Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Reabilitarea pulmonara in BPOC

Actualizat la data de: 08 Septembrie 2023
Consultant medical:

Dr. Bianca-Maia Sablici
Medic Rezident Medicina Fizica si de Reabilitare

Clinica: Spitalul Clinic Municipal de Urgenta Timisoara

Ce este BPOC

Sus
Reabilitarea pulmonara in BPOC

Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o boala in care plamanul sufera o degradare progresiva, adica un fel de imbatranire accelerata fata de normal si care se caracterizeaza prin inflamatia cailor aeriene, cu limitarea treptata si persistenta a fluxului de aer.

Apare in special la marii fumatori si se poate manifesta prin tuse cronica si expectoratii cu senzatia lipsei de aer. Este o boala care poate avea consecinte importante asupra calitatii vietii. Se regaseste cu precadere in randul persoanelor intrate in decada a 5-a de viata.

Cuprins articol

  1. Ce este BPOC
  2. Mecanism respiratie - inspiratie
  3. Simptome
  4. Diagnostic
  5. Optiuni terapeutice
  6. Reabilitare pulmonara
  7. Concluzii
  8. Citeste pe aceeasi tema

Mecanism respiratie - inspiratie

Sus

Inspiratia, patrunderea aerului in plamani si expiratia, eliminarea lui, sunt cele doua faze ale respiratiei. Muschii care intervin in cele doua faze sunt urmatorii: in inspiratie - muschiul diafragm, muschii intercostali externi si muschii accesori precum muschii sternocleidomastoideni, scaleni, marele si micul pectoral, dintat postero-superior, iar in expiratie - muschii intercostali interni, dintat postero-inferior, muschii abdominali adica drept abdominal, oblic extern, oblic intern si transvers.

Diafragmul, este muschiul principal inspirator. Este un muschi mare care se afla situat intre torace si abdomen si este cel pe care se pune accent atunci cand vine vorba de slabiciunea musculaturii respiratorii in cadrul BPOC-ului.

Simptome

Sus

Simptomele sunt mai accentuate noaptea si in prima parte a diminetii, existand o desaturare noctura. Ele difera totusi de la persoana la persoana. Cel mai adesea sunt intalnite urmatoarele: dispnee adica senzatia lipsei de aer care se poate accentua la efort, scaderea capacitatii de efort, tuse cu expectoratie, oboseala, dureri toracice.

Frecvent, apar exacerbarile adica episoade de inrautatire a simptomelor.

Multi pacienti cu BPOC prezinta o scadere a masei musculare. In ceea ce priveste prezenta deficitului musculaturii respiratorii putem spune ca tusea insuficienta poate fi un semn.

Diagnostic

Sus

Diagnosticul de BPOC se pune coroborand aspectele clinice de cele paraclinice.

Astfel, paraclinic, explorarile care pot orienta catre diagnostic sunt urmatoarele: spirometria, DLco (difuziunea monoxidului de cardbon), EKG-ul, radiografie toracica, tomografia computerizata (CT), dar si analize de sange.

In cazul suspiciunii unui BPOC se va doza si Alfa1-antitripsina (AAT) pentru a vedea daca exista un deficit genetic de alfa1-antitripsina deoarece acesta poate predispune la aparitia BPOC-ul si se considera un factor de risc genetic in aparitia bolii.

Optiuni terapeutice

Sus

Oprirea fumatului influenteaza cel mai mult evolutia BPOC-ului.

Pot fi recomandate terapii de substitutie nicotinica cum ar fi: guma de mestecat, plasturi transdermici, tablete sublinguale, comprimate sau nicotina inhalatorie.

De asemenea, trebuie luata in calcul evitarea pneumoalergenilor si luare masurii de reducere a poluarii aeriene. Este indicat sa monitorizati aplicatiile in care se gasesc informatii despre calitatea aerului.

In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, el are rolul de a reduce severitatea simptomatologiei si de a reduce numarul exacerbarilor. Alegerea tratamentului medicamentos trebuie sa se faca  in functie de pacient si de raspunsul acestuia la tratamentul respectiv.

In categoria tratamentelor medicamentoase pentru controlul BPOC-ului intra: bronhodialatatoarele, corticosteroizii inhalatori sau orali, terapia combinata dintre cele doua, inhibitorii de fosfodiesteraza-4 si metilxantinele.

Oxigenoterapia, adica administrarea de oxigen suplimentar, poate duce la ameliorarea dificultatii de a respira. Trebuie retinut ca oxigenoterapia este indicata pacientilor care prezinta anumite criterii de severitate. Medicul care va urmareste poate decide necesitatea tratamentului cu oxigen si poate prescrie aceste dispositive medicale - concentratoare de oxigen. Pacientii cu hipoxemie de repaus severa isi pot imbunatati calitatea vietii si sansa de supravietuire

Oxigenoterapia creste continutul de oxigen arterial, amelioreaza dispneea si poate imbunatati capacitatea de efort la pacientii care sufera de hipoxemie. Astfel, prin terapia cu oxigen, cei ce incep un program de reabilitare pulmonara pot sa execute mai bine exercitiile din cadrul programului si sa atinga intensitati mai mari ale antrenamentului fizic.

Reabilitare pulmonara

Sus

Indiferent de stadiul bolii, beneficiile parcurgerii unui program de reabilitare pulmonara au fost demonstrate de-a lungul anilor prin studii clinice. Rezultatele dorite sunt reducerea dispneei si a oboselii, cresterea tolerantei la efort si a calitatii vietii in general, dar si gestionarea anxietatii produse de boala.

Componentele programului de reabilitare respiratorie sunt: kinetoterapia respiratorie din care fac parte relaxarea, posturarea, gimnastica corectoare, tehnici de conservare ale energiei, reeducarea respiratiei si a tusei, dar si alte componente precum consilierea psihologica, sociala si nutritionala.

In BPOC, capacitatea pulmonara este alterata si impreuna cu simptomele date de boala, activitatea fizica poate fi limitata. Un obiectiv bine stabilit este unul dintre primii pasi necesari in reabilitarea pulmonara. Intensitatea efortului trebuie dozata.

De exemplu, in cazul instalarii oboselii dupa 200 de metri de mers pe jos, obiectivul pe care il puteti seta este de a reusit sa mergeti 400 metri fara oprire. Mersul este cel mai recomandat “exercitiu” pentru inceput. Ritmul pasilor, distanta si durata parcursa se dozeaza in functie de capacitatile pacientului.

Antrenamentul musculaturii respiratorii se poate realiza prin exercitii specifice si, mai nou, pot veni in ajutor anumite dispozitive medicale care au rezultate foarte bune prin utilizarea lor. Ele cresc capacitatea de efort, imbunatatesc respiratia si pot facilita expectoratia.

Se recomanda o utilizare a acestor dispozitive timp de 30 minute pe zi.

Utilizarea unui pulsoximetru este recomandata inainte de efortul fizic, dar si dupa pentru a putea evalua nivelul de desaturare produs in urma efortului.

Statiunile balneare din Romania in care cei cu bronhopneumopatie obstructiva cronica pot merge pentru e iesi din mediul poluant in care traiesc sunt: statiunea Govora, Praid sau Slanic Moldova.

O metoda de terapie fizica folositoare pentru refacerea fortei musculare este stimularea musculara electrica (EMS) cunoscuta si ca electrostimulare. In stadii avansate de boala apare atrofia musculaturii si astfel putem avea parte de o disfunctie musculara severa.

In timpul stimularii musculare electrice, prin aplicatia activatoare a procedurii de intarire a musculaturii, se declanseaza o contractie a acesteia care are rolul de a reproduce mecanismul natural al contractiei musculare.

In cazul necesitatii efectuarii unui program de reabilitare pulmonara, este necesara supravegherea de catre personalul medical.

Concluzii

Sus

Insusirea unui nou stil de viata cu evitarea factorilor de risc si cu intrarea intr-un program de reabilitare pulmonara pot sa creasca calitatea vietii si sa amane timpul pana la o noua exacerbare a simptomatologiei.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6971045/
https://www.physio-pedia.com/Muscles_of_Respiration


Medici specialisti Pneumofiziologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate