Endoscopia, cea mai importanta investigatie in gastroenterologie

Procedura este realizata de catre medicul gastroenterolog impreuna cu un asistent medical, intr-o sala specializata, cu sau fara sedare usoara sau anestezie, in functie de afectiunile cronice ale pacientului si preferintele acestuia. Paacientul nu se va alimenta si nu va consuma lichide in dimineata procedurii. Pentru a preveni neplacerile cauzate de introducerea endoscopului, medicul curant va explica pacientului modul de desfasurare al procedurii, ce este nevoie sa faca pacientul, precum si riscurile asociate.

Endoscopul cuprinde un tub flexibil al carui capat include o camera si o sursa de lumina, cu ajutorul caruia medicul patrunde prin cavitatea bucala in tubul digestiv si evalueaza aspectul esofagului, stomacului si duodenului, precum si eventualele leziuni prezente la oricare dintre aceste niveluri. 

Endoscopia permite diagnosticul a numeroase afectiuni, printre care mentionam:

• Leziuni esofagiene- corpi straini, eroziuni, ulceratii, diverticuli, varice esofagiene, modificari de mucoasa, infectii, polipi si cancerul esofagian
• Leziuni gastrice- hernie hiatala, gastrita, ulcer, polipi gastrici, varice gastrice, tumori, angiodisplazii (leziuni vasculare), precum si aspecte particulare in anumite afectiuni (ex. in ciroza hepatica).
• Leziuni duodenale- inflamatie, ulcer, polipi, diverticuli (saculeti in peretele duoenal), tumori. 

Un aspect important al endoscopiei este posibilitatea de a identifica sursele de hemoragie digestiva superioara, care pot varia de la un simplu vas (angiodisplazie) pana la varice esofagiene rupte, ulcer gastric sau tumori. Endoscopia permite de asemenea diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori, dar si prelevarea de biopsii din orice leziune suspecta, care vor fi ulterior trimise la serviciul de anatomie patologica in vederea unui diagnostic de certitudine (ex. in cancerul gastric). 

Ecoendoscopia si coangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP) sunt doua proceduri mai avansate, adresate in general afectiunilor organelor digestive dincolo de peretele tubului digestiv, dar care implica acelasi abord prin cavitatea bucala. Ele servesc la evaluarea unor afectiuni precum tumori de perete, tumori pancreatice sau metastaze hepatice sau pancreatice, diagnosticul si tratamentul litiazei biliare complicate cu angiocolita si multe altele. 

Optiunile terapeutice endoscopice sunt nenumarate si de multe ori pot scuti pacientul de vizite repetate la medic sau tratamente indelungate:

• Tratamentul hemoragiilor digestive se face prin tehnici de hemostaza endoscopica ce includ clipuri, inele de bandare, injectari, pulbere hemostatice sau tehnici de coagulare. 
• Polipii gastrici si cancerul gastric detectat precoce si fara invazie dincolo de mucoasa sunt leziuni ce pot fi rezecate endoscopic.
• Indepartarea corpilor straini esofagieni sau gastrici (non-ascutiti)- in special la copii si pacienti psihiatrici
• Stentarea- presupune introducerea unui tub de plastic sau metal expandabil in portiuni ale tubului digestiv ingustate patologic, in urma inflamatiei, cancerului sau stenozelor peptice sau asociate bolilor inflamatorii intestinale.
• Dilatarile endoscopice- sunt adresate in general stenozelor (ingustarilor) esofagiene
• Montarea de gastrostoma, a unui tub flexibil de hranire si administrare a medicatiei, la pacientii cu conditii medicale ce impiedica acest lucru (ex. cancer esofagian). 

Desi in functie de simptomatologia pacientului si examenul obiectiv, medicul gastroenterolog poate opta pentru evaluari initiale care sa cuprinda analize de laborator, ecografie abdomino-pelvina, imagistica CT sau IRM, progresele enorme din ultimii ani au facut ca endoscopia sa devina investigatie de electie pentru multe afectiuni de natura digestiva, astfel incat cel mai bun parcurs diagnostic si terapeutic poate fi stabilit doar in urma consultului de specialitate. 

Cele mai de temut afectiuni sunt cele de natura oncologica, motiv pentru care endoscopia este o procedura minutioasa, ce trebuie desfasurata cu atentie si rabdare. Examenul histopatologic rezultat in urma biopsiilor prelevate in cadrul endoscopiei servesc la stabilirea tipului de cancer si orientarea medicul oncolog catre cea mai buna abordare terapeutica a cazului.

Adresarea in timp util a pacientului la medic face diferenta intre un cancer vindecabil si unul care necesita tratament indelungat, potential neplacut pentru pacient, motiv pentru care teama de endoscopie merita depasita. De asemenea, bolile precum boala de reflux gastroesofagian, gastrita sau ulcerul gastric, desi aparent inofensive, pot fi tratate eficient in urma diagnosticului folosind medicatie conventionala, prevenind astfel evolutia lor catre complicatii sau transformare maligna. 

Care sunt complicatiile endoscopiei?

Complicatiile acestei proceduri sunt rare, afefctand mai putin de 2% din pacienti si pot fi asociate anesteziei sau procedurii in sine. Cele mai cunoscute complicatii sunt infectia, hemoragia si perforatia si de cele mai multe ori se observa si sunt manageriate imediat. 

Asadar, endoscopia digestiva superioara reprezinta una dintre cele mai eficiente proceduri gastroenterologice de diagnostic si tratament al afectiunilor din sfera esofago-gastro-duodenala, iar beneficiul acesteia si riscul scazut de complicatii o fac o investigatie de importanta semnificativa, ce poate contribui la ameliorarea simptomelor pacientului si preventia unor boli incapacitante precum cancerul. 

Bibliografie

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532268/