flavonide

Florile de tei: beneficii oferite pielii

Actualizat la data de: 08 Decembrie 2021

Autor: SfatulMedicului

Teiul este un arbore mare, ale carui flori au un miros atat de puternic incat atunci cand sunt inflorite pot parfuma zone foarte extinse. Florile de tei sunt foarte bogate in ulei esential, care are efect aromoterapeutic de relaxare si calmare, in timp ce extractele din frunze si flori au compusi anti-inflamatori, dar si quercitina (un foarte puternic antioxidant ), taninuri astringente si mucilagii cu efect calmant. Florile de tei sunt folosite in scop terapeutic, atat de catre medicina stiintifica, cat si de cea traditionala. Insa florile de tei sunt folosite si in cosmetica. Majoritatea constituientilor activi ai teiului sunt flavonidele si glicozidele. flavonidele sunt antioxidanti puternici, iar glicozidele s [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Este o planta aromata originara din zonele tropicale ale Americilor si din partea de nord a Caraibilor. Frunzele sale sunt indentate, sunt colorate verde palid si au fata inferioara acoperita cu perisori si atunci cand sunt strivite emana un miros asemanator musetelului. Florile sunt galben- portocalii cu cinci petale, foarte parfumate. fructele contin multe seminte minuscule. Principalele componente chimice ale plantei sunt: taninuri, rasini, guma, alcaloizi, flavonide, ulei volatil, damianina (principiu amar), arbutina, tetrafilina, beta-sisterol. Principalele proprietati ale plantei sunt: afrodisiaca, are actiune de stimulare a secretiei de testosteron, antidepresiva, anxiolitica, diuretica, laxativa, suprima tusea. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si tulpinile, care se recolteaza vara, in timpul infloririi. De asemenea in Mexic, planta este ingredientul unui lichior traditional. Uz intern: - impotenta masculina, hipoactivitate sexuala (mai ales la barbati),... [continuare]

Planta este originara din Mongolia si unele zone ale Chinei. Astragalusul creste pana la 1 m inaltime, are tulpina paroasa si o radacina puternica si laptoasa. Frunzele sunt alcatuite din cate 12-18 perechi de foliole verzi, mici si alterne. Florile cresc grupate in varful tulpinii, sunt albe si se aseamana cu cele ale fasolei. Printre compusii chimici din radacini se numara: saponine, flavonide, polizaharide, fitosteroli, aminoacizi, triterpentine, seleniu, zinc, magneziu, crom, cumarine. Principalele proprietati ale atragalusului sunt: antioxidant, hepatoprotector, stimuleaza imunitatea, tonic, adaptogen, antihipertensiv, hemostatic. In fitoterapie se utilizeaza radcinile, ce trebuiesc recoltate toamna, de la plante cu varsta mai mare de 4 ani. Uz intern: - raceli, infectii persistente, adjuvant in cancer (mai ales dupa tratamentele cu chimioterapie), boli cardiace, boli renale, probleme de motilitate a spermatozoizilor, hipotiroidie, combate virusii hepatitici B si C,... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Este o planta din flora spontana din Europa si Asia. In Romania poate fi intalnita in zonele de campie si deal. creste sub forma de arbust, ce poate ajunge la 1,5 m inaltime. Frunzele emana un miros neplacut de burduf de capra atunci cand sunt zdrobite. Frunzele sunt alcatuite din 6-8 perechi de foliole ovale, ascutite la varf, de un verde stralucitor. Florile cresc in inflorescente in varful tulpinilor, au forma de fluture si sunt albe sau roz. Infloresc din iulie pana in septembrie. Semintele se dezvolta in pastai lungi, care atunci cand se coc se rasucesc eliberandu-le.  Dintre substantele chimice continute cele mai importante sunt: alcaloidul galegina, crom, tanin, flavonide. Principalele calitati ale Ciumaraei sunt: combate deficitul de absobtie a glucozei, scade glicemia, reduce apetitul, diuretica, amelioreaza constipatia cronica, antibacteriana, antiinflamatoare, febrifuga. In fitoterapie se utilizeaza florile, ce trebuiesc recoltate in iulie-septembrie. Uz intern: [continuare]

