Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

tinctura rostopasca fares

Fitoterapie

Din Dictionar Termeni

tratament sau prevenire a bolilor prin folosirea plantelor. fitoterapia face parte dintre ramurile medicinei paralele. In majoritatea tarilor, indeosebi in Occident, doar medicii au dreptul sa practice fitoterapia sub forma de consultatie, si doar farmacistii si vanzatorii de plante medicinale (in tarile in care aceasta profesie este recunoscuta) sunt abilitati sa dea sfaturi in momentul cumpararii. Diferite tipuri de fitoterapie - In zilele noastre si in tarile occidentale exista mai multe specialitati, eventual combinate intre ele, care utilizeaza plantele in scopuri medicale. - aromaterapia este o terapeutica ce utilizeaza esentele de plante, sau uleiurile esentiale, substante aromatice secretate de numeroase familii de plante ca, de exemplu, asteraceele, laminaceele sau opiaceele, si extrase prin distilare. Aceste uleiuri sunt produse complexe care se utilizeaza cu precautie si respectand dozele prescrise, deoarece ele nu sunt chiar lipsite de nocivitate. Calea de... [continuare]

Galbenele (calendula officinalis)

Din Plante medicinale

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Efedra (efedra sinica)

Din Plante medicinale

Efedra este o planta vesnic verde, face parte din familia Ephedraceae si este originara din zonele din emisfera nordica cu climat uscat din Europa si Africa de Nord, Asia centrala. In Romania exista o planta din aceeasi familie care se utilizeaza local- Ephedra distachya. Efedra creste sub forma de tufe, are multiple tulpini subtiri, ca niste vergi, ce isi pastreaza culoarea verde tot anul. Florile sunt mici si galbene si se formeaza la baza nodurilor fine de pe tulpini. In fitoterapie sunt utilizate ramurile (ce pot fi recoltate pe toata durata unui an) si uneori semintele. Altfel se poate gasi in comert sub forma de extrase de plante. Planta contine efedrina si pseudoefedrina (alcaloizi) in proportie de 40-90%. Principalele sale calitati sunt: vasoconstrictor, creste tensiunea si ritmul batailor inimii, termogenic, ajuta la decongestionarea bronhiilor, creste metabolismul, diaforetic. Este un ingredient nelipsit din componenta produselor destinate... [continuare]

Boldo (peumus boldus)

Din Plante medicinale

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Ienupar (juniperus communis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Roinita (melissa officinalis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Sporis (verbena officinalis)

Din Plante medicinale

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Scai magaresc (onopordon acanthium)

Din Plante medicinale

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Ipcarige (gypsophila paniculat)

Din Plante medicinale

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Rodiul (punica granatum)

Din Plante medicinale

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Arbore de ceara (myrica cerifera)

Din Plante medicinale

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Trifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]

Crinul alb (lilium candidum)

Din Plante medicinale

Crinul face parte din familia Liliaceea si este planta specifica zonelor de clima temperata, dar este intalnita si in bazinul Marii Mediterane, Africa si in Asia; este cea mai veche floare cultivata. In Romania este cultivat in gradini si sere ca planta ornamentala. In pamant aceasta planta are un bulb solzos. Tulpina sa este inalta de pana la 1,5 metri, frunzele sunt invers lanceolate si cresc opus. Pe fiecare tulpina se pot forma pana la 12 flori mari, albe, foarte parfumate, ce infloresc la inceputul verii si au forma de potir, cu petalele intoarse mult. Dintre substantele chimice continute amintim: uleiuri volatile, fitoncide. Principiile sale chimice au proprietati cicatrizante foarte puternice, calmante, reduc stresul, decongestionante, ajuta la reglarea batailor inimii. In fitoterapie sunt folosite petalele florii si bulbii. Uz intern: - excitatie nervoasa, palpitatii cardiace si insuficienta cardiaca, stari nervoase, stres, tulburari de memorie, inflamatia... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.     Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]

Buberic (scrophularia nodosa)

Din Plante medicinale

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Levantica (lavandula angustifolia)

Din Plante medicinale

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Sparanghel (asparagus officinalis)

Din Plante medicinale

Sparanghelul este planta de cultura, originara din America de Nord, dar aclimatizata cu succes si in Europa. In Romania este cultivat in sere, dar se poate achizitiona din magazinele de legume. Planta are in pamant un rizom puternic, frunzele sunt reduse la solzi, iar ceea ce se dau drept frunze sunt de fapt ramificatii liniare ale tulpinii. Florile sunt mici, albe- verzui si dispuse la subsuara ramurilor. fructele sunt bace rosii. Printre elementele chimice din compozitie se numara: proteine, asparagina, lipide, hidrati de carbon, fito-hormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloza, saruri minerale. Principalele calitati ale Sparanghelului sunt: depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar, fluidifica secretiile bronhice, mareste cantitatea de urina, stimuleaza digestia, afrodiziac, usureaza tranzitul intestinal, intareste sistemul imunitar, adjuvant in cancer. In fitoterapie este utilizata partea aeriana si trebuie recoltata de la jumatatea lunii mai pana la... [continuare]

