coarctatie de aorta

Sindrom clinic determinat de o insuficienta arteriala periferica cronica secundara unui obstacol pe aorta distala si care se manifesta clinic prin claudicatie intermitenta, impotenta si puls la artera femurala redus sau absent. [continuare]

Presiune pulsanta rezultata din contractia regulata a inimii (aproximativ in fiecare secunda), care creeaza un sistem de forte ce propulseaza sangele in toate artere le corpului. Variatii fiziologice - Cifrele normale ale presiunii arteriale se situeaza intre 10 si 14 centimetrii de mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetrii pentru minima. Dupa organizatia mondiala a sanatatii (O.M.S.), aceste cifre nu trebuie sa depaseasca valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9 pentru presiunea diastolica. Presiunea diastolica este, in principiu, egala cu jumatate din presiunea sistolica la care se adauga cifra 1. Dar diferenta intre maxima si minima (presiunea diferentiala) poate fi modificata in anumite conditii patologice; se vorbeste atunci de ciuntirea sau de largirea diferentialei: o ciuntire poate fi observata daca forta contractila a ventriculului stang scade; o largire atunci cand o anomalie a valvulei aortice provoaca un reflux sangvin din aorta in ventriculul stang... [continuare]

zgomot auzit la auscultatie, asemanand cu sunetul pe care il produce aerul care iese dintr-un burduf. Un suflu este produs prin accelerarea sau prin incetinirea brusca a circulatiei unui fluid. Diferite tipuri de suflu - Diferitele sufluri, audibile la ascultarea diferitelor parti ale corpului, sunt semne carateristice ale unor patologii. - Suflurile cardiace, denumite in mod obisnuit "suflurile inimii", sunt percepute in aria de auscultare a inimii; ele semnaleaza de cele mai multe ori o anomalie a valvulelor, o comunicatie intre cele doua auricule sau intre cele doua ventricule, ori persistenta canalului arterial (canal care, la fat, permite sangelui sa se intoarca in aorta fara a mai trece prin plamani). Dupa descoperirea unui suflu cardiac, este adesea necesar un examen ecografic pentru a preciza diagnosticul. La adolescent, mai ales atunci cand este slab, longilin si sportiv, auscultatia evidentiaza uneori un suflu sistolic discret, localizat si variabil, care nu... [continuare]

Cele 4 pliuri membroase care canalizeaza sangele in ineriorul inimii pentru ca el sa se scurga intr-o singura directie. Diferite tipuri de valvule cardiace - Cele doua valvule auriculoventriculare, cea mitrala la stanga si cea tricuspida la dreapta, formate, respectiv, din 2 si 3 valve, sunt localizate la intrarea ventriculelor. Cele doua valvule arteriale, aortica la stanga si pulmonara la dreapta, formate fiecare din cate 3 valve sigmoide, la originea aortei si a arterei pulmonare. - Valvula mitrala este deschisa in timpul umplerii ventriculului stang, lasand sa treaca nestingherit sangele care vine de la auriculul stang. In timpul contractiei ventriculare, ea se inchide in mod etans. - Valvula tricuspida este deschisa in timpul umplerii ventriculului drept si se inchide in timpul contractiei ventriculare. - Valvula aortica se deschide sub presiunea sangelui in timpul contractiei ventriculului stang (sistola) si se inchide in timpul relaxarii sale (diastola), o data... [continuare]

glanda anexa voluminoasa a tubului digestiv, cu functiuni multiple si complexe de sinteza si de transformare a diverselor substante. Ficatul este situat deasupra si in dreapta abdomenului, sub cupola dreapta a diafragmului, care il separa de plamanul corespunzator si inconjurat in toate partile de coaste. Sub fata sa inferioara, vezicula biliara ii e alipita impreuna cu, in stanga sa, pediculul hepatic; acesta este format din artera hepatica (mergand de la aorta catre ficat), de vena porta (care dreneaza tubul digestiv si mergand spre ficat) si calea biliara (mergand de la ficat catre vezicula biliara si intestin). Functionare - Ficatul primeste, prin artera hepatica si prin vena porta, substante chimice, pe care le transforma si le trimite fie in vezicula biliara si apoi in intestin, fie in venele subhepatice, de unde trec in vena cava apoi in ansamblul circulatiei sangvine. Mai mult, el poate sintetiza substante si le poate stoca. Supravietuirea fara ficat este de durata a... [continuare]

