functiile mezencefalului download

Alimentatia in functie de varsta: 6-12 luni

Actualizat la data de: 10 Iulie 2024

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Generalitati Fiecare copil este unic, diferit, astfel ca unii dintre ei simt nevoia diversificarii in jurul varstei de 4 luni, altii abia la 6 luni, recomandarea cea mai des intalnita fiind aceea ca diversificarea sa inceapa la 6 luni de viata.  Diversificarea alimentatiei bebelusului reprezinta o etapa importanta in dezvoltarea sa. Acest proces implica introducerea treptata a alimentelor solide in dieta copilului, pe langa laptele matern sau formula de lapte praf. Scopul diversificarii este de a asigura nutrientii necesari pentru cresterea si dezvoltarea optima a bebelusului, precum si de a-l obisnui cu diferite texturi si gusturi. Cu toate acestea, bebelusul va continua sa fie hranit ca si pana acum cu lapte, insa parintele ii poate introduce treptat si alte alimente. Conditii de diversificare • Sugarul este sanatos; • Bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul; • Introducerea noului aliment se face progresiv si nu se introduc simultan mai multe alimente noi; •... [continuare]

Somnul la copii: cate ore sunt necesare in functie de varsta

Actualizat la data de: 03 Iulie 2025

Dr. Butila Liana Maria
Medic Specialist in Pediatrie

Ce este somnul? Somnul este esential pentru crestere, imunitate, invatare si memorie si este important pentru a ajuta un copil sa se vindece si sa se recupereze. Un somn sanatos inseamna o cantitate si o calitate buna a somnului, cu rutine regulate de somn. Necesarul de ore de somn al copiilor Sugarii de la nastere pana la varsta de trei luni au o variatie mare in ceea ce priveste durata si tiparele somnului; sugarii din aceasta grupa de varsta dorm, in general, intre 14 si 17 ore pe zi (inclusiv sieste). Este important sa ne amintim ca aceste cifre sunt doar orientative si ca fiecare copil va avea propriile nevoi individuale de somn. Copiii cu o tulburare de dezvoltare pot avea nevoie de o cantitate de somn adecvata varstei lor de dezvoltare, mai degraba decat varstei lor reale. Recomandari privind somnul copiilor de la 4 luni la 18 ani: -  Sugari: 4-12 luni, 12-16 ore (inclusiv somnul de dupa-amiaza) -  Copii mici: 1-2 ani, 11-14 ore (inclusiv somnul de... [continuare]

Recuperarea medicala in boala parkinson

Actualizat la data de: 16 August 2024

Dr. Bianca-Maia Sablici
Medic Rezident Medicina Fizica si de Reabilitare

Ce este boala Parkinson Boala Parkinson este considerata ca fiind consecinta unui proces degenerativ neuronal difuz al sistemului nervos central, in care, primele leziuni apar in trunchiul cerebral inferior si care, progresand in timp, determina la un moment dat afectarea celulelor dopaminergice din substanta neagra mezencefalica (pars compacta). Aceasta afectare duce la dezorganizarea sistemului de control al activitatii motorii. Prezenta acestor leziuni degenerative si in alte structuri neuronale, pe langa cele din substanta neagra mezencefalica (pars compacta), explica de ce in boala Parkinson, pe langa tulburarile motorii, avem si alte tulburari neurologice prezente precum tulburari cognitive, vegetative sau, de exemplu, tulburari ale somnului. Boala Parkinson este o patologie cu evolutie progresiva, care se considera ca incepe cu mai multi ani inainte de debutul clinic si de stabilirea concreta a diagnosticului. Viteza cu care boala progreseaza difera de la pacient la... [continuare]

Cum este afectata fertilitatea, in functie de varsta

Actualizat la data de: 18 Aprilie 2017

Autor: SfatulMedicului

Fie ca ne place sau nu, varsta are cea mai mare influenta asupra fertilitatii, mai ales in cazul femeilor. O persoana de sex feminin este fertila si poate sa conceapa un copil in mod natural doar pana la menopauza, in timp ce barbatii pot deveni tati chiar si la varste inaintate, insa cu anumite riscuri pentru sanatatea copilului. Afla cum influenteaza varsta fertilitatea, atat in cazul femeilor, cat si in cel al barbatilor. Fertilitatea la 20 de ani O femeie se naste cu aproximativ doua milioane de ovule, insa acestea scad odata cu trecerea timpului. In momentul in care ajunge la pubertate, rezerva de ovule se injumatateste. Astfel, in jurul varstei de 20 de ani o reprezentanta a sexului frumos mai are cateva sute de mii de ovule. Dintre acestea, unele prezinta anomalii cromozomiale, iar probabilitatea ca numarul lor sa se inmulteasca devine mai mare odata cu imbatranirea, insa este cursul normal al vietii. O femeie pana in 25 de ani are 75% sanse sa ramana insarcinata pe... [continuare]

