fibre nervoase

Durerea neuropata

Actualizat la data de: 29 August 2022

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Generalitati Durerea neuropata este o stare dureroasa cronica si complexa care de obicei este asociata cu o leziune tisulara. In cazul durerii neuropate, fibrele nervoase pot fi afectate, disfunctionale sau distruse. Aceste fibre nervoase lezate trimit semnele incorecte catre centrii durerii. Impactul leziunilor nervoase include o modificare in functionarea nervoasa atat la locul leziunii cat si in aria inconjuratoare. Un exemplu de durere neuropata este sindromul membrului fantoma. Acesta apare cand un membru (superior sau inferior) este amputat datorita unei afectiuni care a necesitat un asemenea tratament. Dupa amputare creierul inca primeste semnale dureroase de la nervii care in trecut conduceau impulsul nervos prin membrul lipsa. Acesti nervi vor transmite impulsuri nervoase incorecte care determina durere. Cauzele durerii neuropate Durerea neuropata pare sa nu aiba, de obicei, nici o cauza evidenta; dar cele mai frecvente cauze ale durerii neuropate sunt: -... [continuare]

Amorteala fibre nervoase deget mare

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Neuropatii

Buna ziua ! Va rog sa-mi dati un sfat ! Am stat cu mina in ghips 1 saptamina fiind suspect de o crapatura la un os intre degetul mare si cel aratator la mina dreapta. Degetul mare a fost fixat la 90 grade fata de celelate intr-o pozitie cam incordata. Astfel ghipsul a apasat putin mai jos de partea de mijloc a degetul mare unde respectiv se indoaie. Am scos ghipsul deja de vreo 5 zile dar am un fel de amorteala la fibrele nervoase in partea de sus a degetului mare pe jumatate de suparafata a partii tactile in drept cu unghia. Deci cind ating un obiect parca ma ustura, putin doare. Doua obiecte mici situate unul linga altul cind trec cu degetul pe deasupra lor ca si cum as pipai nu pot distinge cind trec de la un obiect la altul. Intrun cuvint imi sunt afectate fibrele nervoase si semnalul se vede este perceput gresit. E nevoie urgent si numaidecti de tratament sau isi vor reveni de la sine. Mersi anticipat. [continuare]

Fibra formata prin prelungirea unui neuron, inconjurata sau nu de o teaca de mielina (substanta lipidica si proteica a carei functiune este aceea de a accelera transmiterea influxului nervos) si de teaca lui Schwann (constituita din celule gliale care protejeaza si sustin neuronii). [continuare]

Indicatiile interferonului in tratamentul sclerozei multiple

Actualizat la data de: 23 Iulie 2024

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Scleroza multipla, denumita si scleroza diseminata, este o afectiune autoimuna in care sistemul imun al pacientului este hiperactiv si ataca celule si fibre nervoase (atat cerebrale cat si medulare) ducand, in final, la demielinizare. Afectiunea are caracter debilitant si evolutie cronica. Datorita distrugerii tecii protective de mielina este afectata comunicarea intre creier si restul structurilor nervoase, iar in final se ajunge chiar la distrugerea nervului in sine, nu doar a tecii sale. Simptome Simptomatologia acestei boli variaza foarte mult de la pacient la pacient, depinzand in principal de numarul de fibre implicate in procesul distructiv. Pacientii cu scleroza grava au tulburari de vorbire, de mers, de echilibru, precum si numeroase simptome oftalmologice (diplopie, scaderea acuitatii vizuale). Scleroza multipla poate debuta la orice varsta, insa cel mai adesea pacientii sunt diagnosticati intre 20 si 40 de ani. Ca majoritatea afectiunilor... [continuare]

