Fistula anala

Anusul este partea terminala a intestinului gros, cu deschidere catre exterior, prin care materiile fecale sunt expulzate din organism. In interiorul anusului se gasesc numeroase glande de mici dimensiuni, iar daca una dintre aceste glande se blocheaza, se poate forma un abces.

Abcesul anal este de obicei tratat prin drenaj chirurgical. Aproximativ 50% dintre aceste abcese se pot transforma in fistule anale, care fac legatura dintre o glanda infectata din interiorul anusului cu o fisura la nivelul pielii anusului.

Cele mai multe dintre fistule rezulta in urma unui abces anal. Un numar mic de fistule pot fi avea alte cauze, cum ar fi boala Crohn, boli cu transmitere sexuala, traume, tuberculoza, cancer sau diverticulita.

Urmatoarele pot fi simptomele sau semnele unei fistule anale:
- abcese anale recurente
- dureri si umflaturi in jurul anusului
- dureri ca urmare a miscarilor intestinale
- sangerari
- prezenta puroiului la o fisura din jurul anusului
- iritarea pielii din jurul anusului in cazul drenajului persistent
- febra, frisoane, sentiment general de oboseala.

Orice persoana care prezinta vreuna dintre manifestarile de mai sus ar trebui sa se adreseze medicului.

Medicul poate diagnostica, de obicei, fistula anala prin examinarea zonei din jurul anusului. Medicul va cauta o leziune adanca, vizibila la nivelul pielii, apoi va incerca sa determine adancimea si directia traictoriei fistulei. Cu toate acestea, unele fistule nu pot fi vizibile la suprafata pielii si in acest caz, medicul ar putea considera ca trebuie sa se efectueze teste suplimentare, incepand cu o anoscopie (in cadrul careia se foloseste un istrument special cu care poate fi vizualizat interiorul anusului si rectului).

Apoi ar putea fi necesare ecografia sau un RMN al zonei anale pentru a se stabili mai bine traictoria fistulei. Cand este depistata o fistula, medicul ar putea considera necesare analize suplimentare pentru a stabili daca aceasta are legatura sau nu cu boala Crohn, deoarece aproximativ 25% dintre persoanele cu boala Crohn dezvolta fistule. Printre aceste investigatii se numara analizele de sange, radiografiile si colonoscopia.

Printre instrumentele folosite pentru diagnsticul fistulei anale se enumera:
- sonda pentru depistarea fistulei - un instrument special conceput pentru a fi introdus intr-o fistula
- anoscop - un endoscop de mici dimensiuni (tub cu camera mica la unul dintre capete), utilizat pentru vizualizarea canalului anal

In cazul depistarii fistulelor mai complicate pot fi utilizate:
- substanta de contrast albastru de metilen diluat - care va fi injectat in fistula in sala de operatie
- fistulografie - injectarea de solutie de contrast intr-o fistula urmata de o radiografie a zonei afectate
- RMN - utilizata in cazul diagnosticari fistulelor mai dificile
- endoscopie cu ultrasunete.

Interventia chirurgicala va fi realizata de catre un medic gastroenterolog. Cele mai multe dintre fistule sunt tratate prin intermediul fistulotomiei care implica taierea pielii si muschilor sau sectionarea operatorie a unei fistule. Acest lucru va permite ca traiectul fistulei sa se vindece din interior spre exterior. O fistula mai complexa ar putea necesita introducerea unei drene speciale timp de cel putin sase saptamani, dupa care se va interveni chirurgical.