Incapacitatea inimii de a-si indeplini functia de pompare si de propulsare a sangelui. Cauze insuficienta cardiaca este complicatia unei boli cardiace. Ea poate afecta inima stanga, inima dreapta sau ambele. insuficienta cardiaca (sau ventriculara) stanga poate fi consecutiva unei hipertensiuni arteriale, unei atingeri vasculare (ingustarea sau insuficienta aortica sau mitrala), unei boli cardiace congenitale precum coarctatia aortica (stramtarea istmului aortei), unei cardiopatii ischemice (diminuarea sau oprirea circulatiei sangvine in una sau mai multe artere ale inimii), unei miocardiopatii (boala a muschiului cardiac). O tulburare a ritmului, o anemie serioasa, o hipertiroidie pot, de asemenea, sa favorizeze aparitia unei insuficiente cardiace. Insuficienta cardiaca stanga comporta o hipertensiune si o staza de sange in plamani (edem pulmonar), responsabila de o jena respiratorie, uneori intensa, la efort apoi si in repaus. insuficienta cardiaca (sau ventriculara) dreapta... [continuare]

cardiopatie cu cianoza (zisa "boala albastra"), care asociaza o malformatie congenitala (comunicarea intre cavitatile cardiace drepte si stangi sau intre aorta si artera pulmonara) si o boala a arteriolelor pulmonare legata cel mai frecvent de aceasta malformatie. Aceasta boala, rar detectata la copil din cauza evolutiei sale progresive, nu este exceptionala la adult. Simptome si semne - Simptomul lui Eisenmenger provoaca o mare crestere a presiunilor arteriale pulmonare Aceasta antreneaza trecerea sangelui in cavitatile cardiace drepte si in artera pulmonara, in cavitatile cardiace stangi sau in aorta pe calea comunicatiei anormale, fie ca e vorba de o comunicatie intre cele doua auricule sau de o comunicatie intre cele doua ventricule, de persistenta canalului arterial sau de existenta unei ferestre intre aorta si artera pulmonara. Aceasta circulatie anormala a sangelui creeaza o cianoza a unghiilor si buzelor. In caz de proasta tolerare apar semnele unei insuficiente... [continuare]

Parte superioara a trunchiului, separata de abdomen printr-un muschi numit diafragm, continand principalele organe ale respiratiei. Structura - Toracele se intinde de la radacina gatului la partea de sus a abdomenului. El se articuleaza cu cele doua membre superioare prin articulatiile scapulohumerale. toracele este compus dintr-un invelis cutanat si muscular, care contine cei doi plamani, esofagul, inima si vasele mari care pleaca de la ea sau care se despart. Examene - Examenul clinic (inspectie, palpare, percutie si auscultare) al toracelui permite indeosebi sa se studieze inima si plamanii. Examenele complementare sunt fie globale (radiografie toracica, scaner, imagerie prin rezonanta magnetica (I.R.M.), fie selective. Patologie - Peretele toracic poate fi sediul plagilor sau al fracturilor de coaste. Principalele patologii care afecteaza organele toracelui sunt: - pentru inima, insuficienta coronariana, infarctul de miocard, valvulopatiile,... [continuare]

Ansamblul de tulburari provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviare care iriga fiecare din cele doua brate. sindromul de furt subclaviar este consecutiv formarii unei placi de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstrueaza mai mult sau mai putin complet artera subclaviara la baza cotului: el nu survine decat daca placa de aterom este situata in amonte de punctul in care ia nastere artera vertebrala, ramura a subclaviarei mergand la gat si irigand creierul. simptome si semne -O parte din sange, in mod normal destinat creierului, soseste in artera vertebrala de pe partea atinsa, coboara contra curentului si isi continua drumul in partea terminala a subclaviarei, in aval de obstructie. Creierul este deci mai putin irigat. In stare de repaus, aceasta afectiune este in mod obisnuit fara consecinte. Totusi, daca subiectul face un efort mare cu bratul, muschii iau mai mult sange in membrul respectiv, iar scaderea irigarii cerebrale... [continuare]

Ansamblul de tulburari provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviare care iriga fiecare din cele doua brate. sindromul de furt subclaviar este consecutiv formarii unei placi de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstrueaza mai mult sau mai putin complet artera subclaviara la baza cotului: el nu survine decat daca placa de aterom este situata in amonte de punctul in care ia nastere artera vertebrala, ramura a subclaviarei mergand la gat si irigand creierul. simptome si semne -O parte din sange, in mod normal destinat creierului, soseste in artera vertebrala de pe partea atinsa, coboara contra curentului si isi continua drumul in partea terminala a subclaviarei, in aval de obstructie. Creierul este deci mai putin irigat. In stare de repaus, aceasta afectiune este in mod obisnuit fara consecinte. Totusi, daca subiectul face un efort mare cu bratul, muschii iau mai mult sange in membrul respectiv, iar scaderea irigarii cerebrale... [continuare]

1. Tub foarte subtire. 2. In cadrul sistemului circulator (prin care circula sangele sau limfa) capilarul este vasul de sange cel mai mic. Calea pe care circula sangele este: inima (ventricul stang) -> artera aorta -> artere -> arteriole -> capilare -> venule -> vene -> vene cave -> inima (atriul drept)-> circulatia pulmonara -> inima (atriu stang) -> ventricul stang. [continuare]

Ansamblul de tulburari provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviare care iriga fiecare din cele doua brate. sindromul de furt subclaviar este consecutiv formarii unei placi de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstrueaza mai mult sau mai putin complet artera subclaviara la baza cotului: el nu survine decat daca placa de aterom este situata in amonte de punctul in care ia nastere artera vertebrala, ramura a subclaviarei mergand la gat si irigand creierul. simptome si semne -O parte din sange, in mod normal destinat creierului, soseste in artera vertebrala de pe partea atinsa, coboara contra curentului si isi continua drumul in partea terminala a subclaviarei, in aval de obstructie. Creierul este deci mai putin irigat. In stare de repaus, aceasta afectiune este in mod obisnuit fara consecinte. Totusi, daca subiectul face un efort mare cu bratul, muschii iau mai mult sange in membrul respectiv, iar scaderea irigarii cerebrale... [continuare]

lmplantare a inimii de la un donator pe un bolnav primitor. Majoritatea grefelor cardiace practicate astazi se realizeaza cu grefoane umane; totusi, mica disponibilitate a transplantelor si contextul urgent in care trebuie efectuata interventia au facut necesara cautarea unor solutii de substitutie: transplantarea de inimi de animale (maimute mari), pe de o parte, punerea la punct a unei inimi artificiale, pe de alta parte. Indicatii - grefa se practica in cazurile de insuficienta cardiaca terminala, atunci cand alte mijloace terapeutice au devenit ineficiente: infarcte importante sau repetate care au distrus cea mai mare parte a muschiului cardiac, boli ale miocardului sau ale valvulelor cardiace intr-un stadiu avansat. insuficienta cardiaca are rasunet si asupra plamanilor: de asemenea, in caz de atingere pulmonara, se poate practica o grefa inima-plamani. Contraindicatii -Inaintea grefei este indispensabil un bilant, deoarece anumite boli interzic sa se procedeze la o... [continuare]

Ruptura longitudinala a tunicii medii a peretului arterial al aortei. O disectie aortica survine adesea chiar la inceputul aortei, dupa ruptura peretelui sau intern deasupra valvelor sigmoide aortice. Disectia aortica conduce la existenta a doua canale: adevaratul canal prin care sangele curge in conditii normale si cel fals, creat prin disectia peretelui arterial. In general, exista un teren arterial deosebit: subiectii suferind de ateroscleroza sau prezentand anomalii de constitutie a fibrelor elastice (boala lui marfan), cand o hipertensiune arteriala severa s-a instalat de multa vreme sau dupa un traumatism toracic important. Bolnavul se plange de dureri toracice cu apritie brutala, intense, chiar insuportabile, al caror sediu se deplaseaza pe masura extinderii disectiei. Diagnosticul trebuie stabilit rapid, multumita anumitor examene complementare ca radiografia toracelui, ecografia cardiaca, mai ales pe cale transesofagiana, scanografia, arteriografia sau imageria prin... [continuare]

Ansamblul de tulburari provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviare care iriga fiecare din cele doua brate. sindromul de furt subclaviar este consecutiv formarii unei placi de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstrueaza mai mult sau mai putin complet artera subclaviara la baza cotului: el nu survine decat daca placa de aterom este situata in amonte de punctul in care ia nastere artera vertebrala, ramura a subclaviarei mergand la gat si irigand creierul. simptome si semne - O parte din sange, in mod normal destinat creierului, soseste in artera vertebrala de pe partea atinsa, coboara contra curentului si isi continua drumul in partea terminala a subclaviarei, in aval de obstructie. Creierul este deci mai putin irigat. In stare de repaus, aceasta afectiune este in mod obisnuit fara consecinte. Totusi, daca subiectul face un efort mare cu bratul, muschii iau mai mult sange in membrul respectiv, iar scaderea irigarii cerebrale... [continuare]