Este o planta originara din padurea ecuatoriala sud- americana (mai ales in Peru, Ecuador si Columbia). Planta se aseamana cu vita de vie, este agatatoare si lemnoasa, si se catara pe trunchiurile copacilor in cautarea luminii. Frunzele sale au forma de inima si aspect catifelat. Florile cresc in manunchiuri umbeliforme, au culoarea alb- verzui si forma de clopotei. fructele sunt lungi de pana la 10 cm si au forma de suveica. Principalele componente chimice din compozitia scoartei sunt: condurangogenine glicozilate, principii amare, saponizide, fitosteroli si flavonide. Cele mai importante proprietati ale scoarteide condurango sunt: stimuleaza apetitul, regleaza digestia, hemostatica, diuretica, antitumorala, colagoga, tonic amar, carminativ. In fitoterapie este utilizata scoarta, care trebuie recoltata primavara devreme sau toamna tarziu.   Uz intern: - anorexie, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, cancer, tumori, dispepsie, edeme, dureri de stomac, gastrita,... [continuare]

Palmierul pitic este originar din america de nord. este asemanator cu palmierul, dar de talie redusa de pan la maxim 4 m si creste in grupuri. tulpinile sunt subtiri si au la baza frunzelor tepi. frunzele sale sunt lanceolate, ascutite la varf si cresc intr-o formatiune de evantai la terminatiile ramurilor la terminatiile ramurilor. Pot atinge lungimi de pana la 2 m. fructele sale sunt bace ovale, carnoase, colorate in negru-violaceu (se aseamana la aspect cu maslinele). printre substantele chimice continute se evidentiaza: uleiuri volatile, saponine steroidiene, flavonide, acizi grasi, polizaharide. Principalele proprietati ale plantei sunt: tonica, anabolizanta, stimuleaza pofta de mancare, digestiv, lactogen, anti- androginic. in fitoterapie se utilizeaza fructele, care se recolteaza toamna. Uz intern: - adenom de prostata, nicturie, disurie, alopecie, convalescenta, afectiuni digestive, afectiuni genito- urinare masculine, stimuleaza cresterea sanilor,... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Este un arbust originar din campiile si padurile nord- americane, fiind mai frecvent intalnit in apropierea coastelor nisipoase. Planta are in pamant un rizom din care se desprind radacini secundare. Rizomul are suprafata aspra, ridata si bombata, care acopera un miez fibros, galben- maroniu. Tulpina este inalta si ramificata. Frunzele sunt alcatuite din cate trei foliole, care sunt mici si rotunjite. Frunzele sunt verzi- albastrui, iar cand se usuca se inegresc. Florile cresc in varful celor mai inalte ramuri, au culoarea galbena si se aseamana cu cele ale fasolei. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: flavonide, alcaloizi, cumarine, polizaharide, glicozide, rasina, genisteina si bio- chanina A. Principalele proprietati ale plantei sunt: imunostimulator, imunomodulator, tonic limfatic, antiseptic. In fitoterapie este utilizat rizomul. Uz intern: - raceli, infectii ale aparatului respirator, faringita, sinuzita, probleme ale sistemului imunitar,... [continuare]

Oregano este o planta din flora spontana, dar este si cultivat, din Europa (mai ales in zonele mai uscate). In Romania este cultivat in sere, dar si in gospodarii. Oregano are tulpina lemnoasa dreapta, ramificata, inalta de pana la un metru, rosiatica si in patru muchii. Frunzele sale sunt ovale, ascutite, cresc in perechi si sunt acoperite de perisori foarte fini. Florile cresc grupate in manunchiuri rotunde in varful tulpinilor si au culoarea roz- stacojie si sunt parfumate. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: flavonide, uleiuri esentiale, timol, carvacrol. Cele mai importante calitati ale Oreganului sunt: antispastic, antiseptic, tonic, stimulativ, antifungic. In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene ale plantei, ce se recomanda a fi recoltate la inceputul lunii iulie, cand apar primele flori. Pe langa uzul medicinal, aceasta planta este un condiment foarte apreciat si aromat. Uz intern: - infectii bacteriene si fungice (foarte eficient in... [continuare]