ulei mineral

 Canepa codrului face parte din familia Asteraceae si este flora spontana in Europa. In Romania, asa cum spune si denumirea ei se gaseste in zona padurilor de deal si de munte. Planta creste pana la 150 cm inaltime, are tulpina de culoare rosiatica. Frunzele cresc opus si sunt alcatuite dintr-o grupare de 3 pe o codita. Tulpina se ramifica spre varf, unde se termina cu cate o inflorescenta rosie pe fiecare ramificatie. Dintre componentele chimice subliniem: substante amare (eupatorina, eupatoriupicrina), alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substanta de 300 de ori mai dulce ca zaharul), ulei volatil, empirina, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv-tonic, antihelmitic. In fitoterapie sunt utilizate partea aeriana a plantei, mai rar si radacina.     Uz intern:    - insuficienta hepatica,  constipatie, viermi intestinali – sub forma de infuzie sau decoct... [continuare]

Papadia este o planta medicinala comuna, destul de des intalnita, care se gaseste in pasuni, campii, munti, dar si nisip. Are frunze lungi, crestate si flori grupate in capitule. Infloreste incepand din luna aprilie pana in luna septembrie. Frunzele sunt bogate in potasiu, iar pentru a se beneficia din plin de principiile lor active vor fi recoltate din luna mai pana in august. Frunzele de papadie contin vitamina a, B2, D, si G dar si minerale. Radacina se va recolta in primele luni de primavara sau din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut. Tijele se vor recolta in timpul infloririi. Cura cu tije proaspete, de papadie, recomandata in mod special diabeticilor, este indicata primavara (timp de doua saptamani se vor consuma cate 6 tije pe zi). Consumul de tije se va face doar cat planta este inlforita. Cura ajuta si la eliminarea calculilor biliar. Planta macerata se va consuma cu 30 de... [continuare]

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

In Romania vita de vie este o planta cultivata pentru fructele sale, mai ales in zonele de deal. Planta se agata prin carcei de diferiti suporti, are frunzele lobate (3-5 lobi), zimtate pe margini, mari. Florile sunt mici si albe. fructele cresc sub forma de ciorchine. Dintre elementele chimice din compozitia plantei amintim: ap 72%, zahar fermentabil, crema de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase, enocianina, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E. Principalele proprietati ale strugurelui sunt: foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, rscoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce cantitatea de colesterol din sange, elimina acidul uric in exces, ajuta in cazul cancerului. In fitoterapie se utilizeaza fructele proaspete sau uscate (stafide). Uz intern: [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Coada vacii este o planta din flora spontana din regiunile de clima temperata din Europa, in unele zone din Africa si Asia. In Romania este intalnita in solurile nisipoase din zonele montane. Planta poate creste pana la un metru inaltime, frunzele sale au dintisori mici si sunt acoperite de perisori galbeni. Florile sale sunt mari, galbene si infloresc in iulie - august. In componenta chimica a plantei intra urmatoarele substante: mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi, fitosteroli, substante minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, calmanta, antihistaminica, antimicrobiana, emolienta, expectoranta, fluidifica secretiile bronhice, diaforetica, sudorifica. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi. Uz intern - astm, bolile vezicii urinare, bronsite, cataruri intestinale, cataruri urinare, dureri de stomac, dureri de piept, inflamatii acute bronhice,... [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta anuala, iubitoare de umbra si umezeala.  Este o planta erbacee micuta, creste alaturi de alte plante in flora spontana. Tulpina este dreapta, de maxim 50 sm inaltime, se ramifica spre partea superioara, fiecare ramificatie avand in varf inflorescenta cu flori rosii (uneori albe). Fructul este o capsula plina cu seminte. Infloreste o perioada lunga de timp, din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se recolteaza partea aeriana a plantei in majoritatea cazurilor si cel mai adesea se administreaza sub forma de infuzie. Se mai utilizeaza si radacina sub forma de tinctura in tratarea anemiei Planta contine substantele specifice critaurina, critocentaurina, critricina, critosterina, lactone, flavone, xantone polisubstituite, triterpene, apoi saruri minerale, acid oleanolic, acizi fenolici, ulei volatil, fitosteroli, alcool cerilic, acid palmitic, acid stearic. Are actiune depurativa, detoxifianta, revigoranta,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Compozitie Fiecare capsula contine: Extract de ginseng 50 mg, vit. A 10 000 UI, vit. D3 400 UI, vit. E 30 mg, vit. B1 5 mg, vit. B2 5 mg, vit. B6 2 mg, vit. b12 3 mcg, vit. C 75 mg, acid folic 0,4 mg, pantotenat de calciu 5 mg, fosfolipide esentiale 10 mg, ulei vegetal 200 mg, nicotinamida 25 mg, inositol40 mg, D (+) biotin0,015 mg, molibden (din molibdat de sodiu) 0,2 mg, iodura (din iodura de potasiu) 0,15 mg, cupru (din sulfat de cupru) 1 mg, mangan (din sulfat de mangan)1 mg, zinc (din sulfat de zinc)1,2 mg, magneziu (din sulfat de magneziu) 6 mg, potasiu (din sulfat de potasiu) 5 mg, fier (din sulfat feros)10 mg, calciu (din calciu dibasic)88,2 mg, fosfor (din anhidrida fosfatica)68,1 mg Actiune terapeutica V 2 plus capsule gelatinoase contine o formula echilibrata si bine tolerata cu extract din Panax Ginseng, vitamine, minerale, lipotropice si elemente rare. Extractul de Ginseng stimuleaza si amelioreaza capacitatea de efort fizic si intelectual, imbunatateste... [continuare]