Valva (valvula) aortica – valvula cardiaca situata intre ventriculul stang si aorta; permite trecerea sangelui din ventriculul stang in aorta, impiedicand sangele sa se intoarca din aorta in ventricul. Ingustarea orificiului acestei valve se numeste stenoza aortica; largirea orificiului se numeste insuficienta aortica. [continuare]

Cardiopatie cu cianoza (zisa "boala albastra" sau sindromul lui Eisenmenger), care asociaza o malformatie congenitala (comunicarea intre cavitatile cardiace drepte si stangi sau intre aorta si artera pulmonara) si o boala a arteriolelor pulmonare legata cel mai frecvent de aceasta malformatie. Aceasta boala, rar detectata la copil din cauza evolutiei sale progresive, nu este exceptionala la adult. Simptome si semne - Sindromul lui Eisenmenger provoaca o mare crestere a presiunilor arteriale pulmonare Aceasta antreneaza trecerea sangelui in cavitatile cardiace drepte si in artera pulmonara, in cavitatile cardiace stangi sau in aorta pe calea comunicatiei anormale, fie ca e vorba de o comunicatie intre cele doua auricule sau de o comunicatie intre cele doua ventricule, de persistenta canalului arterial sau de existenta unei ferestre intre aorta si artera pulmonara. Aceasta circulatie anormala a sangelui creeaza o cianoza a unghiilor si buzelor. In caz de proasta tolerare apar... [continuare]

Presiune pulsanta rezultata din contractia regulata a inimii (aproximativ in fiecare secunda), care creeaza un sistem de forte ce propulseaza sangele in toate artere le corpului. Variatii fiziologice - Cifrele normale ale presiunii arteriale se situeaza intre 10 si 14 centimetrii de mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetrii pentru minima. Dupa organizatia mondiala a sanatatii (O.M.S.), aceste cifre nu trebuie sa depaseasca valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9 pentru presiunea diastolica. Presiunea diastolica este, in principiu, egala cu jumatate din presiunea sistolica la care se adauga cifra 1. Dar diferenta intre maxima si minima (presiunea diferentiala) poate fi modificata in anumite conditii patologice; se vorbeste atunci de ciuntirea sau de largirea diferentialei: o ciuntire poate fi observata daca forta contractila a ventriculului stang scade; o largire atunci cand o anomalie a valvulei aortice provoaca un reflux sangvin din aorta in ventriculul stang... [continuare]

lmplantare a inimii de la un donator pe un bolnav primitor. Majoritatea grefelor cardiace practicate astazi se realizeaza cu grefoane umane; totusi, mica disponibilitate a transplantelor si contextul urgent in care trebuie efectuata interventia au facut necesara cautarea unor solutii de substitutie: transplantarea de inimi de animale (maimute mari), pe de o parte, punerea la punct a unei inimi artificiale, pe de alta parte. Indicatii - grefa se practica in cazurile de insuficienta cardiaca terminala, atunci cand alte mijloace terapeutice au devenit ineficiente: infarcte importante sau repetate care au distrus cea mai mare parte a muschiului cardiac, boli ale miocardului sau ale valvulelor cardiace intr-un stadiu avansat. insuficienta cardiaca are rasunet si asupra plamanilor: de asemenea, in caz de atingere pulmonara, se poate practica o grefa inima-plamani. Contraindicatii - Inaintea grefei este indispensabil un bilant, deoarece anumite boli interzic sa se procedeze la o... [continuare]