Ovazul (avena sativa)

Din Plante medicinale

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, fiind intalnita mia ales in zonele cu climat racoros si umed. Fructul este o cariopsa. Frunzele sunt late si lungi, tulpina este de tip pai iar florile cresc sub forma de spic. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele dar si planta intreaga. Ovazul infloreste in luna iulie sau iunie. Recoltarea se face inainte de coacere sau a maturarii depline a plantei. Ovazul contine saruri si minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu), vitamine (vitamine din grupul B, carote, vitamina d), polizaharide, flavone, saponozide, steroli. Planta are efect mineralizant, tonic, antidepresiv, stimuleaza activitatea glandei tiroida, emolient, sedativ, nervin, laxativ, depurativ. Ovazul se foloseste in alimentatie pentru continutul ridicat de proteine, vitamine si grasimi ale semintelor. Uz intern: - constipatie, boli renale, oboseala fizica si psihica, convalescenta, nisip la rinichi, insomnie, tuse, bronsita,... [continuare]

Silur (euphrasia rostkoviana)

Din Plante medicinale

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Planta este originara din India si Sri Lanka, dar a fost aclimatizata cu succes in Europa, America si Asia. In Romania este cultivata in sere sau gospodarii. Planta are o inaltime de pana la 1,5 m si este spinoasa. Frunzele sunt mari si lobate. Florile sunt albe spre purpuriu. Fructul este carnos, are culoare vinetie, in interior este verezuie si prezinta multe seminte. Printre componentele chimice constitutive se numara: apa 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu, potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt,  zinc, cupru,iod, vitaminele: provitamina a, B1, B2, C, PP, scopoletin si scoparon, tripsina. Principalele proprietati ale plantei sunt: antianemic, laxativ, diuretic, stimulent hepatic si al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul in special la stomac datorita tripsinei, normalizeaza tensiunea arteriala. In fitoterapie este utilizat fructul.     Uz intern:   - afectiuni cardiace, anemie, artrita, cancer... [continuare]

Vasc (viscum album)

Din Plante medicinale

Vascul face parte din familia Loranthaceae si este originar din Europa si Asia. In Romania, aceasta planta semi-parazita se gaseste mai ales in padurile de foioase, dar si pe unii arbori coniferi si creste pe tulpinile copacilor. Ajunge la inaltimea de maxim 1 metru, creste sferic pe tulpinile plantei gazde, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la noduri (de unde se rupe cu usurinta), are culoarea galben- verzuie. Frunzele cresc opuse, sunt lunguiet- ovale, mai late la baza, pieloase, de culoare galben- verzui, raman verzi tot timpul anului. Florile cresc la subsuara frunzelor, grupate cate 2-3. fructele sunt rotunde, sticloase, verzi la inceput si apoi albe, gresc cate 2-3, si au in interior seminte acoperite de o substanta cleioasa, sunt toxice si apar din octombrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate... [continuare]

Ipeca (uragoga ipecacuana)

Din Plante medicinale

Ipeca face parte din familia  Rubiaceea si este o planta originara din zonele temperate din America de Sud (Brazilia) si nu a putut fi aclimatizata in alte zone. Radacina este ramificata, cilindrica, alcatuita dintr-o succesiune de inele de diferite marimi si culori, in functie de varsta plantei, carnoase (atunci cand este proaspat recolatata). Tulpina este sinuoasa si are in varf inflorescenta. Frunzele sunt ovale, cresc altenant, sunt de culoare verde inchis si au nervuri bine evidentiate. Florile cresc in inflorescenta si sunt alcatuite din 5 petale, sunt mici si albe. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizi - emetina, cefelina,  psihotropina, emetamina-,  acid ipecacuanic, acid glicodizic, ipecacuanina,  glicozid scindabil in glucoza si un aglicon fenolic si ipecozidul, acid citric, acid malic, acid ascorbic, saponina. Printre proprietati se numara: expectorant, emetic, stimuleaza secretiile mucoaselor, fluidifica expectoratia, amibicid. In... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Scorus de munte (sorbus aucuparia)

Din Plante medicinale

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Mirtul (myrtus communis)

