coffee cruda

boala infectioasa cauzata de o bacterie aeroba Gram negativa din genul brucella, transmisa omului de catre animale. bruceloza este o antropozoonoza larg raspandita, mai ales in regiunile mediteraneene. Ea este transmisa prin bovine (brucella abortus bovis), prin caprine (brucella melitensis) sau prin porcine (brucella abortus suis), pe cale cutanata (la crescatorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de branzeturi proaspete contaminate). Incubatia poate dura mai multe saptamani. boala se declara printr-o febra prelungita, ondulanta (de intensitate variabila), insotita de transpiratii si de dureri difuze. Aceasta febra se asociaza diverselor manifestari neuromeningeene, osteoarticulare, hepatice sau genitale, uneori si manifestarilor septicemice, mai ales endocarditei. Diagnosticul se bazeaza, la inceputul bolii, pe punerea in evidenta a germenelui prin hemocultura (cultura biologica a sangelui prelevat de la bolnav), apoi pe serodiagnosticul lui Wright sau pe... [continuare]

infectie digestiva contractata prin ingestia de alimente contaminate cu diferite bacterii si cu toxinele lor. Cauze - toxiinfectiile alimentare survin de cele mai multe ori in colectivitate. Alimentul in cauza este in principal oul, ori un preparat care contine oua (produse de patiserie, inghetata), sau produsele lactate facute din lapte crud sau insuficient fiert, mezelurile si molustele. Germenii responsabili de cele mai multe ori sunt salmonellele zise minore (salmonella enteritidis), mai rar shigellele, Campylobacter, clostridium perfringens si yersinia. Se intampla ca infectia sa fie provocata de alimente contaminate cu enterotoxina (toxina care actioneaza asupra intestinului) unui stafilococ, de cele mai multe ori plecand de la o leziune cutanata a mainii (panaritiu) bucatarului. Simptome si tratament - Simptomele care survin la aproximativ 10 ore dupa ingestie, constau intr-o febra, dureri abdominale, o diaree si o oboseala care pot dura cateva zile. Evolutia... [continuare]

infectie digestiva contractata prin ingestia de alimente contaminate cu diferite bacterii si cu toxinele lor. Cauze - toxiinfectiile alimentare survin de cele mai multe ori in colectivitate. Alimentul in cauza este in principal oul, ori un preparat care contine oua (produse de patiserie, inghetata), sau produsele lactate facute din lapte crud sau insuficient fiert, mezelurile si molustele. Germenii responsabili de cele mai multe ori sunt salmonellele zise minore (salmonella enteritidis), mai rar shigellele, Campylobacter, clostridium perfringens si yersinia. Se intampla ca infectia sa fie provocata de alimente contaminate cu enterotoxina (toxina care actioneaza asupra intestinului) unui stafilococ, de cele mai multe ori plecand de la o leziune cutanata a mainii (panaritiu) bucatarului. Simptome si tratament - Simptomele care survin la aproximativ 10 ore dupa ingestie, constau intr-o febra, dureri abdominale, o diaree si o oboseala care pot dura cateva zile. Evolutia... [continuare]

Bacil Gram negativ, de forma curba, extrem de mobil, care traieste in principal in apa. Cei doi principali vibrioni sunt Vibrio holerae si Vibrio parahaemolyticus. - Vibrio holerae este responsabil de holera, a carei principala manifestare este o diaree. Aceasta bacterie, ingerata o data cu alimentele contaminate, este omorata in mod normal de aciditatea gastrica. Cand aceasta este neutralizata (pansamente gastrice alcaline) sau micsorata (subiecti denutriti), germenele traverseaza bariera gastrica, se multiplica in intestinul subtire si excreta o enterotoxina puternica; aceasta antreneaza o deshidratare acuta, rapid mortala in absenta tratamentului. Alti vibrioni holerici sunt responsabili de sindroame diareice de mai mica gravitate. - Vibrio parahaemolyticus se afla la originea intoxicatiilor alimentare dupa ingerarea de pesti, scoici si crustacee consumate crude. [continuare]

boala infectioasa cauzata de o bacterie aeroba Gram negativa din genul brucella, transmisa omului de catre animale. bruceloza este o antropozoonoza larg raspandita, mai ales in regiunile mediteraneene. Ea este transmisa prin bovine (brucella abortus bovis), prin caprine (brucella melitensis) sau prin porcine (brucella abortus suis), pe cale cutanata (la crescatorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de branzeturi proaspete contaminate). Incubatia poate dura mai multe saptamani. boala se declara printr-o febra prelungita, ondulanta (de intensitate variabila), insotita de transpiratii si de dureri difuze. Aceasta febra se asociaza diverselor manifestari neuromeningeene, osteoarticulare, hepatice sau genitale, uneori si manifestarilor septicemice, mai ales endocarditei. Diagnosticul se bazeaza, la inceputul bolii, pe punerea in evidenta a germenelui prin hemocultura (cultura biologica a sangelui prelevat de la bolnav), apoi pe serodiagnosticul lui Wright sau... [continuare]

boala infectioasa provocata de o salmonella, bacterie Gram negativa care paraziteaza tubul digestiv al vertebratelor. Cauze - Salmonellozele, care prezinta numeroase varietati, sunt transmise pe cale digestiva (toxiinfectie alimentara) fie prin ingestia de apa - provenind adesea dintr-o fantana, fie prin ingestia de alimente care contin bacteria (fructe de mare crude sau insuficient preparate termic, lapte, oua). In unele cazuri, bacteria este transportata pe hrana prin intermediul mustelor, plecand de la materiile fecale infectate; hrana mai poate fi infectata atunci cand este manipulata de catre purtatori de salmonelle. Salmonelozele afecteaza indivizii fie in cazuri izolate, fie iau forma unor epidemii, in particular in colectivitati (cantine, focare, spitale). Simptome si semne - Acestea variaza dupa germenele responsabil: gastroenterita febrila, care survine la 24-48 ore de la ingestia alimentului contaminat si care este responsabila de diaree si de varsaturi sau... [continuare]

boala parazitara provocata prin infestarea cu larva unei tenii de caine, Echinococcus granulosu. Frecventa in Magreb, Kenia si in bazinul mediteranean, echinococoza este o cestodoza. larva se dezvolta in ficat, plamani si, mai rar, in alte organe. Echinococcus granulosus provoaca formarea unui chist hidatic, un fel de tumora rotunda de marime variabila (pana la 15 sau chiar 20 centimetri in diametru) marginita de un perete gros si umpluta cu un lichid mai mult sau mai putin limpede si cu scolecsi (capete de tenie) care pot sa dea din nou nastere, la om, unui alt chist si la caine unei tenii adulte Tenia adulta este gazduita mai intai de catre caine, care, defecand, raspandeste ouale teniei pe sol. Omul se contamineaza atunci cand ingera ouale de tenie raspandite pe sol care contamineaza apa sau legumele consumate crude, ori cand isi duce mainile la gura fara sa si le fi spalat, dupa ce a manipulat pamantul sau a mangaiat un caine a carui blana contine parazitul. Chisturile... [continuare]

Bolile virale, bacteriene sau parazitare, transmise de catre animale omului, fie direct (muscatura, zgarietura, intepatura), fie indirect (intepatura cu carcasa sau cu un os al unui animal mort). Animalele intervin in doua moduri diferite in transmiterea bolilor la om: - animalele rezervoare (micile rozatoare, pasarile, primatele, bovinele, caprele, porcii, fructele de mare etc.) asigura supravietuirea unui agent infectios (bacterie, parazit sau virus); omul se contamineaza indirect, de exemplu, band lapte crud sau prin contact cu urina, dejectile sau sangele ce contine agentul infectios; - animalele vanatoare (caini, pisici, tantari, muste, capuse, acarieni etc.) sunt raspunzatoare de inocularea directa a agentului infectios. Sinonime : antropozoonoza, zoonoza. [continuare]

boala a bovinelor si porcinelor care afecteaza in mod exceptional omul, provocata de un virus din familia Picornavirusurilor. Omul se contamineaza pe cale cutanata (plaga), in mod exceptional pe cale digestiva (ingestia de lapte crud infectat). Se traduce printr-o stomatita (inflamatie si afte ale mucoasei cavitatii bucale) insotita de febra ridicata si leziuni cutanate (vezicule) [continuare]