Punere a unui grefon intre aorta si artera coronara cu scopul de a restabili o circulatie sangvina normala intr-un tronsom arterial ingustat sau ocluzionat. Indicatii - Se decide practicarea unui pontaj aortocoronarian atunci cand coronarografia (examen radiografic care permite vizualizarea arterelor coronare dupa injectarea unui produs de contrast) arata o stenoza (ingustare), atunci cand ventriculul stang al inimii are dificultati de a se contracta, atunci cand pacientul este deranjat de un angor (angina pectorala) sau cand simptomele insuficientei coronariene pot fi reduse printr-un tratament medicamentos. Aceasta atitudine este luata cu scopul de a evita survenirea unui infarct miocardic. Tehnica - Operatia este efectuata sub anestezie generala si poate dura pana la 5 ore. Chirurgul incizeaza vertical toracele, la mijlocul sternului, apoi deschide pericardul. Pacientul este atunci conectat la un aparat inima-plaman care asigura functiile cardiace si respiratorii in timpul... [continuare]

trunchi arterial ce porneste din aorta abdominala si ale carei ramuri principale sunt artera splenica, gastrica stanga si hepatica comuna – ce iriga organele din abdomenul superior. [continuare]

lmplantare a inimii de la un donator pe un bolnav primitor. Majoritatea grefelor cardiace practicate astazi se realizeaza cu grefoane umane; totusi, mica disponibilitate a transplantelor si contextul urgent in care trebuie efectuata interventia au facut necesara cautarea unor solutii de substitutie: transplantarea de inimi de animale (maimute mari), pe de o parte, punerea la punct a unei inimi artificiale, pe de alta parte. Indicatii - grefa se practica in cazurile de insuficienta cardiaca terminala, atunci cand alte mijloace terapeutice au devenit ineficiente: infarcte importante sau repetate care au distrus cea mai mare parte a muschiului cardiac, boli ale miocardului sau ale valvulelor cardiace intr-un stadiu avansat. insuficienta cardiaca are rasunet si asupra plamanilor: de asemenea, in caz de atingere pulmonara, se poate practica o grefa inima-plamani. Contraindicatii - Inaintea grefei este indispensabil un bilant, deoarece anumite boli interzic sa se procedeze la o... [continuare]

artera coronara – artera care iriga inima. arterele coronare sunt dreapta si stanga si isi au originea in artera aorta, foarte aproape de valva aortica, dand ramuri care inconjoara cordul. [continuare]

Compozitie Fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila continand reserpina 2,5 mg (cutie cu 10 buc.). Actiune terapeutica Doza mare de reserpina (continuta in fiole) are actiune vasodilatatoare si hipotensiva marcata (efectul hipotensiv se instaleaza la 1,5-3 ore de la injectarea intramusculara, este maxim dupa 3-4 ore si se mentine 6-24 ore); actiune sedativa si antipsihotica (de tip neuroleptic); diminueaza depozitele de noradrenalina din terminatiile simpatice si depozitele de catecolamine si serotonina din creier. Indicatii Forme severe de hipertensiune arteriala - este avantajos indeosebi in hipertensiunea cu insuficienta coronariana acuta si in hipertensiunea cu anevrism disecant de aorta; schizofrenie, stari maniacale, delirium tremens si alte afectiuni insotite de agitatie, anxietate si tensiune psihica marcata (ca tratament de inceput si la cei care nu pot primi medicatie orala - este folosit limitat). Doze si mod de administrare In injectii intramusculare, in... [continuare]

Ce este Dobutamin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Dobutamina contine substanta activa dobutamina, care apartine unui grup de medicamente numite agonisti ai receptorilor beta (stimulanti ai inimii). Dobutamina este utilizata pentru a stimula inima la adultii care au insuficienta cardiaca cauzata de un infarct miocardic, unei interventii chirurgicale la nivelul inimii sau a unei boli de inima. Dobutamina poate utilizata, de asemenea, pentru testarea inimii cand nu este posibila testarea prin exercitiu fizic. Mod de administrare Dobutamina vi se va administra in spital de catre un medic sau o asistenta medicala. Dobutamina se dilueaza si se perfuzeaza intr-o vena. Doze pentru stimularea inimii Adulti si varstnici Doza uzuala este 2,5 pana la 10 micrograme/kg (greutate corporala) si minut, care este modificata in functie de frecventa batailor inimii, tensiunea arteriala, eliminarea sangelui din inima si eliminarea de urina. Ocazional pot fi necesare doze de pana la 40... [continuare]

