Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

guaiacum arborele guaiac

Plamanului (abces al)

Din Dictionar Termeni

Colectie de puroi in plaman. Cauze si simptome - Un abces al plamanului este cauzat de o infectie provocata de o bacterie, de cele mai multe ori anaeroba, sau, mai rar, de prezenta unui corp strain inhalat in arborele respirator sau legat de un focar infectios situat in alta parte a corpului (abces dentar). Existenta abcesului se traduce printr-o durere toracica localizata, printr-o alterare importanta a starii generale (febra, pierdere in greutate, oboseala) si prin expectoratii purulente. Tratament - Acesta consta in administrarea de antibiotice, mai intai pe cale venoasa si in cadrul spitalului, apoi pe cale orala, cel putin 6 saptamani cu totul. In cazurile cele mai grave, se practica ablatia chirurgicala sau drenarea abcesului. [continuare]

Febra fanului

Din Dictionar Termeni

febra fanului este o forma de rinita alergica, sezoniera, declansata de antigene din mediu (fan, arbori). [continuare]

Trahee

Din Dictionar Termeni

Conduct care face sa comunice laringele cu bronhiile si serveste la trecerea aerului. Peretele traheei este format dintr-o suprapunere de inele cartilaginoase orizontale in forma de potcoava, care, in spate, sunt inchise printr-un tesut muscular. Traheea este situata in fata esofagului, de care adera strans. Ea vine in continuarea laringelui, apoi se divide la inaltimea celei de a 8-a vertebre dorsale in doua bronhii principale, dand nastere arbore lui bronsic drept si arborelui bronsic stang. Patologie - Traheea poate fi sediul unei infectii (traheita, traheobronsita), al unei tumori (cancer al traheei); in plus, unele boli se traduc printr-o atingere a traheei: traheomalacie (ramolire) a traheei, policondrita atrofianta (degenerescenta) etc. [continuare]

Artera

Din Dictionar Termeni

Vas sangvin care duce sangele de la inima la organe si tesuturi. arterele sunt tuburi flexibile cu pereti grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid; ansamblul constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza vasele capilare. Printre arterele principale, aorta (pornita din ventriculul stang) si ramurile sale de divizare distribuie sangele oxigenat, rosu, spre ansamblul tesuturilor, cu exceptia plamanilor; arterele pulmonare vehiculeaza sangele albastru, bogat in gaz carbonic, de la ventriculul drept spre plamani, unde el este oxigenat. O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga arteriala necesita o comprimare imediata in amonte, apoi o reparatie in mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta), degenerative si/sau inflamatorii (aterom, ateroscleroza, arterita etc.). [continuare]

Polinoza

Din Dictionar Termeni

Orice afectiune alergica provocata de catre polenurile continute in stamine (organele masculine ale plantelor cu flori), raspandite fie de catre vant, fie de catre insecte. Polenurile cele mai alergizante sunt cele ale arborilor, ale gramineelor si al parachernitei (Parietaria officinalis). Polinoza, predominanta primavara, este cea mai caracteristica dintre manifestarile atopiei (tendinta generala de a dezvolta alergii). Ea se poate traduce printr-o coriza spasmodica (febra fanului), o conjunctivita, un astm, aceste boli putand fi asociate (mai ales coriza spasmodica si conjunctivita). Aceste tulburari au o evolutie sezoniera. Tratament - Acesta este cel al alergiilor: suprimarea, daca este posibil, a oricarui contact cu alergenele; luarea de medicamente care vizeaza diminuarea simptomelor (antihistaminice, antidegranulante, anticolinergice, corticosteroizi locali, betastimulante); daca acest tratament se dovedeste ineficace, o desensibilizare prin administrarea de doze minime... [continuare]

Boala bronsiectazica

Din Dictionar Termeni

Aceasta se instaleaza in decursul unei agresiuni infectioase acute (tuse convulsiva, rujeola etc.) sau cronice, uneori favorizata de o boala generala (mucoviscidioza, deficit imunitar etc.). Simptomul principal al bolii bronsiectazice este tusea, cu precadere dimineata si in pozitie culcata, eliminand o expectoratie cronica purulenta. Puseele de infectie sunt frecvente si se manifesta prin febra, o recrudescenta a expectoratiei si, adesea, prin hemoptizii (scuipat cu sange). Diagnosticul este confirmat de aspectul bronhiilor pe radiografii si mai ales la scanografie. Explorarile functionale respiratorii (masurarea volumelor si debitelor inspirate si expirate) ajuta diagnosticarea si permit sa se aprecieze gravitatea bolii. Evolutia bolii bronsiectazice este cronica, incepand cel mai des in copilarie. Tratamentul se limiteaza la kineziterapie respiratorie: drenaj postural (subiectul este asezat intr-o pozitie care usureaza expectoratia), expectoratia dirijata (ajutarea unei... [continuare]