alimentatia unei femei gravide trebuie sa fie echilibrata: vitamina C este adusa in cantitati suficiente de legumele si fructele proaspete, calciul, de catre produsele lactate. Uneori este necesar un supliment de fier si in acid folic pentru a evita o imbolnavire de toxoplasmoza sau listerioza, boli periculoase pentru fat, trebuie sa se consume carne fiarta, legumele si fructele sa fie spalate, sa fie interzise laptele crud si produsele pe baza de lapte crud. Cantitatea de hrana trebuie supravegheata cu scopul ca luarea in greutate sa nu depaseasca 12-13 kilograme. In mod ideal, aceasta ar trebui sa nu fie mai mare de 9-10 kg. Activitatea sportiva este recomandata, cu excluderea sporturilor cu risc traumatic (ski, calarie) sau care necesita eforturi intense (competitii, maraton, gimnastica aerobica, culturism). In primele doua luni de sarcina, modificarile hormonale antreneaza o imbunatatire a capacitatilor fizice. In continuare este recomandata moderatia: natatie, mers,... [continuare]

Materie grasa alimentara obtinuta plecand de la smantana laptelui de vaca. Untul este, atunci cand este consumat crud, una dintre cele mai digeste materii grase. El este bogat in vitamina a (o ratie de 25 grame permite acoperirea a aproximativ 30% din necesitatile zilnice ale copilului si ale adultului) si aduce, de asemenea, vitamina d necesara organismului. El contine acizi grasi esentiali indispensabili constituirii corecte a creierului la copil. Valoarea sa nutritiva este ridicata (780 kilocalorii pentru 1OO grame). Intr-un volum mic, untul constituie o sursa importanta de energie utilizabila rapid de catre organism. [continuare]

boala parazitara provocata prin infestarea cu larva unei tenii de caine, Echinococcus granulosu. Frecventa in Magreb, Kenia si in bazinul mediteranean, echinococoza este o cestodoza. larva se dezvolta in ficat, plamani si, mai rar, in alte organe. Echinococcus granulosus provoaca formarea unui chist hidatic, un fel de tumora rotunda de marime variabila (pana la 15 sau chiar 20 centimetri in diametru) marginita de un perete gros si umpluta cu un lichid mai mult sau mai putin limpede si cu scolecsi (capete de tenie) care pot sa dea din nou nastere, la om, unui alt chist si la caine unei tenii adulte Tenia adulta este gazduita mai intai de catre caine, care, defecand, raspandeste ouale teniei pe sol. Omul se contamineaza atunci cand ingera ouale de tenie raspandite pe sol care contamineaza apa sau legumele consumate crude, ori cand isi duce mainile la gura fara sa si le fi spalat, dupa ce a manipulat pamantul sau a mangaiat un caine a carui blana contine parazitul. [continuare]

boala parazitara a omului si mamiferelor, consecutiva infestarii cu diferite specii de Distoma. Distomele sunt viermi plati din clasa trematodelor, avand forma unei frunze, posedand doua ventuze si putand mlsura pana la 3 cm lungime. Dupa organul in care se fixeaza parazitul, se disting distomatozele hepatice, intestinale sau pulmonare. Distomatoza hepatica - Distomatoza hepatica, sau fascioloza, este o boala parazitara a ficatului, consecutiva infestarii cu Fasciola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului), Ea este prezenta in Franta la ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra, frisoane di simte dureri ale... [continuare]

Boala infectioasa cauzata de o bacterie aeroba Gram negativa din genul Brucella, transmisa omului de catre animale. Bruceloza este o antropozoonoza larg raspandita, mai ales in regiunile mediteraneene. Ea este transmisa prin bovine (Brucella abortus bovis), prin caprine (Brucella melitensis) sau prin porcine (Brucella abortus suis), pe cale cutanata (la crescatorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de branzeturi proaspete contaminate). Incubatia poate dura mai multe saptamani. Boala se declara printr-o febra prelungita, ondulanta (de intensitate variabila), insotita de transpiratii si de dureri difuze. Aceasta febra se asociaza diverselor manifestari neuromeningeene, osteoarticulare, hepatice sau genitale, uneori si manifestarilor septicemice, mai ales endocarditei. Diagnosticul se bazeaza, la inceputul bolii, pe punerea in evidenta a germenelui prin hemocultura (cultura biologica a sangelui prelevat de la bolnav), apoi pe serodiagnosticul lui Wright sau... [continuare]

