Importanta alaptarii pentru sanatatea copilului

Laptele matern este fara dubii cel mai sigur, cel mai bine tolerat si cel mai adaptat nevoilor micutului abia nascut. Datorita faptului ca laptele nu are o formula fixa, ci se poate adapta nevoilor nou-nascutului, il poate ajuta pe acesta sa treaca peste toate etapele.

In cazul nou-nascutilor prematuri, de exemplu, colostrul se va pastra o perioada mai indelungata si va asigura bebelusului necesarul de proteine, saruri si acizi grasi mai usor de digerat decat un lapte de la o mama de nou-nascut la termen.

Spre deosebire, un lapte pentru un copil de 5-6 luni are o concentratie putin mai mare de lactoza, dar mai putine imunoglobuline, mai putina lactoferina si albumina.

In concluzie, un lapte de mama contine toate substantele nutritive de care are bebelusul nevoie in primele 6 luni de viata cand este alimentat exclusiv cu lapte, poate mai putin vitamina D, care trebuie suplimentata atat la mama, cat si la copil.

Poate singurul lucru pe care formula de lapte praf nu o va putea inlocui niciodata sunt anticorpii (imunoglobulinele A in special, pentru ca imunoglobulinele G se transmin si transplacentar in timpul sarcinii) din laptele matern.

Bazata pe proteine din laptele de vaca, formula contine, evident, un procent de imunoglobuline care nu vor putea niciodata semana celor umane (pentru simplul motiv ca bolile prin care trece un animal nu semana cu cele care afecteaza omul).

Sunt anumite afectiuni pentru care alaptarea este factor de protectie, cum ar fi:

Otitele medii: 3 sau mai multe luni de alaptare exclusiva pot reduce riscul cu 50%, in timp ce mai putin de 3 luni de alaptare vor reduce riscul cu doar 23%;

Infectiile de cai respiratorii: alaptarea exclusiva pentru mai mult de 4 luni va reduce riscul de spitalizare pentru acest tip de infectii cu pana la 72%;

Infectii digestive: alaptarea este strans legata de reducerea cu 64% a infectiilor digestive, rezultate care se vad chiar si dupa 2 luni de la intarcare;

Alte infectii ale tesuturilor intestinale: pentru nou-nascutii prematuri, alaptarea este asociata cu o reducere de 60% a incidentei enterocolitei necrozante, o complicatie des intalnita in randul prematurilor;

Sindromul de moarte subita (SIDS): alaptarea s-a demonstrat a fi factor de protectie, reducand cu 50% incidenta in prima luna si cu 36% in primul an;

Boli alergice: alaptarea exclusiva pentru minim 3-4 luni este legata de scaderea cu 27% pana la 42% a riscului de a dezvolta astm, dermatita atopica sau eczeme;

Boala celiaca: bebelusii care sunt alaptati in timpul primului contact cu glutenul au un risc cu 52% mai scazut de a dezvolta mai apoi boala celiaca;

Boli inflamatorii intestinale: bebelusii alaptati sunt cu 30% mai putin predispusi sa dezvolte boli inflamatorii intestinale pe perioada copilariei;

Diabet: alaptarea pe o perioada de cel putin 3 luni este legata de o reducere a riscului aparitiei diabetului de tip 1 de pana la 30% si a diabetului de tip 2 pana la 40%;

Leucemii: alaptarea pentru minim 6 luni este legata de reducerea cu 15-20% a riscului aparitiei leucemiilor in copilarie.

De asemenea, se crede ca alaptarea pentru cel putin 6 luni este legata de reducerea riscului de a dezvolta obezitate infantila. Aceasta a devenit o problema cu care lumea moderna se confrunta - aproape 1 din 3 copii sunt supraponderali sau obezi in tarile dezvoltate.

Acest lucru va duce, fara dubii, la mentinerea unei greutati peste limita si in timpul vietii de adult. Alaptarea nu numai ca va ajuta copilul sa-si dezvolte abilitatea de a-si da seama cand trebuie sa se hraneasca si cand trebuie sa se opreasca din mancat, dar ajuta si dezvoltarea unei flore intestinale sanatoase, lucru de asemenea important.

Imediat dupa nastere, mama este la fel de expusa si de vulnerabila ca si nou-nascutul. Asadar, amandoi au nevoie de ingrijiri speciale si amandoi incep o noua etapa de viata.

Alaptarea activa va creste nivelul de oxitocina, iar aceasta la randul ei va ajuta uterul sa se contracte si sa limiteze pierderea de sange.

In acest mod, uterul va scadea in dimensiuni: de la acea minge imensa care putea sa gazduiasca o noua fiinta de aproximativ 3 kilograme, la o marime apropiata cu cea a unei pere (atat de mare este uterul unei femei negravide), iar mama isi va reveni mai repede la „forma” initiala.

Desi unele femei iau in greutate chiar in timpul alaptarii, altele par sa scada. Alaptarea va consuma aproximativ 500 kcal pe zi, totusi in primele 3 luni este posibil ca mamele care alapteaza sa mai ia in greutate.

Acest lucru se poate pune pe seama schimbarilor hormonale postpartum. Cu toate acestea, dupa 3-6 luni, mamele care alapteaza activ au semnalat o mai rapida si mai mare pierdere in greutate decat cele care si-au hranit copiii cu formula de lapte.

Tot in randul mamelor care alapteaza s-a semnalat o mai mica incidenta pentru depresia postpartum. Pentru aceasta este responsabila tot oxitocina, hormonul fiind secretat in timpul perioadelor de alaptare, care ofera protectie impotriva depresiei si a anxietatii.

Hormonal sau nu, relatia pe care o creeaza timpul petrecut in pozitia de alaptare este benefica pentru amandoi, atat pentru mama, cat si pentru sugar.

Se presupune ca alaptarea reduce riscul dezvoltarii cancerului de san, dar si al celui ovarian. Femeile care au alaptat cel putin 12 luni pe toata perioada vietii au un risc cu 28% mai scazut de a avea vreodata acest tip de cancer.

Tot pentru cele care au alaptat minim 1-2 ani este valabila reducerea riscului de hipertensiune, artrita, hiperlipidemii, boli cardiovasculare sau diabet zaharat de tip 2.

De retinut!

Alaptarea este o metoda de a salva timp si bani, resurse care de altfel vor fi folosite pentru procurarea pompelor de san, a pungutelor speciale de stocare a laptelui, a biberoanelor sau a formulei. Este cel mai natural si mai simplu mod de a-ti hrani copilul, dintr-o sursa care este mereu la dispozitia acestuia.

Pentru femeile fara contraindicatii specifice sau fara altfel de probleme de sanatate, alaptarea este indicata si chiar incurajata!