarpul 1 si falanga 1 a policelui singura portiune care ramanea inerta fiind capatul - anume falanga 2 a policelui. Puteam - ma refer inainte de operatie pana sa am atela si pansamentul...(acuma nu mai stiu ce mai pot sa fac...). Buun. Nu are sensa sa va spun ca am fost operat toate... [continuare]
Buna seara.ma numesc Adriana si am 27 de ani. In data de 6.04.2104 am avut un accident de munca in urma caruia m-am ales cu nervul ulnar, tendonul flexor superficial si cel profund sectionate. In aceeasi seara am fost operata pt sutura tendoanelor si a nervului. Am avut degetul(mic, mana stanga)imobilizat pt o luna, dupa care medicul mi-a recomandat cateva exercitii pt recuperarea mobilitatii articulatiilor.Acum 2 zile in timp ce incercam sa inchid o fereastra am simtit la baza degetului o intindere si o durere scurta.Ierii-dimineata (17.05.2014)am constatat ca nu mai pot misca degetul de loc, doar de la baza,doar atunci cand incerc sa formez un pumn.Cele 3 falange nu ma mai asculta.Nervul nu cred ca este afectat pt ca imi simt degetul.Este posibil sa fi plesnit una din sututrile tendoanelor? La fiecare miscare a degetului, la baza lui simt un fel de frecare, ca un scârțâit...imi cer scuze dar nu cunosc termeni medicali si îmi este greu sa mă exprim mai pe înțelesul dvs. [continuare]
Am fost operat la ambele picioare la tendonul Achile si as vrea sa intreb daca mai am sanse sa joc vreodata fotbal macar in sala. Multumesc [continuare]
Generalitati Problemele musculoscheletice apar frecvent ca rezultat fie al unor activitati atletice de performanta, fie al activitatilor zilnice. In cele mai multe cazuri, diagnosticul este usor de stabilit. Afectarea tendoanelor de la nivelul articulatiei cotului poarta numele de tendinita. Aceasta se poate manifesta fie pe partea laterala fie pe partea mediala. Astfel ca, trebuie mentionate doua afectiuni semnificative: - epicondilita laterala, denumita si “cotul tenismenului” (fiind afectata partea laterala a cotului) - epicondilita mediala, numita “cotul jucatorului de golf”. Dintre cele doua afectiuni, epicondilita laterala are o frecventa mai mare decat epicondilita mediala. Aceste afectiuni se datoresc suprasolicitarii excesive, iar durerile sunt rezultatul unor rupturi minore ale tendoanelor muschilor flexori si extensori ai antebratului. Tendinita cotului este una dintre cele mai discutate afectiuni la acest nivel datorita absentei in prezent a unei... [continuare]
Introducere Anatomia mainii este complexa, intriganta si fascinanta. Integritatea sa este absolut esentiala pentru functionarea zilnica. Mana poate fi afectata de mai multe boli, in mod special leziuni traumatice. Pentru orice medic sau fizioterapeut care trateaza leziunile mainii, cunoasterea aprofundata a anatomiei este fundamentala pentru o ingrijire medicala de calitate. Structurile osoase Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii. Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange. Articulatia pumnului, cea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele. De la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig. Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia... [continuare]
Introducere La prima vedere, cotul pare o articulatie simpla, dar cand complexitatea interactiunii dintre articulatia cotului cu antebratul si incheietura pumnului este inteleasa, va fi usor de inteles, de ce aceasta articulatie poate determina multiple probleme daca nu functioneaza corespunzator. Miscarile mainilor sunt dintre cele mai importante pentru specia umana. Folosirea eficienta a mainilor necesita articulatii ale cotului stabile si nedureroase. Acest ghid ajuta la intelegerea: - partilor componente ale articulatiei cotului; - modului in care aceste parti functioneaza impreuna. Structuri importante Structurile importante ale articulatiei cotului pot fi impartite in mai multe categorii. Acestea sunt: - structuri osoase; - ligamente si tendoane; - muschi; - nervi; - vase de sange. Structurile osoase Oasele cotului sunt humerusul (osul bratului), ulna (cel mai mare os al antebratului, pe partea opusa policelui) si radiusul (osul mai mic al antebratului, de... [continuare]
Generalitati Leziunile sau infectia la unul sau mai multe degete sunt o problema frecvent intalnita. Gravitatea acestora poate varia de la usoara pana la potential grava. Deseori, aceste infectii sunt la inceput minore si sunt usor de tratat. Imposibilitatea de a trata in mod corespunzator aceste infectii pot duce la invaliditate permanenta sau la pierderea degetului. Recunoasterea din timp util a celor mai des intalnite infectii si tratamentul adecvat vor ajuta la prevenirea agravarii situatiilor: - paronichia - este infectia degetului mare care implica tesutul de la marginea unghiei. Aceasta infectie este de obicei superficiala si localizata la nivelul tesuturilor moi si a pielii din jurul unghiei. Aceasta este cea mai frecventa infectie bacteriana intalnita la unghiile mainii; - felon - infectie a varfurilor degetelor si a tesuturilor moi ale acestora, localizata mai ales in zona buricelor degetelor si a tesuturilor moi asociate cu acestea; - panaritiu herpetic -... [continuare]
Generalitati In cazul in care nu sunt diagnosticate si tratate in mod corespunzator, infectiile mainii pot deveni o problema serioasa. Agentii patogeni, localizarea si circumstantele infectiei sunt informatii importante pentru strategiile initiale de tratament. Mana poate fi ranita cu usurinta in timpul activitatilor zilnice. Aproape orice traumatism la nivelul mainii, mai ales unul penetrant poate introduce agenti patogeni in organism. Daca o infectie nu este diagnosticata si tratata corespunzator, rezultatul poate fi morbiditatea. Multe dintre infectiile mainii vor fi mai putin grave prin utilizarea de antibiotice corespunzatoare, caldura umeda, solutie salina si drenaj. Uneori poate fi necesar repausul mainii, dar si imobilizarea acesteia cu ajutorul unei atele, masuri care pot proteja mana afectata si pot grabi vindecarea. Ranile deschise ar trebui curatate sub jet de apa pentru a se elimina resturile locale. Atunci cand este prezent puroiul, sunt necesare incizia si... [continuare]
Generalitati Articulatia soldului este o adevarata balama. Acest aranjament ofera soldului o mare mobilitate necesara pentru activitatile zilnice ca mersul, statul pe vine si urcatul treptelor. Intelegerea constructiei diferitelor straturi ale soldului si conexiunilor sale, ajuta la intelegerea modului de functionare al acestei articulatii, cum se pot produce leziunile si cat de dificila poate fi recuperarea dupa asemenea leziuni. Cel mai profund strat al articulatiei este format din oase si articulatia in sine. Urmatorul strat este format din ligamentele capsulei articulare. Tendoanele si muschii reprezinta urmatorul strat. Structuri importante Structurile importante ale soldului pot fi divizate in mai multe categorii. Acestea includ: - oasele si articulatiile; - ligamentele si tendoanele; - muschii; - nervii; - vasele de sange; - bursele. Oasele si articulatiile Oasele acestei articulatii sunt femurul si oasele pelvisului. Capatul proximal al femurului are forma unei... [continuare]
