Apneea in somn: cum afecteaza sanatatea pe termen lung

Dezechilibrul produs de apnee afecteaza functionarea normala a inimii, creierului si metabolismului, contribuind la aparitia sau agravarea unor afectiuni cronice.

La nivel cardiovascular, apneea in somn este asociata cu hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, boala coronariana si un risc crescut de accident vascular cerebral.

In acelasi timp, perturbarea somnului influenteaza reglarea hormonala si metabolica, crescand probabilitatea de diabet zaharat de tip 2, obezitate si rezistenta la insulina.

Din punct de vedere neurologic si psihologic, lipsa unui somn profund si odihnitor poate duce la dificultati de concentrare, probleme de memorie, iritabilitate, anxietate si depresie.

In contextul cresterii frecventei tulburarilor de somn, in special pe fondul stilului de viata modern, intelegerea acestor efecte devine esentiala pentru sanatatea publica.

Recunoasterea timpurie a simptomelor si evaluarea medicala corecta pot preveni complicatii pe termen lung, subliniind importanta apneei in somn nu doar ca problema de somn, ci ca factor major de risc pentru sanatatea generala.

Apneea in somn este o tulburare respiratorie caracterizata prin pauze repetate ale respiratiei in timpul somnului.

Aceste episoade pot dura cateva secunde sau chiar mai mult si se pot repeta de zeci sau sute de ori pe noapte, fragmentand somnul si reducand oxigenarea organismului.

Exista mai multe forme de apnee in somn, cea mai frecventa fiind apneea obstructiva, care apare atunci cand musculatura gatului se relaxeaza excesiv si blocheaza partial sau complet caile aeriene.

Mai rar, poate aparea apneea centrala, determinata de o disfunctie a centrilor respiratori din creier, sau forme mixte.

Mecanismul general implica scaderea temporara a oxigenului din sange si activarea repetata a raspunsului de stres al organismului.

Creierul este fortat sa intrerupa somnul profund pentru a relua respiratia, chiar daca persoana nu este constienta de aceste treziri scurte.

Simptome

Simptomele frecvente includ sforaitul puternic si persistent, senzatia de sufocare in timpul noptii, somnolenta excesiva in timpul zilei, dificultati de concentrare, dureri de cap matinale si iritabilitate.

Unele persoane pot observa scaderea performantelor cognitive sau a capacitatii de munca.

Pe termen lung, apneea in somn este asociata cu multiple complicatii.

Acestea pot include afectarea sistemului cardiovascular, tulburari metabolice, cresterea riscului de accidente rutiere sau de munca si impact negativ asupra sanatatii mintale.

De asemenea, calitatea vietii poate fi semnificativ redusa.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza, in general, pe evaluarea simptomelor si pe investigatii specifice de somn, care pot masura respiratia, oxigenarea si activitatea cerebrala in timpul noptii.

Identificarea corecta a afectiunii este esentiala pentru intelegerea riscurilor asociate.

Efectele apneei

Un ghid recent subliniaza faptul ca apneea in somn afecteaza organismul la mai multe niveluri, nu doar prin oboseala persistenta resimtita pe parcursul zilei.

Episoadele repetate de oprire a respiratiei din timpul somnului determina scaderi ale nivelului de oxigen din sange si activarea constanta a mecanismelor de stres ale organismului.

Acest lucru suprasolicita sistemul cardiovascular, favorizand cresterea tensiunii arteriale, aritmiile si, pe termen lung, riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral.

In acelasi timp, apneea in somn influenteaza metabolismul si echilibrul hormonal.

Fragmentarea somnului afecteaza reglarea glicemiei si a apetitului, crescand riscul de diabet zaharat de tip 2 si de crestere in greutate.

La nivel cerebral, lipsa unui somn profund si oxigenarea insuficienta pot duce la dificultati de concentrare, tulburari de memorie, iritabilitate si un risc crescut de depresie.

Aceste efecte explica de ce apneea este asociata frecvent cu scaderea performantei profesionale si a calitatii vietii.

Importanta recunoasterii si tratarii apneei in somn devine tot mai evidenta in contextul cresterii numarului de persoane afectate de tulburari de somn.

Diagnosticarea corecta si interventiile adecvate pot reduce semnificativ riscurile pe termen lung si pot contribui la protejarea sanatatii generale, nu doar la ameliorarea somnolentei diurne.

Apneea in somn poate fi asociata si cu alte afectiuni, precum obezitatea, hipertensiunea arteriala sau diabetul, existand frecvent suprapuneri intre aceste probleme de sanatate.

Pentru pacienti, aceste informatii clarifica faptul ca apneea in somn nu este doar o problema de sforait sau de oboseala.

Afectiunea este legata de multiple consecinte asupra sanatatii, ceea ce explica de ce este importanta recunoasterea si evaluarea ei medicala.

In acelasi timp, ghidul nu sugereaza ca toate persoanele cu apnee vor dezvolta automat aceste complicatii, ci ca exista asocieri care necesita atentie si monitorizare.

• Mentinerii unei greutati corporale apropiate de normal, ca masura generala de sanatate.


• Adoptarii unui program regulat de somn si evitarii privarii cronice de somn.


• Limitarii consumului de alcool si evitarii sedativelor fara indicatie medicala.


• Promovarii unui stil de viata activ, benefic pentru sanatatea cardiovasculara.

In Romania, traseul pacientului cu suspiciune de apnee in somn incepe, de regula, la medicul de familie.

Acesta are rolul de a recunoaste simptomele sugestive, de a oferi orientare initiala si de a recomanda investigatii de baza sau trimitere catre specialist.

Dupa aparitia suspiciunii, rolul central revine medicului specialist, in special pneumologului sau medicului cu competenta in medicina somnului.

Acesta este responsabil de stabilirea diagnosticului, evaluarea severitatii si monitorizarea evolutiei afectiunii.

Investigatiile utilizate pot include analize de laborator, teste functionale respiratorii si explorari de somn realizate in centre specializate.

Evaluarea intr-un recall serviciu cu experienta in tulburarile de somn este importanta pentru o interpretare corecta.

Specialistii pot fi accesati in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private sau prin platforme de programare medicala, precum clickmed.

Monitorizarea periodica este realizata in principal de specialist, nu exclusiv prin medicina de familie.

Este important sa discuti cu un medic daca apar sforait intens si persistent, somnolenta excesiva in timpul zilei, pauze respiratorii observate de partener sau dificultati semnificative de concentrare.

Aceste semne pot justifica o evaluare medicala.

• Apneea in somn este frecventa?
  Este o afectiune relativ frecventa, mai ales la adultii de varsta mijlocie si inaintata.


• Sforaitul inseamna automat apnee?
  Nu, dar sforaitul persistent poate fi un semn care necesita evaluare.


• Apneea afecteaza doar somnul?
  Nu, este asociata si cu efecte asupra inimii, metabolismului si functiilor cognitive.


• Poate apneea sa ramana nediagnosticata?
  Da, multe persoane nu sunt constiente de pauzele respiratorii nocturne.


• Este necesara monitorizarea pe termen lung?
  In multe cazuri, monitorizarea medicala periodica este importanta.

Surse si Referinte
https://www.everydayhealth.com/sleep/how-sleep-apnea-harms-health/
https://www.sleepfoundation.org/sleep-apnea
https://sleep.hms.harvard.edu/education-training/public-education/sleep-and-health-education-program/sleep-health-education-28