decoct dictionar

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Ghimpele face parte din flora spontana din Europa. In Romania creste la marginea drumurilor si in terenuri neingrijite, pe langa garduri.Este o planta inalta de pana la 20 cm, ramurile sunt fibroase, frunzele de la baza sunt trifurcate, iar cele tulpinale sunt alungit romboidale, dar aparate de cate 3 spini lungi, foarte ascutiti, iar florile sunt verzui, ca niste gheme mici si infloresc in iunie- septembrie. Fructele sunt prevazute cu carlige si sunt usor de raspandit, agatandu-se de blana animalellor.Dintre elementele chimice cele mai importante ale plantei sunt: ulei esential, saruri de acizi grasi, calciu si potasiu, acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei volatil, beta- sitosterol. Principalele proprietati ale sale sunt: decongestiva ferma in adenomul de prostata, aperitiv, diuretic, antiinflamator, anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaza peretii venelor. In fitoterapie este utilizata... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania se intalnesc ca buruiana in culturile de grau si cartof, pe terenuri virane, la marginea drumurilor si pe pasuni, de la campie pana in zona de deal. Pintenasul are tulpina bogat ramificata, creste pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt fidate, cu lacinii liniare si lungi. Florile sunt pintenate anterior, au culoarea albastru- indigo, dispuse in inflorescente de tip racemos si infloresc in iulie- august. Dintre elementele chimice continute se evidentiaza:  delfinina, un glicozid al camferolului, alcaloizii: decozina, lictonina, delzalina, dalfelatina, saruri minerale, pigmenti. Principalele proprietati ale plantei sunt: analgezica, fertilizanta, hemostatica, hipotensiva, bradicarizanta, laxativa. In fitoterapie se utilizeaza florile. Uz intern: - afectiuni renale, afectiunile vezicii biliare, astm bronhic, hipertensiune, guta,  sterilitate femei (este un bun fertilizant) -  sub forma de infuzie, decoct,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana, dar este intalnita si in Siberia. In Romania poate fi intalnita in zone insorite si umede de pe pajisti, terenuri virane, pe langa garduri sau poate fi cultivata ca planta decorativa. Tulpina plantei poate atinge chiar si un metru inaltime si este ramificata si neteda. Planta creste in tufe cu aspect rotunjit. Frunzele sunt lobate si adanc crestate pe margini. Florile cresc in varful tulpinilor, sunt mari si de culoare galbena. Printre elementele chimice continute de planta se numara: ulei volatil bogat in intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici-malic, tanacetumolic, eteri enolitici. Principalele proprietati ale plantei sunt: purificatoare, emenagoga, vermifuga. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi: din iunie pana in septembrie.   Uz intern: - afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, amenoree -  sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant.   Uz intern:   - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale   Efecte adverse:   - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]

Este o planta originara din padurea ecuatoriala sud- americana (mai ales in Peru, Ecuador si Columbia). Planta se aseamana cu vita de vie, este agatatoare si lemnoasa, si se catara pe trunchiurile copacilor in cautarea luminii. Frunzele sale au forma de inima si aspect catifelat. Florile cresc in manunchiuri umbeliforme, au culoarea alb- verzui si forma de clopotei. fructele sunt lungi de pana la 10 cm si au forma de suveica. Principalele componente chimice din compozitia scoartei sunt: condurangogenine glicozilate, principii amare, saponizide, fitosteroli si flavonide. Cele mai importante proprietati ale scoarteide condurango sunt: stimuleaza apetitul, regleaza digestia, hemostatica, diuretica, antitumorala, colagoga, tonic amar, carminativ. In fitoterapie este utilizata scoarta, care trebuie recoltata primavara devreme sau toamna tarziu.   Uz intern: - anorexie, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, cancer, tumori, dispepsie, edeme, dureri de stomac, gastrita,... [continuare]

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, coroana stufoasa intalnita in zona de campie si deal, pe marginea apelor, prin lunci, depresiuni, zavoaie.Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde. Fructul este o capsula, acoperita cu peri desi. Salcia infloreste in luna aprilie sau mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii). Salcia contine amidon, proteine, lipide, tanin, rezine, celuloza, amidon, substante minerale, glicozizi fenolici, vitamine. Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.Salcia se utilizeaza si in industria producatoare de fibre textile. Uz intern: - febra, boli reumatice, hemoptizii, diaree sanguinolenta, guta, gripa, bronsita, insomnie, anxietate, fobie, hemoragii interne,... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Echinaceea este planta medicinala de cultura, care poate atinge inaltimea de un metru. Florile de echinaceea au culoare roz liliachie. echinaceea contine alchilamide, poli alchene, echinacozide, glicoproteine, steroli, vitamine, acizi fenolici, uleiuri volatile, inulina, galactoza, fructani, glicoproteine, proteine, lipide, acizi fenolici, alcaloizi, alilamide. Are actiune antimicrobiana, imunostimulatoare, tonica. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si radacina. Uz intern: - infectii microbiene, infectii virale, infectii ale cailor respiratorii superioare, stari febrile, adjuvant in hepatita, cistita, septicemie, virus herpetic, gonoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii bucale, rani si arsuri, muscaturi de insecte, abcese - sub forma de compresa, gargara. Efecte adverse: - Consumul fara recomandarea medicului sau supradozarea de echinaceea poate determina febra, greata, voma, dureri de cap, reactii... [continuare]

Priboiul este o planta din flora spontana din Europa. In Romania este intalnit in locuri pietroase, umede, racoroase, umbrose, pe soluri calcaroase din regiunea montana si subalpina. Planta creste sub forma de tufa,are in pamant un rizom puternic cu care se fixeaza, ajungand pana la inaltimea de 80 cm, tulpinile sunt subtiri. Frunzele au culoarea verde intens si sunt adanc crestate, alcatuite din cinci lobi, palmate. Florile cresc in varful tulpinii, deasupra frunzelor si sunt de culoare magenta. Dintre substantele chimice din componenta plantei subliniem: ulei volatil cu cca 50% germacrol, substante minerale si organice. Principalele proprietati sunt: astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si trebuie recoltata in mai si iunie. Proboiul  mai este utilizat si in industria parfumurilor pentru uleiurile sale volatile.   Uz intern:   - afectiuni renale, angine herpetice, cataracta, congestie cerebrala,... [continuare]

Palmierul pitic este originar din america de nord. este asemanator cu palmierul, dar de talie redusa de pan la maxim 4 m si creste in grupuri. tulpinile sunt subtiri si au la baza frunzelor tepi. frunzele sale sunt lanceolate, ascutite la varf si cresc intr-o formatiune de evantai la terminatiile ramurilor la terminatiile ramurilor. Pot atinge lungimi de pana la 2 m. fructele sale sunt bace ovale, carnoase, colorate in negru-violaceu (se aseamana la aspect cu maslinele). printre substantele chimice continute se evidentiaza: uleiuri volatile, saponine steroidiene, flavonide, acizi grasi, polizaharide. Principalele proprietati ale plantei sunt: tonica, anabolizanta, stimuleaza pofta de mancare, digestiv, lactogen, anti- androginic. in fitoterapie se utilizeaza fructele, care se recolteaza toamna. Uz intern: - adenom de prostata, nicturie, disurie, alopecie, convalescenta, afectiuni digestive, afectiuni genito- urinare masculine, stimuleaza cresterea sanilor,... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge spre 20 metri intaltime), intalnit in tara noastra doar cultivat. Scoarta are culoare verzuie. Frunzele sunt verde inchis, ovale, de dimensiuni mari. Florile sunt mici, in forma de clopotel si au culoare galbena. Fructul este rotund, are diverse culori de la maro deschis pana la roscat, in functie de soi si contine un sambure destul de mare. In scop fitoterapeutic sunt utilizate semintele care au culoare cafenie si forma ovala. Are proprietati calmante, afrodisiace, sedative, tonice. Nucsoara este utilizata ca si condiment in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare, avand gust dulce, picant. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de greata, tuse, paraziti intestinali, tulburari de erectie, apetit scazut, nevralgie, insomnie - sub forma de infuzie, decoct, macerat. Uz extern: - halena - sub forma de gargara. Efecte adverse: - Supradozajul poate duce la iritatii. [continuare]

Lamaiul este un arbust care se intalneste la noi in tara ca planta de cultura. Ramurile de lamai au tepi, frunze ascutite la varf, lucioase, de culoare verde inchis. Frunzele emana miros placut cand sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund si are coaja de culoare galbena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul. Planta contine, proteine, apa, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid citric, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul b. Lamaia are actiune antiseptica, antioxidanta, astringenta, cicatrizanta, calmanta, diuretica, depurativa, vermifuga, antireumatica, bactericida, carminativa, febrifuga, tonica, antiinflamatoare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, paraziti intestinali, stari febrile, inflamatii, boli gastrointestinale, stari de greata, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenta, litiaza urinara, litiaza biliara, boli reumatice, guta, epitaxis, icter,... [continuare]

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august. Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Planta originara din Persia la noi in tara este intalnita doar ca planta de cultura. sofranul are bulbotubercul, frunze inguste si lungi, flori unice de culoare violet-albastra cu pistil de culoare portocalie si linii purpurii. Fructul este o capsula trioculara de dimensiuni reduse si culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza stigmatele florilor. Florile raman inflorite maxim 3 zile, apoi se usuca: stigmatele trebuie recoltate in aceste trei zile de inflorire. Sofranul are miros intens, puternic aromat (usor amarui). Planta are calitati antispasmodice, stomahice, analgezice, antiasmatice, antitusive, tonic gastric si al sistemului nervos central. sofranul contine carotenoizi, ulei volatil, protocrocina. Planta se utilizeaza si in industria alimentara, ca si condiment. Uz intern: - depresie, isterie, tuse convulsiva, astm bronsic, dismenoree, amenoree, insuficienta ofariana, guta, febra, dureri lombare - sub forma de tinctura sau decoct. Uz... [continuare]

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Ciresul este un pom fructifer cu trunchi de culoare brun-cenusie, frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-crenate, flori albe si fructe mici, globuloase si rosii. Poate creste pana la 10-12 m atat la ses cat si la munte, foarte raspandit si apreciat la noi in tara. Componentii principali: vitamine (A - 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, magneziu, potastiu, fier, fosfor, clor, sulf), oligoelemente (cupru, zinc, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici. Partile cele mai utilizate ale ciresului in terapiile naturiste sunt fructele denumite cirese, coaja sau lemnul copacului, cleiul rezultat in ruma traumatismelor tulpinii si coditele (pedunculi). Fructele sunt dulci, unele cu gust dulce-amarui sau dulce-acrisor. Calitati terapeutice: antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ, antiinflamator, remineralizant si bun purificator al organismului, sedativ nervos. Uz intern: - constipatie, diaree, obezitate, litiaza renala, edeme,... [continuare]

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Menta infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Menta are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Menta este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli reumatice, prurit,... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]