Ce sunt tulburarile de mers Tulburarile de mers sunt descrise ca orice abatere de la mersul normal. Numeroase etiologii pot cauza aceste tulburari. Datorita prezentarilor clinice diferite, este necesar un nivel ridicat de suspiciune. Etiologia poate fi determinata prin prezentarea clinica, analize de laborator si testele diagnostice. Clasificare Problemele de mers pot fi impartite in tulburari episodice si cronice . Tulburarile de mers continue sau cronice sunt cele pe care pacientul le-a adaptat datorita cronicitatii disfunctiei neurologice. Tulburarile episodice includ cele care apar brusc, iar pacientul nu s-a adaptat la acestea si reprezinta o cauza frecventa de complicatii precum caderile neasteptate. Cele mai multe alte tulburari de mers apartin categoriei cronice. Cauze Cauzele neurologice sunt mai frecvente decat cauzele non-neurologice. Ataxia senzoriala cauzata de polineuropatie, parkinsonism, encefalopatie vasculara subcorticala si dementa este printre cele mai... [continuare]
Buna ziua tututor. As vrea sa va spun problema mea care ma afecteaza de ceva vreme. Si cine imi poate da un raspuns miar putea fi de mare folos. Acum 7-8 luni am avut un accident la mana stanga mai exact pe 16.09.2016 am fost internat si operat de urgenta la spitalul arseni bagdasar. Operatia a fost cu scopul de a imi salva viata din cele spuse ca pierdusem foarte mult sange. Diagnostic: plaga taiata plica cotului cu sectiune artera brahiala. Nerv median. Masa musculara. Hemoragie. Soc hemoragic. 1. S54.1 - leziune a nervului median la nivelul antebratului 2. S45.1 - leziune a arterei brahiale 3. S56.2 - leziune a altui muschi si tendon flexor la nivelul antebratului. 4. R58 - hemoragie neclasificata altundeva 5. R57.1 - soc hipovolemic Se intervine de urgenta chirurgical practicandu-se incizie, excizie, hemostaza, arteriorafie artera brahiala, neurorafie nerv median, sutura tegumente, pansament , imobilizare. In final am facut recuperare am repetat anumite... [continuare]
Concluziile unei examinari RMN au fost: formatiune tumorala plantara insinuate intre primele falange ale degetelor II si III ale antepiciorului, cu contact tendinos, sugerand din punct de vedere RM nativ, in primul rand un neurinom Morton, fara a putea exclude o tumora cu celule gigante sau o sinovita vilonodulara pigmentara de teaca a tendonului. Astfel, examenul RMN al antepiciorului deceleaza o formatiune tumorala relativ bine delimitata, cu structura neomogena, posibil partial calcificata, avand diametre de 2,6/2,4/2,3 cm, ce se dezvolta la nivelul tesutului gras subcutanat plantar, prezentand o prelungire care se insinueaza intre primele falange ale degetelor II si III avand rapoarte intime cu tendonul flexorului degetului III. Fara semne de extensie cu caracter invaziv a tumorii la nivelul grasimii subcutanate plantare. Nu se identifica modificari cu caracter patologic la nivelul articulatiilor interfalangiene sau metatarso-falangiene si nici la nivelul structurilor... [continuare]
Formatiune tumorala plantara? ce e de facut?
Concluziile unei examinari RMN au fost: formatiune tumorala plantara insinuate intre primele falange ale degetelor II si III ale antepiciorului, cu contact tendinos, sugerand din punct de vedere RM nativ, in primul rand un neurinom Morton, fara a putea exclude o tumora cu celule gigante sau o sinovita vilonodulara pigmentara de teaca a tendonului. Astfel, examenul RMN al antepiciorului deceleaza o formatiune tumorala relativ bine delimitata, cu structura neomogena, posibil partial calcificata, avand diametre de 2,6/2,4/2,3 cm, ce se dezvolta la nivelul tesutului gras subcutanat plantar, prezentand o prelungire care se insinueaza intre primele falange ale degetelor II si III avand rapoarte intime cu tendonul flexorului degetului III. Fara semne de extensie cu caracter invaziv a tumorii la nivelul grasimii subcutanate plantare. Nu se identifica modificari cu caracter patologic la nivelul articulatiilor interfalangiene sau metatarso-falangiene si nici la nivelul structurilor... [continuare]
