Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Dispepsia sau indigestia

Actualizat la data de: 16 Ianuarie 2012

Generalitati

Sus
Dispepsia sau indigestia

Dispepsia sau indigestia este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale intestinelor care afecteaza un procent destul de ridicat de populatie.

In general, doar 10% dintre cei afectati apeleaza la asistenta medicala pentru tratarea dispepsiei. Dispepsia nu este cel mai potrivit termen pentru a exprima o afectiune, deoarece se presupune ca nu exista dispepsie sau digestie anormala a alimentelor. O alta denumire pentru dispepsie este indigestia. Medicii se refere frecvent la aceasta conditie ca fiind dispepsie non-ulceroasa.

Dispepsia este cel mai bine descrisa ca o boala functionala. Conceptul de boala functionala este deosebit de util atunci cand este vorba despre boli ale tractului gastrointestinal. Notiunea se refera la organele musculoase ale tractului gastro-intestinal, esofag, stomac, intestin subtire, vezica biliara si colon.

Prin termenul functional se intelege faptul ca nici muschii sau nervii care controleaza organele nu functioneaza adecvat, iar rezultatul este functionarea anormala a organelor. Nervii care controleaza organele includ nu doar nervii muschilor organelor ci si nervii din creier si maduva spinarii.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptomele indigestiei sau ale dispepsiei
  3. Cauzele dispepsiei
  4. Evolutia dispepsiei sau indigestiei
  5. Complicatiile dispepsiei
  6. Diagnosticare
  7. Citeste pe aceeasi tema

Simptomele indigestiei sau ale dispepsiei

Sus

Simptomele dispepsiei provin de la nivelul tractului digestiv superior, de la nivelul stomacului si a primei parti a intestinului subtire.

Aceste simptome includ:
- durere la nivelul abdomenului superior (deasupra ombilicului)
- eructatii
- greata (insotita sau nu de varsaturi)
- balonare abdominala
- satietate precoce
- uneori distensie abdominala (diferita de balonare).

Simptomele de cele mai multe ori sunt provocate de consumul de alimente si apar ca urmare a mai multor functii gastrointestinale. Pentru ca manifestarile au tendinta sa apara dupa mese, rezulta ideea ca acestea ar putea fi cauzate de o anomalie in digestia alimentelor.

Cauzele dispepsiei

Sus

Nu e de mirare ca multe boli gastrointestinale au fost asociate cu dispepsia. Cu toate acestea, s-a facut legatura intre multe afectiuni care nu sunt gastrointestinale si dispepsie. Exemplele includ diabetul zaharat, tulburarile tiroidiene, hiperparatiroidismul (hiperactivitatea glandelo paratiroide) si conditii renale severe. Nu este totusi clar modul in care aceste afectiuni non-gastrointestinale ar putea provoca indigestie.

O a doua cauza importanta a dispepsiei este utilizarea medicamentelor. Se pare ca multe medicamente sunt frecvent asociate cu dispepsia medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, antibiotice si estrogen. De fapt, dispepsia provocata de medicamente s-a manifestat in cazul unui procent redus de bolnavi.

Cele mai multe tipuri de dispepsie sunt considerate a fi provocate de anomalii ale functionarii incorecte ale muschilor organelor tractului gastrointestinal sau a nervilor care controleaza organele. Controlul nervos al tractului gastrointestinal, cu toate acestea, ese destul de complex.

O serie de nervi se afla pe intreaga lungime a tractului gastro-intestinal de la esofag la anus, in peretii muschilor organelor. Acesti nervi comunica, cu alti nervi care ajung si vin catre si spre maduva spinarii.

Doar maduva spinarii si creierul au mai multi nervi decat tractul gastrointestinal. Astfel, functionarea anormala a sistemului nervos in dispepsie poate sa se manifeste la nivelul unui organ muscular gastrointestinal, maduva spinarii sau creier.

Evolutia dispepsiei sau indigestiei

Sus

Dispepsia este o boala cronica ce dureaza de obicei ani de zile, daca nu chiar toata viata, se manifesta cu periodicitate, iar simptomele pot fi mai frecvente in anumite zile, saptamani sau luni si mai putin severe si dese in alt interval de timp.

Motivele pentru aceste fluctuatii sunt necunoscute, dar este important sa se observe daca tratamentul a avut efect o perioada indelungata de timp, pentru a exista certitudinea ca orice imbunatatire se datoreaza tratamentului si nu unei oscilatii naturale in frecventa sau severitatea bolii.

Complicatiile dispepsiei

Sus

Complicatiile bolilor functionale ale tractului gastrointestinal sunt relativ limitate. Deoarece simptomele sunt cel mai adesea provocate de consumul de alimente, pacientii care isi modifica dieta si reduc aportul de calorii pot pierde in greutate.

Cu toate acestea, scaderea in greutate este neobisnuita la bolile functionale. De fapt, dificultatea de a diminua numarul de kilograme ar trebui sa sugereze prezenta unei afectiuni functionale.

Simptomele care trezesc o persoana din somn se intalnesc mai degraba in cazul bolilor non-functionale decat al celor functionale. Cel mai frecvent, conditiile functionale intefera cu activitatile zilnice desfasurate de o persoana, cu confortul acesteia.

Persoanele care dezvolta stare de greata sau dureri dupa mese pot renunta la micul dejun sau la masa de pranz. De asemenea, cei care manifesta frecvent simptome asociate cu ingestia anumitor tipuri de produse alimentare vor restrange dieta, in consecinta.

Laptele este alimentul cel mai des eliminat in mod inutil, lucru care poate duce la niveluri scazute de calciu si osteoporoza. Majoritatea pacientilor care sufera de boli functionale trebuie sa consulte medicul.

Diagnosticare

Sus

Dispepsia este diagnosticata in principal pe baza simptomelor tipice si prin excluderea bolilor non-functionale gastrointestinale, afectiunilor non-gastrointestinale si bolilor psihice. Nu exista investigatii specifice care au rolul de a identifica tulburarile gastrointestinale in mod direct.

Teste specifice pentru investigarea functiei gastrointestinale

- Investigarea motilitatii esofagiene - Tulburarile functionale ale esofagului pot fi depistate prin evaluarea motilitatii esofagiene (manometrie). In timpul acestei investigatii, o sonda de presiune este pozitionata in interiorul esofagului.

Contractiile musculare esofagiene normale, cresc tensiunea in interiorul esofagului si sunt monitorizate atunci cand o persoana inghite si in pauzele de inghitire a unei cantitai de apa.

Printre anomalii pot fi gasite presiuni anormal de mari sau de scazute, in timpul contractiilor asociate cu procesul inghitirii si/sau in timpul contractiilor spontane neasociate cu inghitirea.

- Masurarea barostatica - Barostatul este un instrument care este utilizat pentru masurarea presiunii si determinarea flexibilitatii unui organ gastro-intestinal. Un organ este cu atat mai flexibil cu cat este implicata mai putina tensiune (presiune) generata atunci cand este extins din interior.


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate