comprese cu gheata

Proces prin care este distrus un tesut (piele de ex.) folosind curent electric, caldura, gheata (zapada carbonica) sau substante chimice (ex.: nitrat de argint). Distrugere a unui tesut cu scopul de a suprima o leziune, de a opri o sangerare sau de a face sa regreseze inmugurirea exuberanta a unei cicatrici. Cauterizarea este cel mai des localizata si superficiala, practicata pe piele sau pe o mucoasa. Principalele metode de cauterizare sunt electrocoagularea, prin trecerea unui curent electric prin bisturiul electric, distrugerea cu laser, crioterapia (tratamentul prin frig). Uneori se recurge la aplicarea unei substante caustice. [continuare]

Efuziune de sange intr-o articulatie, de cele mai multe ori localizata in cavitatea articulara a genunchiului. In general, o hemartroza survine imediat dupa un traumatism provocator al unei lezi uni severe a articulatiei. Hemartroza se caracterizeaza de cele mai multe ori printr-o umflare si o durere a articulatiei respective. Tratament - O punga cu gheata pusa pe articulatie poate ajuta la diminuarea efuziunii si a durerii. In scopul de a opri hemoragia, medicul va putea realiza un bandaj articular relativ strans si va recomanda punerea in repaus a membrului in pozitie suprainaltata timp de 2-3 saptamani. [continuare]

1. Aplicare pe o plaga a compreselor mentinute cu bandaje sau cu banda adeziva si destinate sa protejeze leziunea, acoperita astfel, de socuri si de infectie 2. Material utilizat pentru protejarea si ingrijirea unei plagi. Exista diferite feluri de pansamente care exercita, in functie de caz, o actiune cicatrizanta, absorbanta, dezinfectanta sau compresiva. Pansamentul uscat - Acest pansament se caracterizeaza prin utilizarea de comprese neimpregnate, mentinute printr-o banda adeziva si care acopera o plaga simpla, curatata in prealabil cu ajutorul unei comprese sterile imbibata intr-un produs antiseptic. Pansamentul umed - Acest pansament poate fi de doua feluri. - Pansamentul alcoolizat este constituit din comprese imbibate in alcool, in general de 70, si acoperite cu un strat gros de vata si apoi de un bandaj. Acest pansament provoaca o vasodilatatie locala si o actiune antiinflamatorie si calmanta. El se aplica indeosebi pe panaritii si pe plagile foarte... [continuare]

Oregano este o planta din flora spontana, dar este si cultivat, din Europa (mai ales in zonele mai uscate). In Romania este cultivat in sere, dar si in gospodarii. Oregano are tulpina lemnoasa dreapta, ramificata, inalta de pana la un metru, rosiatica si in patru muchii. Frunzele sale sunt ovale, ascutite, cresc in perechi si sunt acoperite de perisori foarte fini. Florile cresc grupate in manunchiuri rotunde in varful tulpinilor si au culoarea roz- stacojie si sunt parfumate. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: flavonide, uleiuri esentiale, timol, carvacrol. Cele mai importante calitati ale Oreganului sunt: antispastic, antiseptic, tonic, stimulativ, antifungic. In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene ale plantei, ce se recomanda a fi recoltate la inceputul lunii iulie, cand apar primele flori. Pe langa uzul medicinal, aceasta planta este un condiment foarte apreciat si aromat. Uz intern: - infectii bacteriene si fungice (foarte eficient in... [continuare]

Planta face parte din familia  Equisetaceae si creste ca flora spontana in Europa, Africa de Sud si America de Sud. In tara noastra este intalnita in zone cu soluri umede, mlastinoase, langa rigole, pe malurile raurilor. Barba ursului are in pamant un rizom ramificat, din care creste  tulpina dreapta, nu mai inalta de 60 cm, cu suprafata perfect neteda ce este terminata cu un spic sporifer. Ramificatiile (intre 6 si 12 per nod) au in sectiune 5 muchii si lacula interioara goala si pornesc de la nodurile aparute din loc in loc pe tulpina. Elementele chimice intalnite in aceasta planta sunt: oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, triaminaza (distruge vitamina b din organism), compusi azotati, alcaloizi toxici (palustrina, palustridina). Principalele sale calitati sunt: cicatrizant, dezintoxifiant extern.   Uz extern: - ascita, edeme, rani, umflaturi, afectiuni dermatologice -  sub forma de bai, comprese cu infuzie, cataplasme cu planta... [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana si apartine familiei Liliaceea. In Romania este intalnit ca flora spontana in zonele cu paduri de foioase, atat in regiunile de campie, cat si in cele montane. In pamant prezinta un bulb de pana la 8 cm diametru, acoperit cu solzi. Planta creste pana la 1 m inaltime si are flori purpurii, a caror petale prezinta puncte de culoare visinie, grupate in inflorescente care pot ajunge si pana la 20 de flori. Tulpina are o culoare rosiatica, frunzele sunt lanceolate, cele superioare sunt dispuse altern. Substantele chimice componente sunt insuficient studiate, dar practica empirica a demonstrat ca aceasta planta are puternice proprietati cicatrizante, diuretice, emenagoge, emoliente si vulnerare. In fitoterapie este folosit mai mult bulbul, dar si petalele florilor. De asemenea intra in compozitia numeroaselor produse cosmetice pentru combaterea ridurilor si estomparea cicatricilor. Uz intern: - boli... [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta este erbacee anuala, intalnita cel mai adesea in zone nisipoase, din zona de stepa pana la padurile de stejar, la ses, la marginea drumurilor, in lunci. Tulpina inalta de pana la 200 cm, usor catifelata, prezinta mici peri stelati cu frunze dispuse altern, limb subrotund, baza cordata si varf acuminat, crenat-serat, lung petiolat. Florile au petale galbene usor mai mari decat sepalele. Fructul se prezinta sub forma de capsula cu peri ce contine cate trei seminte in fiecare loja. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, in special muguri, fructe si seminte. Planta contine: in radacina taninuri (catechina, epicatechina), pigmenti flavonoidici (cianidina, delfinidina, mircetina, quercetina); in frunze kampferol, quercetina, rutina; in seminte proteine, lipide, acizi grasi (acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic), glucide, celuloza. Are actiune diuretica, febrifuga si astringenta. Planta este utilizata si in in... [continuare]

Planta medicinala de dimensiuni reduse, intalnita in stufarisuri si la marginea padurilor. Frunzele sunt late, zimtate, iar florile au culoare roz, alba sau purpurie. Fructul este reprezentat de patru nucule. Mirosul plantei este placut. Dumbravnicul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele. Planta contine glucide, cumarine, uleiuri volatile, fitol, etc. Dumbravnicul are efect antiseptic, anticoagulant, diuretic, depurativ, emenagog, astringent, imunostimulator.   Uz intern:   - boli gastrointestinale, convalescenta, oboseala fizica, anxietate, insomnii, afectiuni ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, flebita, embolie, adjuvat in tumori maligne - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, degeraturi, contuzii, ulcere cutanate si atone, furuncule - sub forma de spalaturi locale, comprese. [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate atinge chiar si inaltimea de 50 cm. Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele si bulbotuberii. fructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate, inainte sa sa se deschida. Bulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, zaharoza, tanin. Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata.     Uz intern: - psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca, bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie.   Uz extern: - leziuni precanceroase,... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]

Lemnul cainesc este un arbust originar din Europa si Asia de Vest, face parte din flora spontana, dar poate fi si cultivat. In Romania este cultivat pentru a impiedica eroziunea solului, ca si gard viu sau ca arbust decorativ, dar creste si ca flora spontana in padurile din zona de campie si deal. Acest arbust poate ajunge pana la inaltimi de 3 m, are lujeri verzui sau brun- verzui,desi si stufosi, care in momentul ruperii emana un miros neplacut. Frunzele sunt alungite, inguste, au culoarea verde lucios si pot ramane verzi in iernile blande. Florile arbustului sunt alb- galbui, iar fructele sunt moi, mici si negre, cresc in ciorchine. Dintre principalele elemente chimice compuse de plante amintim: tanin, vitamina C glicozidul ligustrina si ligulina. Principalele sale proprietati sunt: astringent, antidiareic, antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, detersiv, laxativ. In fitoterapie se folosesc mladitele tinere si frunzele. Uz intern:  - diaree,  metroragii,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Ce este Burovin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Astringent si slab antiseptic prin acetotartratul de aluminiu format in solutie. Dermatoze neexsudative, epidermodermita veziculara, arsuri de gradul I. Mod de administrare Plicurile nr. 1 si 2 se dizolva separat in cate 500 ml apa rece. Se amesteca cele 2 solutii si se decanteaza; supernatantul se aplica pe piele sub forma de comprese. Atentionari si precautii Contraindicatii Ulcer gastro-duodenal activ; hipersensibilitate la piroxicam, la acidul acetilsalicilic si alte AINS sau la oricare dintre componentii produsului; IH severa; insuficienta renala severa; trat. cronic al gutei. Copii sub 14 ani. Trimestrul III de sarcina. Alaptare. Precautii Afectiuni gastrointestinale in antecedente. Pacienti cu perfuzie renala sau volumul sanguin scazute (IC congestiva, ciroza hepatica, sindrom nefrotic sau boala renala manifesta); risc de precipitare a decompensarii renale. In caz de tulburari vizuale – examen oftalmologic. Soferi... [continuare]

Ce este Hyalgan si pentru ce se utilizeaza Indicatii Hyalgan contine ca substanta activa hialuronatul de sodiu. Hyalgan este indicat in osteoartritele genunchiului, pentru ameliorarea de durata a durerii. Osteoartrita (artroza) este o boala care afecteaza articulatiile, acestea devenind dureroase si cu dificultate la miscare. Acid hialuronic se gaseste in mod normal in articulatii si confera elasticitatea si vascozitatea lichidului sinovial, fiind esential pentru proprietatile lubrifiante si de atenuare a socurilor si este important pentru structura corecta a proteoglicanilor din cartilajul articular. in osteoartrita exista o cantitate insuficienta si o modificare a calitatii acidului hialuronic din lichidul sinovial si cartilajul articular. Diverse modele experimentale au furnizat dovezi in sensul ca hialuronatul de sodiu prezinta o activitate antiinflamatorie si analgezica. Aceasta activitate se traduce intr-o imbunatatire a functiei articulatiilor si astfel... [continuare]