Din Plante medicinale

Mirtul este o planta aromatica, intalnita adesea ca planta ornamentala. Se prezinta sub forma unui arbust a carui inaltime maxima este de cinci metri. Isi are originile in zona mediteraneana si face parte din familia mirtaceelor. Mirtul are frunze alungite, groase, carnoase, foarte frumos mirositoare. Florile sunt mici, albe. Fructul de mirt este o nuca. In scop fitoterapeutic se frunzele sau chiar toate partile acestei plante. Planta contine mirtol, cineol, tanin, eucaliptol, acid cafeic, saponozide. Are actiune tonica, balsamica, antiseptica, dezinfectanta, astringenta, hemostatica. Mirtul este din ce in ce mai des intalnit in preparatele cosmetice si in cele de intretinere a gurii. pastele de dinti cu ierburi si plante medicinale si aromatice, printre care si mirtul, au devenit deja obisnuinta. Lotiuni farmaceutice si produse de infrumusetare din domeniul cosmetic utilizeaza extractele din mirt pentru a catifela pielea, tinand cont de actiunea antiseptica si... [continuare]

Ce este Doppelherz Tonikum K si pentru ce se utilizeaza Indicatii Persoana suprasolicitata Viata cotidiana solicita intregul organism, zi de zi se cere din ce in ce mai mult din partea corpului uman, ceea ce duce la suprasolicitare nervoasa. Doppelherz Tonikum K intareste organismul si da un nou impuls vointei de viata, deoarece inima si aparatul circulator sunt triplu sprijinite. Omul la "varsta de aur" Aparatul cardiovascular este solicitat zilnic si trebuie sa faca eforturi considerabile. Chiar in cea de-a doua jumatate a vietii este importanta actiunea tonica a plantelor asupra inimii plus efectele pozitive ale celorlalte ingrediente asupra aparatului cardiovascular. Persoanele in varsta Tonikum K este folosit ca mijloc prevenitor si poate fi de un real ajutor pentru persoanele la o varsta mai inaintata. Tocmai in situatia in care organismul ar fi slabit, actiunea intaritoare a Tonikului K poate sa fie benefica asupra inimii, aparatului circulator si asupra... [continuare]

Eurespal, sirop

Din Medicamente

Ce este Eurespal si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomelor (tuse si expectoratie) aparute in cursul bronhopneumopatiilor. Nota: acest tratament nu trebuie sa intarzie decizia de instituire a tratamentului antibiotic. Mod de administrare Adulti: Doza uzuala este de 3-6 linguri (45-90 ml sirop) Eurespal (90-180 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Sugari si copii: Doza uzuala este de 4 mg clorhidrat de fenspirida/ kg pe zi: - sub 10 kg: 2-4 lingurite (10-20 ml sirop) Eurespal (20-40 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. - peste 10 kg: 2-4 linguri (30-60 ml sirop) Eurespal (60-120 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Daca utilizati mai mult Eurespal decat trebuie, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau farmacistului. In cazul unui supradozaj pot fi observate urmatoarele semne si simptome: somnolenta sau agitatie, greata, varsaturi, tahicardie sinusala. Daca ati uitat sa utilizati Eurespal Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata. Luati... [continuare]

Compozitie Solutie hidroalcoolica ce contine tinctura Thymi 2,0%, extract propilen glicolic de musetel 2,0%, acid salicilic 0,2%, ulei de menta 0,3%. Flacon din polietilena (125 ml e) prevazut cu capac etans si capsula. Actiune terapeutica Astringenta datorata prezentei tincturii Thymi, acidului salicilic si mentolului. antiseptica si antiinflamatoare datorate extractului de musetel. Indicatii Lotiunea completeaza Crema antiacneica cu ihtiol-Dermofarm pentru tenuri sensibilizate, congestionate, acneice si preventiv pentru cele grase cu predispozitie la acnee. Precautii A nu se lasa la indemana copiilor! Mod de administrare Se aplica pe tenul proaspat spalat cu un tampon de vata. [continuare]

Contine 100 ml (130 g) solutie orala contin 5 g tinctura de cimbru 1:2-2,5 (tinctura Thymi), 2,5 g tinctura de ciubotica cucului 1:2-2,5 (tinctura Primulae); cutie1m flacon100 ml. Indicatii Tuse usoara ocazionala, bronsita. Dozare si mod de administrare Adulti, adolescenti, copii peste 4 ani: 5 ml de cel mult 6 ori pe zi; copii intre 1 si 4 ani: 2,5 ml de cel mult 6 ori pe zi. [continuare]

Pagina 5 din 34 (1000 rezultate)