Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza;

- In functie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza, dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare;

- Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea;

- Anestezia locala este de cele mai multe ori suficienta, dar uneori poate fi necesara o anestezie pe vena;

- Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordonului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia;

- Acul se introduce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului si se extrag minimum 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza;

- Daca placenta este inserata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea amniotica;

- Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica.

- Hemoglobinopatii;
- Coagulopatii;
- Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeola, toxoplasma, CMV, parvovirus etc.);
- Diagnostic prenatal a unor boli metabolice;
- Imunodeficienta mostenita;
- Trombocitopatii;
- Cariotipare fetala (amniocenteze nereusita, mozaicism, trisomie 21- sindrom Down, anomaliile fetale);
- Evaluarea analiza biochimica a sangelui (gaze sanguine, pH), analize hematologice: hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemoglobina etc.);
- Terapeutic: transfuzie in cazul anemiei severe a fatului in izoimunizarea Rh.

Timing:

- Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie;
- Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombilical este deosebit de fragil si pot aparea accidente.

Riscuri:

- Procentul de pierdere fetala este de 0,5-1,5%;
- Sensibilizare Rh;
- Esec al tehnicii.