boala infectioasa al carei agent este un bacil Gram pozitiv, listeria monocytogenes, responsabila de avorturi si de infectii neuromeningeene. Listerioza este frecventa la animale (bovine, porcine, pasari), mult mai rara la om, care se contamineaza de cele mai multe ori pe cale digestiva consumand alimente care contin bacilul (lapte crud, branzeturi facute cu lapte crud, carne cruda sau insuficient gatita, vegetale crude, mezeluri). Femeile pot transmite bacilul copilului in timpul sarcinii prin intermediul placentei sau in cursul nasterii. Simptome si semne -La adult, listerioza se manifesta printr-o febra si prin dureri generalizate. Ea poate, de asemenea, sa ia o forma mai grava, in particular la subiectii ale caror mijloace de aparare imunitara sunt slabite, si sa provoace o meningita (listerioza neuromeningeana) sau o septicemie. Nou-nascutii afectati de boala sufera o septicemie grava asociata cu o meningita, cu o atingere a ficatului sau cu o pneumonie. Contaminarea... [continuare]

Distomatoza hepatica, sau fascioloza, este o boala parazitara a ficatului, consecutiva infestarii cu Fasciola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului), Ea este prezenta in Franta la ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra, frisoane di simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie si uneori umflaturi ale articulatiilor. Trecerea perazitului in caile biliare provoaca un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice si o inflamare a cailor biliare si a veziculei. De la primele simptome, infestarea este diagnosticata prin examene serologice si sangvine, care pun in evidenta o hipereozinofilie... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, anuala, originara din Asia Mica, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale, alungite, carnoase de culoare verde deschis. Fructul este o achena. Spanacul contine saruri minerale (fier, sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, iod), vitamine (A, B, C), glucide, lipide, protide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si semintele. Are efect hipotensiv, nutritiv, remineralizant, afrodisiac, laxativ, hipoglicemiant. Spanacul se utilizeaza in gastronomie, in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, boli diabetice, afectiuni ale rinichilor, astenie fizica si psihica, anemie feripriva, tulburari de crestere, constipatie, rahitism, tuse, hemoptizii, convalescenta, scorbut - sub forma de infuzie, suc, consumat crud. Uz extern: - eczeme, ulceratii, arsuri - sub forma de comprese cu suc, cataplasma. Contraindicatii: - Se recomanda evitarea supradozajului in cazul reumatismului, artritei,... [continuare]

Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jepul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jepul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc.  Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Sorbestrea este o planta nativa din Europa si vestul Asiei, aclimatizata si in America. In Romania poate fi intalnita pe pasunile umede, in poieni si in apropierea zonelor mlastinoase. Planta are in pamant un rizom, din care creste tulpina dreapta, inalta de 1-1,5 m. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si lucioase. Florile sale au culoarea sangerie si infloresc in perioada iunie- iulie. Frunzele sale au gustul asemanator castravetelui. Dintre elementele chimice constituente amintim:  tanin (catechol, galacatechol)  25%, vitamina c 900- 1000 mg/ 100 g, acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale. Principalele calitati ale Sorbestrei sunt: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica, vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa, regleaza tranzitul intestinal, antimicrobiana. In fitoterapie sunt folosite frunzele, ce se recomanda a se recolta in perioada... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jneapanul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jneapanul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Urechelnita creste ca flora spontana in Europa. In Romania este gasita in zone calcaroase, dar este si cultivata ca planta ornamentala (in unele zone rurale este cultivata pe acoperisurile caselor). Este o planta ce creste de la 10 cm pana la 60 cm inaltime, are tulpina ramificata spre varf. La baza tulpinii cresc frunzele carnoase, groase si foarte suculente, dispuse sub forma de rozeta si au varfurile colorate in maron. Florile cresc in varful tulpinii, sunt dispuse corimbiform si au culoarea roz; infloresc in perioada iulie-august. Cele mai importante substante chimice din compozitia plantei sunt alacaloizii si acidul malic. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatoare, cicatrizanta, antibiotica, sucul se poate folosi si la disparitia petelor si pistruilor, astringenta, sedativa, diuretica, antispasmodica, hemostatica, elimina viermii intestinali. In fitoterapie sunt folosite frunzele, florile si tulpina si se recolteaza in perioada infloririi. Uz intern:   [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Zarna este o planta din flora spontana, nativa din Eurasia, dar aclimatizata si in America si Australia. In Romania poate fi intalnita mai ales pe terenurile ingrasate, ca buruiana in culturi, mai ales in cele de cartofi, pe marginea drumurilor. Este o planta ce creste pana la un metru inaltime, are tulpinile triunghiulare in sectiune. Frunzele sunt ovale si dintate. plante are flori mici, rotunde, albe, dispuse in cime. Din flori se dezvolta fructele, care sunt bace, verzi cand sunt crude si negre atunci cand sunt coapte. Se aseamana foarte mult cu planta de cartof. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: grasimi, fitosteroli, glicozizi steroidici,zaharuri, vitamina c, solanina, acid clorogenic. Principala calitate a plantei: analgetica externa. In uzul intern se recomanda folosirea produselor prelucrate farmaceutic. Intra in compozitia ceaiurilor pentru probleme gastrice sau icter, regeneratoare hepatice. Uz extern: - fracturi sau dureri reumatismale... [continuare]

Smochinul este originar din Asia sud- occidentala, dar creste si in zona Marii Mediterane, ca flora spontana. In Romania creste in zona Dobrogei, dar poate fi cultivat si in alte zone. Este un arbust de marime medie (maxim 10 m), cu scoarta neteda si gri. Frunzele sunt foarte lobulate (intre 3 si 5 lobi pentru fiecare frunza). fructele au forma conica si se numesc smochine. Acest arbust produce un latex iritant, dar cu proprietati curative. Printre elementele chimice continute de planta se numara: 84 % apa, invertina, proteine 1%, glucide 15-18%, materii azotate, celuloza,  acizi, un element iritant cand sunt verzi, pectine, vitamina a, B1,B2, C, PP, latexul, lipodiastaza (enzima analoga sucului pancreatic), amilaza, proteoza, enzime, fier, fosfor, sodiu, calciu, magneziu, brom. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, calmanta, tonifianta recomandata sportivilor, femeilor insarcinate, convalescentilor si copiilor, vitaminizanta, laxativa, hemostatica,... [continuare]

Arbore care poate atinge peste 10 metri intaltime, cultivat in tara noastra in zonele cu clima blanda, in Oltenia, Banat si Dobrogea. Florile au culoare de la roz deschis pana la alb. fructele de migdal cresc in ciorchini, au marimea unei piersici, gust dulce sau amar, forma ovala, culoare galben-maronie, iar samburele este acoperit cu o coaja catifelata. migdalele au gust amar sau dulce. Migdalul infloreste in lunile martie sau aprilie. Migdalul contine mucilagii, gliceride, proteine, colina, enzime, asparagina, vitamina c, tocoferol, riboflavina, acid pantotenic, acid folic, tiamina, minerale (fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier), steroli, aminoacizi, In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, cojile de la semninte. Are efect antiinflamator, cicatrizant, emolient, antiseptic. Migdalele sunt utilizate in gastronomie (patiserie) dar si in industria cosmetica sau a parfumeriei. Uz intern: - tuse, ulcer gastric, astm, difterie, constipatie. Uz extern: - prurit,... [continuare]

Planta anuala, des intalnita in culturile cu cereale sau la marginea campurilor. Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate,acoperite de peri aspri. Florile sunt unice in varful tulpinii, cu patru petale de culoare rosie, deseori cu o pata neagra in mijloc. In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor, capsulele crude sau uscate. Macul de camp infloreste din luna mai pana in luna iulie. Recoltarea se va face dupa deschiderea florilor. Planta contine: alcaloizi, mucilagii, acizi organici, proteine, taninuri, saponine, principii amare, mucilagii, lipide, glucide. Macul are actiune expectoranta, emolienta, antispastica, sedativa si analgezica.     Uz intern:   - tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - ulceratii, blefarite... [continuare]