Agenezia de corp calos

Actualizat la data de: 09 Octombrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Cauze Agenezia de corp calos reprezinta o boala congenitala rara (prezenta la nastere), ce se caracterizeaza prin absenta partiala sau totala (ca urmare a lipsei de formare - agenezie) a unei regiuni din creier care interconecteaza cele 2 emisfere cerebrale. Aceasta regiune se numeste corp calos si este alcatuita in general din fibrele nervoase cu dispozitie transversa. Boala poate sa apara izolat sau in asociere cu alte malformatii sistemice sau de sistem nervos central. Cauza de aparitie nu este complet cunoscuta, insa specialistii considera ca poate fi mostenita genetic fie ca o trasatura autozomal recesiva fie este transmisa X linkat dominant. Poate fi datorata unor infectii sau traumatisme intrauterine de care fatul a suferit in etape organogenetice esentiale pentru sistemul nervos central (in general in saptamanile 12-22 de dezvoltare gestationala). Fibrele corpului calos se dezvolta din straturile superficiale ale cortexului cerebral, axonii de aici trecand contralateral... [continuare]

Glaucomul - afectarea oculara progresiva poate fi prevenita!

Actualizat la data de: 08 Iulie 2025

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Nervul optic este format din aproximativ 1,2 milioane de fibre nervoase, care ajung la nivelul creierul pentru a ne da vederea. Afectiunea nervului optic, care cauzeaza pierderea progresiva a vederii, este numita glaucom, boala descoperita, de obicei, in perioada de adult. Scaderea acuitatii vizuale survine atunci cand aproximativ 50% din fibrele nervoase sunt distruse. Dupa varsta de 40 de ani, trebuie facute examinari periodice (cu dilatare pupilara), deoarece multi oameni nu sunt informati depre aceasta boala. Ea poate fi prevenita. Sunt aproximativ 67 de milioane de bolnavi cu glaucom pe intreg mapamondul, dintre care 10% sufera de cecitate (orbire) ireversibila. In SUA sunt aproximativ de 3 milioane de cazuri, dar o proportie mult mai mica de nevazatori, datorita diagnosticului precoce. Boala determina scaderea progresiva a vederii periferice. In prezent, ochiul bolnav are aspect normal, dar in Grecia antica, ochiul netratat, lispit de... [continuare]

Scleroza multipla

Actualizat la data de: 15 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica, care afecteaza sistemul nervos central, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Scleroza multipla poate provoca dificultati in forta si controlul muscular, tulburari de vedere, de echilibru, ale sensibilitatii si tulburari ale functiilor mentale. Creierul, maduva spinarii si nervii optici sunt conectate intre ele prin nervi si fibre nervoase. Un invelis proteic numit teaca de mielina inconjoara si protejeaza fibrele nervoase. Atunci cand mielina se inflameaza sau este distrusa (proces denumit demielinizare) rezultatul este intreruperea fluxului normal al impulsurilor nervoase la nivelul sistemului nervos central. Procesul de demielinizare si consecinta acestuia, intreruperea fluxului impulsurilor nervoase, constituie o boala cunoscuta sub numele de scleroza multipla. Afectarea tisulara, denumita leziune sau placa, se formeaza in zonele de demielinizare. In multe cazuri, celulele... [continuare]

Exagerare permanenta a tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muschi striat in stare de repaus), de origine neurologica. Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central, a carei cauza poate fi diversa (tumorala, vasculara, degenerativa). Ea poate lua doua forme: - Hipertonia piramidala, numita si hipertonie spastica sau spasticitate, este consecinta unei leziuni a caii piramidale (fasciculul de fibre nervoase care comanda miscarile voluntare). - Hipertonia extrapiramidala, sau hipertonia plastica, este consecinta unei proaste functionari a sistemului nervos extrapiramidal, care comanda tonusul muscular si posturile corpului. Ea face parte dintr-un ansamblu de semne denumit sindrom extrapiramidal, a carui cauza tipica este boala lui parkinson. Tratamentul este cel al bolii pentru care hipertonia constituie un semn. [continuare]

Capacitatea creierului de a pastra o urma a experientei trecute si de a o face sa revina in constiinta. Memoria este un proces complex, care comporta trei faze: invatarea, stocarea informatiei, apoi, restituirea (evocarea si recunoasterea). Aceste fenomene nu se afla sub dependenta unei regiuni precise si specializate a creierului: ele se deruleaza atat la nivelul centrilor nervosi polivalenti (hipocamp, corpul mamilar si hipotalamus) cat si la nivelul fibrelor nervoase care leaga cei trei centri. In mod clasic, se disting memoria pe termen scurt, care nu dureaza mai mult de cateva minute, si memoria pe termen lung. [continuare]