Calatorii (sfaturi pentru)

Din Dictionar Termeni

Ansamblu de masuri de luat inainte, in timpul si dupa deplasarea intr-o tara tropicala sau intr-o tara in care igiena este defectuoasa si care permit evitarea majoritatii bolilor parazitare, bacteriene sau virale. Inaintea oricarei calatorii de acest fel, este indispensabil sa se ia cunostinta de bolile endemice din tara sau din tarile respective cu scopul de a proceda la vaccinarile necesare organizate pe langa un consulat, o companie aeriana, un centru de vaccinare etc. Actualmente, doar vaccinul impotriva febrei galbene este cerut pentru intrarea in anumite tari, pe baza reglementarii organizatiei mondiale a sanatatii (O.M.S.); de fapt, el este indispensabil inaintea oricarei calatorii in Africa si in America intertropicala, chiar si in tarile in care nu este cerut un certificat de vaccinare. Vaccinul impotriva holerei nu este indicat de catre O.M.S. In prezent, un nou vaccin este in curs de evaluare. Alte vaccinari sunt facultative, dar recomandate din plin, ca rapelul... [continuare]

Curpen (clematis vitalba)

Din Plante medicinale

Curpenul face parte din familia  Ranunculaceae si este o liana ce creste in Europa, Africa si Asia. In Romania se intalneste in zonele impadurite umede de la campie pana in zonele de la poalele muntilor. Este o liana care se dezvolta pe arbori, vii, garduri si care daca nu are suport se taraie pe pamant si are un rizom subpamantean, foarte bine dezvoltat. Tulpina sa este lemnoasa, ramificata si are scoarta longitudinal exfoliata.Lujerii sai sunt verzi cenusii sau maronii,hexamuchiati. Frunzele sunt opuse, compuse si au 3-5 foliole ovale, sunt ascutite la varf, au marginile zimtate, iar partea inferioara sunt acoperite cu par. Coditele unor frunze se  transforma in carcei ce se ignifica treptat, cu ajutorul carora plata se catara. Florile sunt hermafrodite, albe si cu peri desi.Infloreste din iunie pana in octombrie. Planta contine urmatoarele substante:  anemonina, protoanemonina, vitamine, etc. Principalele proprietati sunt: antiinflamator, antibiotic (limiteaza... [continuare]

Eucalipt (eucalyptus globulus)

Din Plante medicinale

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Stejar (quercus robur)

Din Plante medicinale

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Lichenul de prun (evernia prunastri)

Din Plante medicinale

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Bradul (abies alba)

Din Plante medicinale

Arbore foarte inalt (poate atinge chiar si 50 de metri) intalnit in zona subalpina dar mai ales alpina, care prefera solurile umede. Tulpina este dreapta, iar ramurile sunt dispuse orizontal. Frunzele au forma de ace, florile femele au culoare rosiatica (conuri drepte) iar cele barbatesti galbena (grupate in ameti). Bradul infloreste in lunile mai si iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, rasina si mugurii. Recoltarea mugurilor se face primavara (lunile martie sau aprilie) de pe ramurile tinere. Bradul cotine ulei volatil (pinen, limonen, etc.), vitamina c, carotenoizi, tanin. Bradul are efect astringent, antiseptic, antireumatic, cicatrizant, emolient, sedativ, colagog, mineralizant, diurectic, expectorant, vasoconstrictor, antibiotic. Lemnul de brad este utilizat in industria celulozei, in constructii. Uz intern: - avitaminoze, ulcere venoase, tuse, infectii ale aparatului respirator superior, bronsite, meteorism abdominal,... [continuare]

Tei (tiliae flos)

Din Plante medicinale

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Soc (sambucus nigra)

Din Plante medicinale

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Chinina (chinchona succiruba)

Din Plante medicinale

Arborele de chinina este originar din America de Sud. Poate atinge inaltimi de pana la peste 20 m. Frunzele sale sunt lungi, eliptice, rosiatice pe fata interioara. Florile sunt colorate in roz stralucitor si cresc grupate in inflorescente in varful ramurilor. Stratul extyern al scoartei este maro- cenusiu, iar cel interior este maro- rosiatic. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: alcaloizi - chinina si chinidina (5- 15% din scoarta), taninuri (8%), chinovina amara. Cele mai importante calitati ale arborelui sunt: antispastic, antiaritmic, stimuleaza apetitul, tonic, antibacterian. In fitoterapie este utilizata scoarta arborelui, ce trebuie recoltata toamna, de pe copacii mai batrani de 6 ani. Extrasul de chinina este folosit si in industria bauturilor alcoolice (bitter) si a bauturilor racoritoare (apa tonica). Uz intern: - anorexie, crampe musculare, malarie, epuizare nervoasa si fizica, raceala, stari febrile, indigestie, aritmii cardiace – sub... [continuare]

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Papaya

Din Plante medicinale

Papaya este fructul arborelui Carica papaya si este originar din Mexicul de Sud, America centrala si de Sud, dar este cultivat in toate tarile tropicale. Este un arbore mic, fara ramuri, singura tulpina avand intre cinci si zece metri inaltime, cu frunze aranjate in spirala, limitate la varful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi si fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm in diametru, cu 7 lobi palmati. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturandu-se in fructe lungi de 15-45 cm si late de 10-30 cm in diametru. fructele sunt coapte cand sunt moi si devin galben-portocalii. Semintele negre sunt comestibile si au un gust iute. Uneori, sunt mscinate si inlocuiesc piperul negru. Dintre substantele principale continute de papaya amintim: papaina (o enzima), magneziu, potasiu, fier, vitaminele a, C, E, beta- caroten. Cele mai importante calitati ale fructului sunt: digestiv, antiinflamator, reduce... [continuare]

Gutuiul (cydonia oblonga)

Din Plante medicinale

Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras.  De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]

Castanul porcesc este un arbore de cultura, ornamental, original din Peninsula Balcanica. Acesta poate ajunge la inaltimi de pana la 30 de metri, are coroana globuloasa, cu frunze palmat-compuse. Are florile de culoare alba, cu pete rosii. fructele sunt sfericice, contin seminte mari, brune ce se dezvolta intr-o capsula verde prevazuta cu tepi mici. Castanele contin saponide si substante amare. In fitoterapie se folosesc coaja, frunzele, florile si semintele. Scoarta se recolteaza in luna aprilie, frunzele in luna mai, frunzele din mai pana in iunie, iar semintele in lunile septembrie-octombrie. Planta are proprietati astringente si antiinflamatoare, vasoconstrictive. Uz intern: - insuficienta venoase cronice, varice, edem, hemoroizi, luxatii, flebita, hipertrofie de prostata, malarie, tuse – decoct, tinctura, supozitoare, infuzie. Uz extern: - hemoroizi, ulceratii ale picioarelor, varice, reumatism, lupus – sub forma de bai, cataplasme. [continuare]

Hameiul (humulus lupulus)

Din Plante medicinale

Planta medicinala cataratoare pe arbori (liana lemnoasa), iubitoare de umiditate care creste la marginea padurilor, in zona de campie sau deal, mai ales. Tulpina hameiului este acoperita de peri aspri. Florile sunt de doua tipuri: flori femele de culoare galbena-verzuie si flori mascule care au forma de ciorchine de culoare brun deschis. fructele sunt conuri sau achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile femele si conurile de culoare galben-verzuie (fructele femela). Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. Recoltarea se face in timpul infloririi. Hameiul contine ulei volatil, ester valerianic, lupulina, humulona, rezint, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene. Planta are actiune bacteriostatica, antispastica, diuretica, antiseptica, sedativa. Uz intern: - blenoragie, rahitism, convalescenta, anemie, inapetenta, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, guta, litiaze, eczeme, herpes,... [continuare]

Marul (malus pumila)

Din Plante medicinale

Marul este un arbore fructifer care poate atinge chiar si 15 metri inaltime, cultivat in tara noastra in majoritatea formelor de relief. Frunzele sunt mari ca dimensiune, cu peri pe partea interioara. Florile sunt de culoare roz pal, cu miros placut. Arborele infloreste in luna aprilie sau in luna mai. fructele difera ca forma si culoare in functie de soi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul recoltat la maturitate, dar si frunzele. Marul contine lipide, proteine, glucide, pectine, amidon, celuloza, sorbitol, apa, zaharuri, saruri de potasiu, sodiu, calciu, siliciu, mangan, clor, acid fosforic, fier, magneziu, brom, arsenic, mangan, cupru, cobalt, tanin, vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina A. Marul are proprietati antiinflamatorii, laxativ, dezinfectante, tonic muscular, nervin, depurativ, diuretic, antireumatic, uricolitic, sedativ, hipocolesterolemiant, antiseptic intestinal si gastric. Uz intern: - boli hepatice, constipatie, obezitate, astenie... [continuare]

Frasinul (fraxinus excelsior)

Din Plante medicinale

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Maslin (olea europea)

Din Plante medicinale

Maslinul este un arbore originar din Siria si zonele de litoral din Asia Mica, foarte raspandit in Grecia. In Romania s-a incercat cultivarea lui in sere. Maslinul este un pom mic, care area trunchiu; si ramurile noduroase la maturitate, frunzele au o culoare speciala specifica de gri-verde (oliv). Florile sunt albe, asezate in grupuri de 15- 30 pe un racem si apar vara. fructele (maslinele) sunt drupe verzicare si cad din copac toamna tarziu, au in interior un sambure dur. Dintre elementele chimice constitutive ale maslinei enumeram: apa, vitaminele a, B, C, E, F, saruri minerale, materii azotate, grase, ulei, substante extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier, magneziu, protide, celuloza, etc. Principalele calitati: asigura o buna digestie, laxativ, asigura drenajul biliar, purgativ, emolient, antidot al otravilor, colagoga, stimuleaza functionarea ficatului, scade colesterolul, ajuta la inmuierea keratozelor, vindeca leziuni si diferite rani. In... [continuare]

Prunul (prunus domestica)

Din Plante medicinale

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Indicatii: Maladii tumorale maligne si benigne. Afectini maligne ale sistemului hematopoietic si afectiunile insotitoate. Stimularea hematopoiezei. Profilaxia recidivelor tumorale. Precanceroze definite. Aplicarea Iscadorului poate avea loc concomitent cu o chimio-hormon sau radioterapia. Actiune: Experienta clinica acumulata pana in prezent, de-a lungul mai multor decenii, a permis urmatoarele observatii: Cresterea fortelor imunitare si regulatorii (actiunea imun-modulanta), Stimularea termoreglarii, Cresterea parametrilor vitali (stare generala, performanta psiho-fizica, apetit, somn, tratament cancer) chiar si independent de situatia tumorala locala, Calmarea durerilor, Inhibarea proliferarii maligne fara influentarea tesuturilor sanatoase. Studiile si experientele de pana in prezent demonstreaza ca preparatele poseda atat virtuti citostatice cat si imunmodulante. Compozitie: Iscador contine un extract apos fermentat din vasc (Viscum... [continuare]

Feminella hyalosof

Din Medicamente

Ce este Feminella Hyalosof si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ovulele vaginale Feminella Hyalosoft hidrateaza mucoasa vaginala in uscaciunea vaginala cauzata de schimbarile hormonale aparute in diferite etape de varsta. In mod special in timpul menopauzei, dupa nastere, in timpul alaptarii sau in mod special in timpul tratamentelor de chimio sau radioterapie. datorita proprietatilor sale de hidratare, ovulele vaginale atenueaza simtomele care insotesc atrofierea vaginala, de tipul pruritului(mancarimi), senzatiei de arsura , tensiunii sau disconfortului in timpul actului sexual. Mod de administrare Utilizati 1 ovul vaginal pe zi , timp de 10 zile sau conform recomandarii medicului dumneavoastra. Pentru tratamentul uscaciunii vaginale in timpul menopauzei: Doza initiala: 1 ovul vaginal zilnic pentru 10-20 zile Doza de intretinere: 1 ovul vaginal de doua ori pe saptamana. Mod de aplicare Ovulele vaginale Feminella Hyalosoft sunt numai pentru uz vaginal. Indepartarea... [continuare]

Colestid, granule

Din Medicamente

Ce este Colestid si pentru ce se utilizeaza Indicatii Colestid este un antihiperlipemiant. O rasina anionica care leaga acizii biliari din intestin, formand un complex insolubil excretat in fecale. Nu este absorbit in tractul GI. Debut: 1-2 zile; efect maxim: 1 luna. Revenirea la valorile colesterolului de dinainte de terapie: 1 luna. Terapie adjuvanta in hiperlipoproteinemie (tip IIA si IIB) pentru reducerea colesterolului seric la pacientii ce nu raspund adecvat la dieta. Mod de administrare Granule Adulti- initial 5 g 1-2 ori/zi; apoi poate creste la 5 g/zi la intervale de 1-2 luni. Doza totala 5-30 g/zi in 1 sau 2-3 doze egale. Comprimate Adulti- initial 2 g de 1-2 ori/zi. Doza poate creste cu 2 g de 1-2 ori zilnic, la intervale de 1-2 luni. Doza totala: 2-16 g/zi una sau mai multe doze. Atentionari si precautii Contraindicatii Obstructie completa sau atrezie a ductului biliar. Precautii Utilizati in sarcina doar daca beneficiile depasesc riscurile. Folositi cu... [continuare]

Mastic gum extract

Din Medicamente

Efecte Rasina se obtine prin crestarea coajei arborelui de mastic si din fructele acestuia. Masticul de cea mai buna calitate se obtine in insula greceasca Chios, in Marea Egee, unde este cunoscut si sub numele de "Lacrimi de Chios”. Inca din Evul Mediu in aceasta insula se cultiva, recolta si folosea rasina din arborele de mastic in afectiuni gastro-intestinale. - antibacterian impotriva bacteriei Helicobacter pylori care infecteaza mucoasa stomacului si a duodenului si provoaca ulcerul gastric si duodenal; infectia provocata de... [continuare]

Iscador p, solutie injectie

Din Medicamente

Indicatii : Maladii tumorale maligne si benigne. Afectini maligne ale sistemului hematopoietic si afectiunile insotitoate. Stimularea hematopoiezei. Profilaxia recidivelor tumorale. Precanceroze definite. Aplicarea Iscadorului poate avea loc concomitent cu o chimio-hormon sau radioterapia. Actiune: Experienta clinica acumulata pana in prezent, de-a lungul mai multor decenii, a permis urmatoarele observatii: Cresterea fortelor imunitare si regulatorii (actiunea imun-modulanta), Stimularea termoreglarii, Cresterea parametrilor vitali (stare generala, performanta psiho-fizica, apetit, somn, tratament cancer) chiar si independent de situatia tumorala locala, Calmarea durerilor, Inhibarea proliferarii maligne fara influentarea tesuturilor sanatoase. Studiile si experientele de pana in prezent demonstreaza ca preparatele poseda atat virtuti citostatice cat si imunmodulante. De asemenea, ele exercita o actiune stimulanta... [continuare]

Bisolvon, comprimate

Din Medicamente

Ce este Bisovlon si pentru ce se utilizeaza Indicatii Bisolvon este un derivat sintetic de vasicina (substanta activa extrasa din plante) cu actiune mucolitica si expectoranta. Bisolvon are ca efect scaderea vascozitatii mucusului, cresterea clearance-lui mucociliar, cresterea volumului secretiilor "seroase" in arborele traheo-bronsic (efect secretolitic), stimularea sistemului surfactant. Bisolvon faciliteaza expectoratia, amelioreaza tusea si reduce degradarea functionala pulmonara. Efectele terapeutice se manifesta dupa 2-3 zilede terapie orala si dupa 15 minute de la inhalare. Bisolvon este recomandat in afectiuni respiratorii acute si cronice cu tuse productiva: traheobronsita, bronsita acuta, bronsita cronica simpla sau obstructiva, astm bronsic, bronsiectazii, alte afectiuni pulmonare acute sau cronice, sinuzita. Mod de administrare Administrare orala: Comprimate a 8 mg bromhexin clorhidrat: Adulti si copii peste 12 ani: 1 comprimat de 3 ori pe zi; Copii intre 6 si... [continuare]

Pagina 2 din 19 (564 rezultate)