Alimente interzise copiilor in functie de varsta

Actualizat la data de: 04 Iulie 2018

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Primii 3 ani din viata copilului sunt esentiali in dezvoltarea acestora. Acum se formeaza obiceiurile alimentare si se pun bazele unei alimentatii sanatoase care are rolul de a preveni anumite boli in viata adulta. Copilul intre un an si 3 ani trebuie sa consume 3 mese principale si 2 gustari, iar necesarul caloric intre 12 si 24 de luni este de 1000 kcal/zi. De regula, cel mic este bine sa aiba o dieta alcatuita din fructe, cereale integrale, lapte, iaurt, carne, legume si fructe. De asemenea, in primii ani de viata, copilul are interdictie la anumite alimente, iar pediatrul este cel care te poate indruma corespunzator. Alimente interzise pana la 4 – 6 luni OMS recomanda sa se evite orice tip de alimente si copilul sa fie alaptat exclusiv la san, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor introduce formule de lapte praf adecvate copilului [continuare]

In functie de ce criterii se stabileste dozajul hormonal

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Dezechilibrele hormonale

Care sunt criteriile, dupa care se stabilsete dozajul hormonal, dupa operatia de tiroida [continuare]

Segment al creierului corespunzand partii superioare a trunchiului cerebral. Sinonim : creier mijlociu. [continuare]

Diviziunile creierului

Actualizat la data de: 31 Ianuarie 2025

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Anatomia creierului este complexa datorita structurii si functiior sale intricate. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Exista trei diviziuni majore in creier. Acestea sunt: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), rombencefalul (creierul posterior). 1. Mezencefal 2. Prozencefal - Diencefal; - Telencefal. 3. Rombencefal - Metencefal; - Mielencefal. Prozencefalul (creierul anterior) este responsabil pentru o multitudine de functii, printre care: receptionarea si procesarea informatiilor senzoriale, gandirea, perceptia, realizarea si intelegerea limbajului si controlul functiilor vitale. Exista 2 diviziuni majore ale creierului anterior: diencefalul si telencefalul. Diencefalul contine structuri cum ar fi talamusul si hipotalamusul, care sunt responsabile pentru anumite functii cum ar fi... [continuare]

Anatomia creierului - structuri

Actualizat la data de: 13 Decembrie 2011

Autor: SfatulMedicului

Ganglionii bazali Creierul contine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezentata o lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor. Ganglionii bazali sunt implicati in gandire si miscarile voluntare. Bolile care implica afectarea acestor regiuni sunt boala Parkinson si boala Huntington Functii : - controlul gandirii - coordonarea miscarilor - miscarile voluntare Localizare - ganglionii bazali sunt localizati profund in emisferele cerebrale in regiunea telencefalica a creierului. Sunt formati din corpul striat, nucleii subtalamici si substanta neagra. Trunchiul cerebral si Aria Broca Trunchiul cerebral transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului. Este format din punte, bulbul rahidian si mezencefal. Functii : - starea de alerta - trezirea - respiratia - tensiunea arteriala - contine majoritatea nervilor cranieni - digestia - ritmul cardiac - alte... [continuare]

LAP este o enzima intalnita in celulele hepatice, bila, sange, urina si placenta. Testul aminopeptidazei leucinei (LAP) masoara cantitatea de enzime din sange. Testul este recomandat pentru a verifica statusul functiei hepatice. Nivelul seric de LAP este crescut in cazul existentei unei tumori hepatice sau a unor afectiuni hepatice. In prezent acest test nu este indicat frecvent. Alte teste, cum ar fi gamma-glutamil transferaza, prezinta o specificitate si o sensibilitate mai mare. Un rezultat modificat poate fi prezent in: • afectiune hepatica, • ciroza, • hepatita, • cancer hepatic, • ischemia hepatica (reducerea fluxului sanguin catre ficat), • necroza hepatica (moartea tesutului hepatic), • tumori hepatice, • utilizarea medicamentelor. [continuare]

Timpul Howell reprezinta o metoda utilia in determinarea timpului de coagulare al unei plasme citratate, bogata in trombocite, dupa adaugarea clorurei de calciu. Testul masoara atat functia plasmatica, cat si functia plachetara, estimand timpul de coagulare declansata pe cale intrinseca si comuna. [continuare]

Androstendionul este un precursor al testosteronului si al estrogenilor in organism. Acesta are o activitate estrogenica similara cu alti metaboliti. Testul se recomanda in evaluarea functiei glandelor suprarenale, in detectarea tumorilor suprarenale, in caz de hirsutism, acnee, amenoree sau infertilitate, in cazul pubertatii intarziate. Analiza se recomanda atunci cand o femeie prezinta simptome precum: - acnee; - hirsutism; - amenoree. [continuare]

Dehidroepiandrosteronul (DHEA) si metabolitul sau activ, dehidroepiandrosteronul sulfat seric (DHEA-S) reprezinta hormoni endogeni, sintetizati si excretati in cea mai mare parte de catre zona reticulata a cortexului suprarenal, ca raspuns la hormonul adrenocorticotropic. Rolul clinic si mecanismul de actiune al DHEA si DHEA-S raman inca neclare. Studiile epidemiologice au descoperit ca exista o relatie invers proportionala intre nivelurile serice DHEA si DHEA-S si incidenta cancerelor, bolilor cardiovasculare (doar la sexul masculin), bolii Alzheimer si a altor boli legate de varsta, dar si a progresiei infectiei HIV sau a functiei imune. [continuare]

Corpul unei persoane creeaza amoniac atunci cand are loc distrugerea proteinelor din alimente. Amoniacul contine azot, care se amesteca cu alte elemente din organism, inclusiv carbonul, hidrogenul si oxigenul, pentru a forma uree. Ureea este un produs rezidual, care se excreta prin urina. In urina, ureea reprezinta aproximativ jumatate din solidele dizolvate in urina, sau peste 85%-88% din corpii azotati ai urinei: ureea, creatinina, acidul uric, proteine, azotul total. Ureea este o substanta cu greutate moleculara mica, care este filtrata de glomeruli si excretata in urina. Aceasta reprezinta produsul final major al metabolismului proteic la om si la alte mamifere. Aproximativ 50% din excretia solutiei urinare si 90%-95% din excretia totala de azot este compusa din uree in conditii normale. Factorii care tind sa creasca excretia ureei includ cresterea ratei de filtrare glomerulara, cresterea consumului de proteine dietetice, conditiile catabolice ale proteinelor si starile... [continuare]

Ureea este produsul final de defalcare a aminoacizilor gasiti in proteine. Azotul sub forma de amoniac este produs in ficat atunci cand proteina este defalcata. Azotul se combina cu alte substante chimice din ficat pentru a forma ureea, un produs rezidual. Ureea este eliberata in sange si transportata catre rinichi, unde este filtrata din sange si excretata in urina. Rinichii sanatosi elimina mai mult de 90% din ureea produsa de organism, astfel incat nivelurile sanguine pot sa arate cat de bine functioneaza rinichii. Majoritatea bolilor care afecteaza rinichii sau ficatul pot afecta si modifica cantitatea de uree prezenta in sange. Aceasta afectiune se numeste uremie sau sindrom uremic si se produce din cauza unor probleme de sanatate precum: diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala sau din cauza alterarii functiei renale. De regula, testarea este indicata in cazurile in care se suspicioneaza prezenta unei afectiuni renale. Principalele simptome si semne ale disfunctiei... [continuare]

Tiroxina (T4) este unul dintre cei doi hormoni majori produsi de glanda tiroida, un mic organ in forma de fluture. Celalalt hormon tiroidian major se numeste triiodotironina (T3) si impreuna contribuie la controlul ratei la care organismul foloseste energie. Productia T4 este reglementata de un sistem de feedback. Cand nivelul T4 din fluxul sanguin scade, hipotalamusul elibereaza hormonul eliberator al tireotropinei, care stimuleaza glanda hipofiza sa produca si sa elibereze hormonul stimulator al tiroidei (TSH). TSH stimuleaza apoi glanda tiroida pentru a produce si/sau elibera mai mult T4. Pe masura ce concentratia sanguina a T4 creste, eliberarea TSH este inhibata. T4 reprezinta aproximativ 90% din hormonii tiroidieni. In sange, T4 circula fie neconjugata (nelegata) sau conjugata de globulina care leaga tiroxina. Daca glanda tiroida nu produce suficienta tiroxina pot aparaea simptome de hipotiroidism, cum ar fi cresterea in greutate, pielea uscata, intoleranta la frig,... [continuare]

Principalele functii ale rinichiului sunt: - functia excretorie: ultrafiltrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara; - functia de reglare a compozitiei, echilibrului acido-bazic si volumului fluidelor corpului; - functia endocrina: de degradare a unor hormoni sau de secretie a altora. Functia excretorie se determina utilizand in principal doi parametri sangvini – ureea plasmatica si creatinina serica. Creatinina este produsul final al metabolismului creatinei si fosfocreatinei musculare, care sunt metabolizate spontan (non-enzimatic) in creatinina. Creatinina serica este utilizata pentru calcului ratei filtrarii glomerulare (RFG), in vederea evaluarii functiei renale. Rata de filtrare glomerulara este un parametru cu ajutorul careia se evalueaza functia rinichiului (RFG). Explorarea functiei glomerulare se realizeaza prin doua metode: cleareance-ul creatininei si cleareance-ul ureei. Clearance-ul reprezinta cantitatea de plasma, exprimata in ml, epurata complet de... [continuare]

Majoritatea urobilinogenului (80%) se formeaza din eritrocite, mai exact din bilirubina, care, la randul sau, este sintetizata din hemoglobina. De fapt, urobilinogenul este un produs al utilizarii eritrocitelor. Nivelul acestui indicator creste in cazul unui icterul hemolitic, adica distrugerea eritrocitelor chiar in sange, precum si cu leziuni toxice ale ficatului, procese inflamatorii cronice si acute care apar in tesuturile sale. Afectiunile intestinale (constipatie, enterita, otravire alimentara) determina, de asemenea, o crestere a nivelului de urobilinogen in urina. Un test urobilinogen in urina masoara cantitatea de urobilinogen intr-o proba de urina. Urobilinogenul se formeaza prin reducerea bilirubinei. Bilirubina este o substanta galbuie care se gaseste in ficat si care ajuta la descompunerea hematiilor din sange. Daca in urina este putin sau deloc urobilinogen, aceasta poate insemna ca ficatul nu functioneaza corect. Prea mult urobilinogen in urina poate indica o... [continuare]

Fosfataza alcalina (ALP) este o enzima care se afla in sange si care ajuta la descompunerea proteinelor din organism. Aceasta exista in diferite forme, in functie de locul din care provine, ficatul fiind una dintre principalele surse de ALP, dar alte surse sunt si oasele, intestinele, pancreasul si rinichii. La femeile gravide, ALP se produce in placenta. Un test ALP poate fi efectuat pentru a determina cat de bine functioneaza ficatul si vezica biliara sau pentru a identifica afectiunile osoase. Nivelurile serice modificate ale fosfatazei alcaline indica cel mai adesea o afectiune hepatica, sau afectarea vezicii biliare sau afectiuni osoase. Cu toate acestea, ele pot indica, de asemenea, malnutritie, tumori maligne renale, afectiuni intestinale, pancreatice sau o infectie grava. Verificarea nivelurilor de ALP din sange reprezinta o parte de rutina a testelor functiei hepatice si a vezicii biliare. Medicul recomanda acest test daca pacientul prezinta simptome de afectare... [continuare]

Hemoglobina este proteina care se gaseste in globulele rosii din sange (eritrocite/hematii) si care transporta oxigenul prin organism. Hemoglobina este transportata de catre eritrocite. Cantitatea de oxigen primita de tesuturi depinde de volumul si functia eritrocitelor si hemoglobinei. Hemoglobina eritrocitara medie (HEM/MCH) reprezinta masa (greutatea) medie a hemoglobinei pe cantitatea de eritrocit. MCH se calculeaza prin inmultirea cu 10 a cantitatii totale de hemoglobina si impartirea acestui numar la numarul total de celule rosii din sange. Hemoglobina eritrocitara medie reprezinta concentratia medie a hemoglobinei dintr-un anumit volum de eritrocite. HEM este un indice utilizat pentru a diagnostica diferite tipuri de anemii. Indicii includ: - volumul eritrocitar mediu (MCV, VEM); - hemoglobina eritrocitara medie (HEM, MCH); - concentratia medie de hemoglobina eritrocitara (MCHC, CHEM). Valoarea normala a MCH este de 27 pana la 33 picograme(pg)/celula. Daca nivelul... [continuare]