Ce este Amlohexal si pentru ce se utilizeaza Indicatii Amlodipina este indicata in tratamentul hipertensiunii arteriale si in prevenirea crizelor de angina pectorala: angina cronica stabila, angina Prinzmetal. Mod de administrare In cazul in care medicul nu v-a prescris o alta doza, se recomanda urmatoarele instructiuni de dozaj. Adulti Tratamentul trebuie inceput cu doza de 5 mg amlodipina o data pe zi. Comprimatul se administreaza cu un pahar cu apa. Daca este necesar doza poate fi crescuta la 10 mg amlodipina. Copii Amlodipina nu se administreaza la copii. Varstnici Se recomanda aceleasi doze ca la adulti. Atentionari si precautii Contraindicatii Nu trebuie utilizata amiodipina daca: - ati avut o reactie alergica la amiodipina, la alt medicament din aceeasi clasa (dihidropiridine) sau la oricare dintre componentele produsului; - aveti angina pectorala instabila (cu exceptia anginei Prinzmetal); - aveti hipotensiune arteriala severa; - aveti strictura severa... [continuare]

Ce este Lisigamma si pentru ce se utilizeaza Indicatii Lisigamma contine o substanta activa numita lisinopril. Lisinopril apartine grupului de substante numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Lisigamma este indicat in tratamentul: - tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arteriala) - insuficientei cardiace congestive (asociat medicamentelor diuretice sau digitalice) - infarctului miocardic acut la pacienti cu functie circulatorie stabila si fara semne de perturbari ale functiei renale (in plus fata de terapia standard pentru infarct, de preferat impreuna cu nitrati). Mod de administrare Utilizati intotdeauna Lisigamma exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Odata ce ati inceput sa luati Lisigamma, medicul dumneavostra va poate face mai multe teste de sange. Medicul dumneavoastra va poate ajusta ulterior doza, astfel incat sa primiti cantitatea adecvata de... [continuare]

Compozitie Un comprimat contine ramipril 10 mg si excipienti: hidrogenocarbonat de sodiu, lactoza monohidrat, croscarmeloza sodica, amidon pregelatinizat, stearilfumarat de sodiu, colorant Pigment Blend 24877 roz. Indicatii Ramigamma comprimate este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei, adica un medicament cu proprietati de reducere a tensiunii arteriale. Contraindicatii Nu luati Ramigamma daca sunteti in una dintre urmatoarele situatii: - aveti hipersensibilitate fata de substanta activa ramipril, fata de alt inhibitor ACE sau orice alt component al Ramigamma comprimate - daca ati avut in trecut fenomene de umflare a tesuturilor (edem angioneurotic, chiar ca urmare a unei terapii anterioare cu un inhibitor ACE) - ingustarea arterelor renale (bilateral sau unilateral in caz de rinichi unic) - in convalescenta dupa transplant de rinichi - la ingustarea semnificativa a clapetelor inimii in camera stanga a inimii (stenoza de aorta sau stenoza mitrala... [continuare]

Compozitie Substanta activa: 0,2 mg acetildigoxina pe comprimat. Alte componente: acid succinic, polividon, lactoza, celuloza microcristalina, amidon, bioxid de siliciu cu grad mare de dispersie, stearat de magneziu. Substanta activa: 1 fiola (1ml) contine 0,2 mg digoxina. Alte componente: Propilenglicol, etanol 96%, monofosfat acid de sodiu, acid citric, apa distilata. Doze si mod de administrare Fiecare pacient are nevoie atat pentru tratamentul initial (de incarcare), cat si pentru cel de intretinere de doza sa individualizata de glicozid. Marimea dozei depinde de necesarul de glicozid al cordului si de viteza de eliminare a cardiotonicului. Necesarul este majorat in caz de hipertiroidism si coborat in caz de insuficienta renala, la varstnici si in caz de insuficienta tiroidiana. Determinarea concentratiei sanguine prin intermediul RIA (Radio-Imuno-Assay) poate sa dea si alte indicatii; concentratiile terapeutice ale glicozidului in sange se situeaza intre 0,5-2,0... [continuare]

Ce este Lisigamma 5 mg si pentru ce se utilizeaza Indicatii Lisigamma contine o substanta activa numita lisinopril. Lisinopril apartine grupului de substante numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Lisigamma este indicat in tratamentul: - tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arteriala) - insuficientei cardiace congestive (asociat medicamentelor diuretice sau digitalice) - infarctului miocardic acut la pacienti cu functie circulatorie stabila si fara semne de perturbari ale functiei renale (in plus fata de terapia standard pentru infarct, de preferat impreuna cu nitrati). Mod de administrare Utilizati intotdeauna Lisigamma exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Odata ce ati inceput sa luati Lisigamma, medicul dumneavostra va poate face mai multe teste de sange. Medicul dumneavoastra va poate ajusta ulterior doza, astfel incat sa primiti cantitatea adecvata... [continuare]