Compozitie: Extract de ginseng, vitamine, minerale, fosfolipide esentiale. Fiecare capsula contine: Extract de Ginseng 50 mg Vit. A - 10 000 UI Vit. D3 - 400 UI Vit. E - 30 mg Vit. B1 - 5 mg Vit. B2 - 5 mg Vit. B6 - 2 mg Vit. B12 - 3 mcg Vit. C - 75 mg Acid folic- 0,4 mg Pantotenat de calciu - 5 mg Fosfolipide esentiale - 10 mg Ulei vegetal - 200 mg Nicotinamida - 25 mg Inositol - 40 mg D (+) Biotin - 0,015 mg Molibden (din molibdat de sodiu) - 0,2 mg Iodura (din iodura de potasiu) - 0,15 mg Cupru (din sulfat de cupru) - 1 mg Mangan (din sulfat de mangan) - 1 mg Zinc (din sulfat de zinc) - 1,2 mg Magneziu (din sulfat de magneziu) - 6 mg Potasiu (din sulfat de potasiu) - 5 mg Fier (din sulfat feros) - 10 mg Calciu (din calciu dibasic) - 88,2 mg Fosfor (din anhidrida fosfatica) - 68,1 mg Proprietati V 2 plus capsule gelatinoase contine o formula echilibrata si bine tolerata cu extract din Panax Ginseng, vitamine, minerale, lipotropice si elemente... [continuare]

Denumire stiintifica :Sinapis alba Fam. Cruciferae. Denumiri populare : curpen alb, hordel, hrenoasa, mustar bun, mustar de gradina, rapita alba, rapita de gradina, rapita de mustar. In traditia populara : mustarul se punea la ceafa sau la urechi, contra durerilor de cap. Pisat maruntel, cu lapte dulce, se folosea contra orbaltului. Radacina fiarta cu vin, se lua dimineata si seara contra treapadului. Era un leac obisnuit contra junghiurilor; se amesteca faina de mustar cu otet, se facea o turta si se punea in legatura. Altii luau o parte faina de mustar si 2 parti de grau, le amestecau le puneau pe o carpa si apoi tineau 5-6 ore pasta facuta cu otet. In locul de faina se foloseau uneori tarate de grau. Unii faceau bai cu partile aeriene ale plantei, contra reumatismului si racelii. Compozitie chimica : oficinale sunt numai semintele ajunse la complecta lor maturitate (Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) semintele contin ulei vezicativ, mucilagii, glicozide.... [continuare]

Compozitie Sucroza, dextroza, fructoza, lapte degresat, pudra de zer, calciu caseinat, proteine din soia, celuloza purificata, fibre din tarate, carrageen, malto-dextrina, lecitina, DL-metionina, aspartam, arome naturale si artificiale, precum si urmatoarele vitamine si minerale: vitamina E acetat, acid ascorbic, niacinamida, vitamina A palmitat, pyridoxina hidroclorida, thiamina mononitrata, vitamina D3, riboflavina, biotina, acid folic, vitamina B12 calciu pantotenat, oxid de magneziu, calciu fosfat, potasiu clorid, calciu carbonat, ortofosfat feric, oxid de zinc, sulfat de mangan, sulfat de cupru, iodura de potasiu. Actiune terapeutica Este hrana delicioasa, dietetica si sanatoasa care va ajuta sa pierdeti din greutate repede, natural si placut. 3 pahare cu Stop Apetit asigura 100% necesarul nutritiv zilnic recomandat pentru adulti, continand cele 11 vitamine esentiale, 7 minerale importante, calciu si potasiu naturale, proteine, tarate, fibra. Fibra vegetala, taratele si... [continuare]

Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, saruri minerale. Actiune terapeutica Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Indicatii Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Contraindicatii Nu are. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. [continuare]