tratament care utilizeaza energia electrica. Diferite tipuri de tehnica - Ionizarea are o afectiune locala destinata tratarii durerilor de cap, nevralgiilor, durerilor tendinoase sau articulare, contracturilor; ea permite, de asemenea, reeducarea anumitor paralizii. - Excitoneuromotoarele, a caror actiune are loc asupra fibrelor nervoase sau musculare, au aceleasi indicatii ca si ionizarea. - Vibratiile mecanice sunt indicate pentru tratarea durerilor articulare vertebrale si ligamentare si pentru reducerea cicatricelor. Ele sunt aplicate cu ajutorul unei sonde in contact cu pielea prin intermediul apei sau al unei pomezi analgezice. Ele exercita un efect de micromasaj rapid si un efect termic. - Undele scurte electromagnetice sunt utilizate datorita actiunii lor antiintlamatorii si de ameliorare a circulatiei, precum si pentru a activa procesul de cicatrizare si de regenerare nervoasa. Desfasurare si efecte secundare - electroterapia se practica in cabinet, la un medic... [continuare]

boala rara caracterizata prin prezenta in maduva spinarii a unei cavitati lichidiene patologice independente de canalul ependimului. Cavitatea este localizata in substanta cenusie, in centrul partii de sus a maduvei; ea distruge fibrele nervoase care deservesc sensibilitatea pielii la temperatura si la durere. Simptome si semne - Siringomielia se caracterizeaza prin tulburari senzitive zise "disociate" (sensibilitatea profunda si sensibilitatea tactila de finete nu sunt atinse) si "suspendate" (doar membrele superioare sunt afectate). Unul dintre semnele cele mai evocatoare ale unui inceput de siringomielie este incapacitatea pacientului de a resimti arsurile la maini (insensibilitate la temperatura); o durere sau un deficit motor al mainilor pot, de asemenea, sa survina si, mult mai rar, tulburari ale mersului. Alte semne variaza in functie de extinderea cavitatii: paralizii in caz de extindere orizontala, dizartrie (tulburari ale vorbirii), glosoplegie (paralizie a limbii),... [continuare]

Pierdere a tecii de mielina care inconjoara unele fibre nervoase. Demielinizarea este observata in diferite boli (sindromul lui guillain-barre, scleroza in placi). [continuare]

boala demielinizanta (care antreneaza disparitia mielinei, substanta lipidica ce inconjoara fibre le nervoase ale substantei albe) a sistemului nervos central, traducandu-se printr-o scleroza (intarire provocata de o depunere anormala de tesut conjunctiv), aparand sub forma de placi, a substantei albe. Scleroza in placi atinge, in principal, adultii tineri de ambele sexe cu predominanta feminina (60% dintre cazuri). Cauze - Acestea nu sunt cunoscute cu certitudine, dar interventia unita a mai multor factori este probabila. Se crede ca este vorba de o boala autoimuna (sistemul imunitar al organismului ar ataca mielina ca si cum aceasta ar fi un corp strain). Natura factorului de mediu este controversata si actualmente nu exista nici o dovada de origine virala. In sfarsit, este probabila interventia factorilor genetici. simptome si semne - Placile impiedica fibrele nervoase atinse sa conduca influxul nervos, ceea ce antreneaza tulburari de intensitate si de localizare... [continuare]

Influx nervos - propagare a unei excitatii de-a lungul unei fibre nervoase. [continuare]

Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau... [continuare]

Retea din fibre nervoase sau vase de sange. [continuare]

1. Fibrele nervoase care elibereaza noradrenalina ca neurotransmitator. 2. Despre receptori, in care adrenalina actioneaza pentru a transmite impulsul de la nervii simpatici. Sinonim : simpatomimetic. [continuare]

Substanta prin care se obtine pierderea temporara si reversibila a sensibilitatii intr-o portiune a organismului prin actiune locala asupra terminatiilor si fibrelor nervoase senzitive. Anestezicele generale - Cu actiune rapida, ele provoaca o narcoza (somn profund). Sunt utilizate in anesteziile genera le in cursul interventiilor chirurgicale. Ele se administreaza fie pe cale intravenoasa, fie pe cale respiratorie. Anestezice pe cale intravenoasa - Cele mai intrebuintate sunt barbituricele. Administrarea lor este indicata in timpul inductiei (inceputul anesteziei), apoi repetata din 30 in 30 de minute. Dar aceste anestezice pot antrena tulburari respiratorii (oprirea respiratiei, spasmul bronhiilor sau al laringelui) sau cardiace anestezice pe cale respiratorie. Produsele volatile anestezice sunt amestecate cu aer sau cu oxigen. Ele sunt administrate cu ajutorul unei masti sau prin intubare; principalele riscuri sunt o hipoxie (insuficienta oxigenului in organism) in cazul... [continuare]

Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau... [continuare]

paralizie care afecteaza o jumatate (stanga sau dreapta) a corpului. hemiplegia poate fi fie spasmodica (muschii atinsi sunt rigizi), fie flasca (muschii sunt moi si slabiti). Cauze - O hemiplegie are drept cauza o leziune a caii piramidale, fasciculul de fibre nervoase care merg de la cortexul cerebral pana la diferite niveluri ale maduvei spinarii si care comanda contractia muschilor. Leziunea se afla de partea opusa membrelor atinse. Aceasta leziune este la randul ei, consecutiva unui accident vascular cerebral, ischemic (diminuarea sau oprirea circulatiei) sau hemoragic, unei tumori sau unui traumatism ori a unei infectii asistemului nervos (abces al creierului). Tratament - Acesta este, in principal, tratamentul cauzei, care poate face sa regreseze hemiplegia sau impiedica sa se agraveze. Lui i se adauga tratamentul simptomelor (ventilatie asistata in caz de coma). Ulterior, reeducarea amelioreaza adesea sechelele motorii iar ortofonia, pe cele de limbaj. [continuare]

inflamatie acuta a tecii de mielina care inconjoara fibrele nervoase si distrugere a acestei teci, ambele fiind raspunzatoare de paralizii deosebit de rapide. Sinonim : paralizie ascendenta. [continuare]

incizie chirurgicala a unui lob (a unei parti) a unui organ intern. De cele mai multe ori, termenul lobotomie se aplica operatiei chirurgicale care consta in sectionarea, in encefal, a unei parti din fibrele nervoase care leaga lobul prefrontal (sediul ideatiei - formarea si inlantuirea ideilor) cu restul creierului. Aceasta interventie se practica pe subiectii atinsi de anxietate paroxistica cronica, de obsesii grave si asupra bolnavilor in stare de suferinta morala permanenta care au incercat de mai multe ori sa se sinucida. Lobotomia a suscitat numeroase rezerve din cauza extinderii abuzive a practicarii sale, din cauza saracirii afective a subiectului lobotomizat si a frecventei resutelor. [continuare]

Cordon cilindric albicios constituit din fibre nervoase. Nervii, impreuna cu ganglionii nervosi (mici umflaturi pe traiectul nervilor), constituie sistemul nervos periferic, spre deosebire de sistemul nervos central care este alcatuit din encefal si maduva spinarii. Structura - Nervii sunt formati din fibre nervoase paralele, care sunt ele insele prelungiri (axoni sau dendrite) ale celulelor nervoase (neuroni). In afara fibrelor nervoase, nervii cuprind celulele lui Schwann, care formeaza o teaca (mielina) in jurul anumitor fibre. Un tesut de protectie (tesut conjunctiv) inconjoara fasciculele de fibre (perineurium) in ansamblul nervilor (epineurium). Functie - Intr-un nerv coexista doua feluri de fibre: fibrele, care conduc informatiile spre organe si tesuturi, fibrele senzitive, care transporta informatiile catre sistemul nervos central. Printre fibre, se deosebesc, de altfel, fibrele somatice (apartinand sistemului nervos al vietii de relatie, constient), care... [continuare]

Senzatie anormala, nedureroasa, dar neplacuta, simtita pe piele. Paresteziile traduc o atingere a fibrelor nervoase si se observa in diferite afectiuni neurologice. O parestezie se manifesta prin semne spontane ca furnicaturi, redoare a pielii (piele cartonata), amortire. [continuare]

Miastenia reprezinta o boala neurologica ce se caracterizeaza printr-o slabiciune musculara. Miastenia este o afectiune foarte rara de origine autoimuna. anticorpii in cauza se fixeaza pe placa motorie, zona de contact a celulei musculare cu fibra nervoasa care o comanda, ceea ce impiedica acetilcolina sa se fixeze aici si sa blocheze transmiterea mesajelor. Fara a se cunoaste motivele, se observa diferite afectiuni ale timusului la 75% dintre persoanele suferind de miastenie. Boala debuteaza inaintea varstei de 40 ani - primele semne sunt de cele mai multe ori oculare, pacientii plangandu-se de o diplopie sau de un ptosis al unuia dintre cei doi ochi. De asemenea, mai poate fi vorba si de tulburari ale vocii, de jena la masticatie, de o vlaguire a membrelor, de o senzatie de oboseala generala. Variabilitatea tulburarilor si accentuarea lor la oboseala sunt caracteristice bolilor. De cele mai multe ori, miastenia se intinde la alti muschi. tratamentul se bazeaza pe administrarea de... [continuare]

Afectiune a vaselor sangvine care atinge extremitatile, se traduce prin simptome identice cu cele ale bolii cu acelasi nume (constrictie brusca a micilor artere care antreneaza paloare, racire si dureri in degetele de la maini si de la picioare), dar provocata de o cauza determinata. In plus, in fenomenul lui raynaud, dereglarile circulatorii care afecteaza degetele sunt unilaterale, pe cand in boala lui raynaud tulburarea atinge, de obicei in mod simetric, degetele ambelor maini. Cauze - O succesiune de mici traumatisme ce afecteaza degetele persoanelor care utilizeaza masinile vibrante pentru exercitarea meseriei lor, predispune la fenomenul lui raynaud secundar. Taietorii de lemne si muncitorii care utilizeaza picamerul sunt cei mai afectati si, in mai mica masura, dactilografele si pianistii. Unele conditii anatomice sunt, de asemenea, susceptibile sa joace un rol declansant: existenta unei coaste cervicale sau compresia arterei subclaviculare pot sta la originea unui... [continuare]

Celula de suport de dimensiuni mici a sistemului nervos, situata in jurul celulelor nervoase, intre fibrele nervoase si in lungul vaselor de sange. Sinonim : oligodendroglie. [continuare]

nerv legat de encefal. Exista 12 perechi de nervi cranieni, numerotati de la I la XII. nervii cranieni se fixeaza la partea inferioara a encefalului situata in josul si in fata creierului mic, cu exceptia nervului olfactiv si nervului optic, legati de partea superioara a encefalului. Teritoriul lor cuprinde capul si o parte din gat, unde se efectueaza legatura cu nervii rahidieni. Constitutia interna, principiile de functionare si criteriile de clasificare sunt aceleasi ca si pentru alti nervi. Fibrele unui nerv cranian au punctul lor de plecare sau de sosire intr-un nucleu al substantei cenusii, mic centru de comanda situat in profunzimea encefalului. Nervul auditiv (VIII) - Acest nerv senzitiv, responsabil de auz si de echilibru, mai este denumit si nerv cohleovestibular. Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce... [continuare]

Ansamblu de semne care traduce o atingere a bulbului rahidian (portiunea inferioara a trunchiului cerebral, in continuitate cu maduva spinarii). Cauze - Numeroase afectiuni pot prezenta un sindrom bulbar: accident vascular cerebral, tumora, infectie, inflamatie, siringomielie (malformatie a bulbului rahidian). Simptome si semne - Exista, de fapt, mai multe sindroame bulbare, care grupeaza diferite semne. Acestea sunt indeosebi: - o hemiplegie sau paralizie a unei jumatati de corp, care scuteste fata (atingere a fasciculului de fibre nervoase motrice zise piramidale); - un sindrom cerebelos (tulburari ale echilibrului, tremuraturi, miscari dezordonate) cu tulburari ale coordonarii (atingere a pedunculului cerebel os, care leaga bulbul de cerebel); - o durere sau anestezie a fetei (atingere a nucleului de substanta cenusie la originea nervului trigemen); - zgomote in urechi si vertij (atingere a nervului cohleovestibular); - tulburari ale deglutitiei prin paralizia... [continuare]