am facut un RMN pentru glezna piciorului drept si s-a depistat edem osos la nivelul maleolei interne si discreta acumulare lichidiana adiacenta tendonului flexor lung al halucelui. As dori sa-mi explicati mai pe intelesul meu ce inseamna asta k nu prea inteleg termenii. Multumesc ! [continuare]
Buna ziua! Nu am gasit un alt topic la care sa postez, asa ca l-am ales pe aceasta. De aprox 2 saptamani, dupa o seara de sala in care am lucrat intens biceps si antebrat, am o durere foarte puternica la antebrat, cred ca la un muschi flexor. Problema este ca dupa 2 saptamani, durerea nu a scazut deloc (nu ma doare tot timpul, dar apare imediat la cel mai mic efort). Durerea apare chiar si cand ridic o sticla de apa. In prima faza am sperat sa fie o febra musculara mai puternica. Tin sa precizez ca durerea este pe partea dinspre corp a antebratului, tinand palma in sus, la jumatea antebratului drept. As vrea sa stiu daca este pur si simplu o durere musculara din cauza efortului, sau se poate sa fie ceva mai grav. Va multumesc si va doresc o zi frumoasa! [continuare]
Acum o săptămână am jucat baschet si am cazut pe glezna. Mi s-a umflat imediat extrem de rau am fost la urgente iar doctorul mi-a recomand o atela ghipsata pe care am refuzat-o pentru ca am mai avut o entorsa la aceeasi glezna iar ghipsul nu prea mi-a facut bine. Am pus gheata am dat cu diclac dar dupa o săptămână umflatura tot mai este...n asa rau dar este. In timpul mersului simt ca ma doare putin glezna dar si tendonul iar laba piciorului este putin vanata. Ce ar trebui sa fac sa imi treaca? [continuare]
buna ziua,cine imi poate da sui mie un rasp la un rezultat la examinarea IRM la nivel plantar 1-hipersemnal T2 fat sat cu aspest inflamator la nivelul tesutului adipos plantar si la nivelul filelor musculare ai flexorilor degetelor si muschilor lumbricali ai degetelor 2,3,4 2- minim revarsat inflamator ce mansoneaza segmentul retrotalar al tendonului muschiului flexor lung al halucelui, sunt doua raspunsuri la aceasta examinare,care nu te da de cap mai nimeni,sintomele sunt de arsura cind stau in picioare intre penultimul si antepenultimul deget de la piciorul drept si amortire permanenta a degetului penultim [continuare]
Va rog frumos, daca ma poate ajutaun medic specialist, cu interpretarea RMN-ului la picior. As dorii si un tratament daca se poate. Medicul meu a intrat in concediu, iar eu peste 2 zile am avion, plec la munca si am nevoie urgenta de un tratament, un raspuns( lucrez in domeniul constructiilor, daca are vreo relevanta in examinarea rezultatului). Mentionez ca mi s-a efectuat Fizioterapie timp de 10 zile, dar fara nici un rezultat Deci Examinarea IRM la nivel plantar dupa un protocol ce a cuprins secvente T1 si T2 cu si fara saturare de grasime evidentiaza: -piese scheletice cu raporturi normale si cu semnal IRM in limite normale -fara traiecte de fractura la nivelul segmentelor osoase examinate -interlinii articulare surprinse cu o grosime si semnal in limite normale -hipersemnal T2 fat sat cu aspect inflamator la nivelul tesutului adipos plantar si la nivelul filetelor musculare ai flexorilor degetelor si muschilor lumbricali ai degetelor II, III si IV -minim... [continuare]
buna ziua,,stie cineva dupa experienta proprie in cit timp dispare amurteala de la deget dupa ce a fost taiat practic tot,am avut operatie microchirurgicala si functia s-a restabilit repejor in 1 luna dupa operatie,,dar imi este amurtit si nu-l simt inca.Daca cineva poate sa ma ajute cu un sfat,va rog,pe internet nu gasesc informatie despre perioada post operatorie.Multumesc [continuare]
buna ziua, am crampa scriitorului si as dori sa stiu daca este tratament homeopat pt aceasta boala . va multumesc ! [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter