flora bacteriana

Bacil Gram negativ responsabil de o vaginita bacteriana sau nespecifica. [continuare]

teste screening efectuate nou nascutului pentru detectarea unor afectiuni care apar in aceasta perioada, de exemplu fenilcetonuria (se efectueaza testul Guthrie - test de depistare neonatala a fenilcetonuriei). Testul lui Guthrie este practicat sistematic la nou-nascut. Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuria, boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalanina, care provoaca, in absenta tratamentului, o intarziere mintala. Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilului, recoltate pe hartie de filtru apoi puse in contact cu o cultura de bacterii a caror crestere este stimulata de catre fenilalanina, cresterea bacteriana fiind proportionala cu concentratia acesteia in sange. In caz de rezultat pozitiv (concentratie de fenilalanina mai mare de 20 miligrame pe mililitru), diagnosticul este confirmat prin alte examene mai precise, care permit sa se instituie fara intarziere... [continuare]

boala caracterizata printr-o atingere a tesutului renal interstitial (tesutul de sustinere a nefronilor). Nefritele provocate de atingerea tesutului inter stitial pe cale urinara - Denumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta sau pielonefrite, ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii (calice, bazinete, uretere, vezica, uretra). Pielonefritele acute afecteaza, in majoritatea cazurilor decat un singur rinichi. De origine bacteriana (provocate, de exemplu de o colibaciloza), ele se traduc prin dureri lombare vii, insotite de febra si de frisoane. tratamentul lor se bazeaza pe administrarea de antibiotice. Pielonefritele cronice pot afecta un singur rinichi sau ambii. Ele sunt consecinta unor infectii urinare recidivante provocate, in general, de anomaliile congenitale sau doban dite ale cailor excretorii, care favorizeaza sau stanjenesc scurgerea urinei. Daca pielonefrita nu afecteaza decat un singur rinichi, ea nu are consecinte asupra... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Efedra este o planta vesnic verde, face parte din familia Ephedraceae si este originara din zonele din emisfera nordica cu climat uscat din Europa si Africa de Nord, Asia centrala. In Romania exista o planta din aceeasi familie care se utilizeaza local- Ephedra distachya. Efedra creste sub forma de tufe, are multiple tulpini subtiri, ca niste vergi, ce isi pastreaza culoarea verde tot anul. Florile sunt mici si galbene si se formeaza la baza nodurilor fine de pe tulpini. In fitoterapie sunt utilizate ramurile (ce pot fi recoltate pe toata durata unui an) si uneori semintele. Altfel se poate gasi in comert sub forma de extrase de plante. Planta contine efedrina si pseudoefedrina (alcaloizi) in proportie de 40-90%. Principalele sale calitati sunt: vasoconstrictor, creste tensiunea si ritmul batailor inimii, termogenic, ajuta la decongestionarea bronhiilor, creste metabolismul, diaforetic. Este un ingredient nelipsit din componenta produselor destinate... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Castanul comestibil este originar din sudul Europei si Asia Mica. In Romania este cultivat in livezi specializate (mai ales in judetul Maramures) sau pe marginea drumurilor. Este un arbore ce poate atinge inaltimi de 20-35 m, cu trunchil gros, ce poate atinge chiar si 2 m diametru. Frunzele sale sunt lungi, lanceolate si adanc crestate. Florile sale sunt monosexuate, dispuse pe niveluri diferite - cele masculine in partea superioara, iar cele feminine in partea inferioara a arborelui. Castanul comestibil infloreste la inceputul lui iulie. toamna se formeaza intre 3 si 7 fructe independente- castanele - protejate de o manta tepoasa, ce se coc in octombrie. Mantaua se deschide progresiv si astfel sunt expuse fructele, care au o placuta culoare maroniu-castanie si care sunt comestibile. Dintre componentele chimice amintim: uleiuri, protide, hidrati de carbon, vitaminele: B1, B2, C, E, saruri minerale, tanin, castalina, castalgina, vascalina, vescalgina, alcool... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Ciresul este un pom fructifer cu trunchi de culoare brun-cenusie, frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-crenate, flori albe si fructe mici, globuloase si rosii. Poate creste pana la 10-12 m atat la ses cat si la munte, foarte raspandit si apreciat la noi in tara. Componentii principali: vitamine (A - 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, magneziu, potastiu, fier, fosfor, clor, sulf), oligoelemente (cupru, zinc, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici. Partile cele mai utilizate ale ciresului in terapiile naturiste sunt fructele denumite cirese, coaja sau lemnul copacului, cleiul rezultat in ruma traumatismelor tulpinii si coditele (pedunculi). Fructele sunt dulci, unele cu gust dulce-amarui sau dulce-acrisor. Calitati terapeutice: antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ, antiinflamator, remineralizant si bun purificator al organismului, sedativ nervos. Uz intern: - constipatie, diaree, obezitate, litiaza renala, edeme,... [continuare]

Dalacul face parte din flora spontana din Europa si apartine familiei Liliacee. In Romania creste in padurile de foioase, padurile de lunca si locuri umede. In pamant are un rizom lung si ramificat, din care pleaca tulpina dreapta de 10-30 cm lungime, pe care cresc  4 frunze ovale si sensile. Floarea este verzuie, unica in varful tulpinii, iar fructul este o baca albastra. Dintre substantele continute de planta amintim: saponozide, paridina, peristyphinina. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele. Principalele sale calitati: antisudorifica, antispasmodica. Datorita saponidelor continute poate fi folosit si ca vomitiv, dar se impune atentie datorita toxicitatii palntei.  Uz intern: - alienatie mintala, epilepsie, intoxicatii, spasme, transpiratii excesive, tulburari de circulatie, tuse convulsiva, ulcer varicos -  sub forma de infuzii slabe.   Efecte adverse: - Planta este toxica! Nerespectarea dozelor poate duce la intoxicatii... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Smochinul este originar din Asia sud- occidentala, dar creste si in zona Marii Mediterane, ca flora spontana. In Romania creste in zona Dobrogei, dar poate fi cultivat si in alte zone. Este un arbust de marime medie (maxim 10 m), cu scoarta neteda si gri. Frunzele sunt foarte lobulate (intre 3 si 5 lobi pentru fiecare frunza). fructele au forma conica si se numesc smochine. Acest arbust produce un latex iritant, dar cu proprietati curative. Printre elementele chimice continute de planta se numara: 84 % apa, invertina, proteine 1%, glucide 15-18%, materii azotate, celuloza,  acizi, un element iritant cand sunt verzi, pectine, vitamina a, B1,B2, C, PP, latexul, lipodiastaza (enzima analoga sucului pancreatic), amilaza, proteoza, enzime, fier, fosfor, sodiu, calciu, magneziu, brom. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, calmanta, tonifianta recomandata sportivilor, femeilor insarcinate, convalescentilor si copiilor, vitaminizanta, laxativa, hemostatica,... [continuare]

Planta anuala, des intalnita in culturile cu cereale sau la marginea campurilor. Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate,acoperite de peri aspri. Florile sunt unice in varful tulpinii, cu patru petale de culoare rosie, deseori cu o pata neagra in mijloc. In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor, capsulele crude sau uscate. Macul de camp infloreste din luna mai pana in luna iulie. Recoltarea se va face dupa deschiderea florilor. Planta contine: alcaloizi, mucilagii, acizi organici, proteine, taninuri, saponine, principii amare, mucilagii, lipide, glucide. Macul are actiune expectoranta, emolienta, antispastica, sedativa si analgezica.     Uz intern:   - tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - ulceratii, blefarite... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine. Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu. Acestea emana un miros dulceag, placut. Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu). Rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c, saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor. Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica, cicatrizanta si expectoranta. Uz intern: -  flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,... [continuare]

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Ce este Imunostimulet BCG lichid si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tumori maligne ale vezicii urinare, primare, metastatice sau recidivante, in asociere (alternativ) cu chimioterapie. Mod de administrare Imunostimulentul BCG lichid se administreaza prin instilatii vezicale. Inainte de utilizare, flaconul cu imunostimulent se agita viguros pana la obtinerea unei suspensii omogene. Continutul a 4 flacoane (150 mg) se amesteca cu 50 ml ser fiziologic steril. Intreaga cantitate rezultata se introduce in vezica urinara printr-o sonda urinara, mentinandu-se in vezica timp de 2 ore. Atentionari si precautii Contraindicatii Agamaglobulinemie si aplazie medulara. Tuberculoza activa sau in antecedentele bolnavului. Reactii adverse posibile In timpul terapiei cu imunostimulent BCG pot aparea reactii locale si generale. Reactii locoregionale: in cazul instilatiilor vezicale pot sa apara fenomene de cistita, disurie, hematurie, care au un caracter tranzitoriu. Reactii generale mai... [continuare]

Compozitie Septrin tablete: comprimate de culoare alba, rotunde, biconvexe, inscriptionate WELLCOME Y2B, ce contin 80 mg Trimetoprim si 400 mg Sulfametoxazol. Septrin suspensie pediatrica: fiecare 5 ml suspensie contine 40 mg Trimetoprim si 200 mg Sulfametoxazol. Culoarea si gustul variaza in functie de forma farmaceutica. Septrin tablete pediatrice: ce contin 20 mg Trimetoprim si 100 mg Sulfametoxazol. Septrin solutie injectabila: 320 mg/ml. Actiune terapeutica Sulphametoxazolul are efect bacteriostatic, inhiband competitiv utilizarea acidului paraaminobenzoic in sinteza dihidrofolatului de catre bacterii. Trimetoprim inhiba reversibil dihidrofolat-reductaza bacteriana (DHFR), enzima activa in metabolismul folatului, determinand conversia dihidrofolatului in tetrahidrofolat. In functie de conditii, efectul poate fi bactericid. Trimetoprim si sulfametoxazol blocheaza astfel doua etape consecutive in biosinteza purinelor, si prin acestea, sinteza acizilor nucleici... [continuare]

Ce este Ciprocin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul infectiilor cu germeni sensibili la ciprofloxacina, cum sunt: - infectii ale aparatului respirator inferior (acutizari ale bronsitei cronice, pneumonie cu germeni gram-negativ si streptococi); - infectii osteo-articulare; - infectii complicate si necomplicate ale aparatului urinar; - infectii gonococice, endocervicale si uretrale; - prostatita; - gastroenterita; - infectii cutanate si ale tesuturilor moi; - febra tifoida; - sancru moale. Mod de administrare Adulti In caz de infectii osteo-articulare, pneumonie bacteriana cu germeni gram-negativ, infectii cutanate sau ale tesuturilor moi, doza este de 1-1 1/2 comprimate filmate (500 - 750 mg ciprofloxacina) la intervale de 12 ore, timp de 7-14 zile. Infectiile grave sau complicate pot necesita prelungirea tratamentului. In cazul infectiilor osoase poate fi necesara administrarea produsului timp de 4-6 saptamani sau mai mult. In gastroenterita bacteriana se... [continuare]

Ce este Aristin C, comprimate filmate si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ciprofloxacina, substanta activa a produsului Aristin-C, este un agent antimicrobian sintetic apartinand familiei fluorochinolonelor. Actiunea bactericida intensa se datoreaza proprietatii ciprofloxacinei de a inhiba ADN-giraza, enzima indispensabila formei spirale a ADN-ului cromozomial bacterian. Infectii ale tractului respirator inferior, infectii cutanate, infectii osoase si articulare, infectii ale tractului urinar, infectii genitale, infectii ale tractului gastrointestinal, septicemie, endocardita. Mod de administrare Adulti: 250-500 mg/12 ore. Infectii ale tractului urinar inferior si superior: 250-500 mg/12 orein functie de severitatea infectiei. Infectii ale tractului respirator: 250 mg/12 ore. Pentru majoritatea celorlalte infectii: 250 mg/12 ore. Fibroza chistica a adultului cu infectii ale tractului urinar inferior cu pseudomonas: 250-500 mg/12 ore. Atentionari si precautii [continuare]

Ce este Cipro HC Otic si pentru ce se utilizeaza Indicatii Grupa farmacoterapeutica: asociatie de corticoizi si antiinfectioase. Cod ATCS02C A03. CIPRO HC OTIC contine un antibiotic de sinteza - clorhidrat de ciprofloxacina si un corticosteroid antiinflamator -hidrocortizonul, intr-o suspensie pentru uz otic, nesterila. Actiunea bactericida a ciprofloxacinei rezulta din interferenta sa cu ADN-giraza bacteriana, implicata in sinteza ADN-ului. S-a observat ca ciprofloxacina poate prezenta rezistenta incrucisata cu alte fluorochinolone. In general, ciprofloxacina nu prezinta rezistenta incrucisata cu alte clase de antimicrobiene (de exemplu, beta-lactamine sau aminoglicozide). Spectrul de activitate al ciprofloxacinei include microorganisme aerobe gram pozitiv (Staphylococcus aureus) si gram negativ (Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa). Nu a fost masurata concentratia plasmatica de ciprofloxacina dupa administrarea otica a suspensiei, deoarece este de asteptat ca expunerea... [continuare]