Alunitele: Cand sunt inofensive si cand devin periculoase?

Aparitia alunitelor este influentata de o serie de factori genetici si de mediu:

Predispozitia genetica: Persoanele cu pielea deschisa la culoare, ochi albastri sau verzi si par blond sau roscat au o probabilitate mai mare de a dezvolta numeroase alunite.

Expunerea la radiatii UV: Soarele joaca un rol semnificativ. Expunerea excesiva la soare, in special in copilarie, duce la aparitia de noi alunite si poate declansa transformari ale celor deja existente.

Arsuri solare repetate: Creste riscul de transformare maligna a unui nev.

Modificari hormonale: Pubertatea, sarcina si menopauza pot stimula cresterea sau inchiderea la culoare a alunitelor.

Sistem imunitar slabit: La pacientii imunocompromisi, riscul de cancer cutanat este mai mare.

O alunita benigna are in general urmatoarele caracteristici:

Forma rotunda sau ovala, cu margini clare si regulate

Culoare uniforma (maro deschis, brun sau negru)

Suprafata neteda sau usor bombata

Dimensiuni mici (sub 6 mm in diametru)

Stabilitate in timp (nu sufera modificari semnificative)

Este important de mentionat ca majoritatea alunitelor sunt inofensive si nu necesita tratament, ci doar supraveghere periodica.

Simptome si modificari suspecte

Exista o serie de modificari care pot sugera ca o alunita a inceput sa devina periculoasa.

Acestea sunt reunite in binecunoscutul ghid ABCDE, utilizat pe scara larga pentru depistarea precoce a melanomului:

A – Asimetrie: o jumatate a alunitei nu seamana cu cealalta jumatate.

B – Borduri neregulate: marginile sunt neregulate, zimtate, difuze.

C – Culoare variabila: prezenta mai multor culori (maro, negru, rosu, alb, gri).

D – Diametru: mai mare de 6 mm (cat o guma de creion), dar melanomul poate aparea si in leziuni mai mici.

E – Evolutie: orice modificare in dimensiune, culoare, forma sau simptomatologie (mancarime, sangerare, inflamatie) necesita consult medical.

Alte simptome de alarma includ:

Aparitia brusca a unei alunite noi, mai ales dupa 30 de ani

Sangerare spontana, ulcerare sau cruste persistente

Durere sau mancarime in zona alunitei

Roseata sau inflamatie in jurul acesteia

Este esential sa consultati un dermatolog in urmatoarele situatii:

Observati orice modificare a unei alunite preexistente

Apare o alunita noua cu aspect diferit fata de celelalte („semnul ratustii urate” – the ugly duckling sign)

Alunita devine iritata, dureroasa sau sangereaza

Exista un istoric familial de melanom sau alt tip de cancer de piele

Doriti sa verificati siguranta unei alunite inainte de expunerea la soare, sarcina sau proceduri estetice

Medicul dermatolog poate folosi dermatoscopia – o metoda neinvaziva de examinare detaliata a leziunii – pentru a decide daca este necesara excizia sau doar monitorizarea periodica.

In cazul alunitelor benigne, nu este necesar niciun tratament, cu exceptia celor aflate in zone de frecare constanta sau traumatizate repetat.

Acestea pot fi indepartate pentru confort sau estetica, dar doar dupa consult dermatologic.

Metodele de tratament includ:

Excizia chirurgicala: metoda standard, cu analiza histopatologica obligatorie, recomandata mai ales in cazurile suspecte.

Electrocauterizarea sau crioterapia: utilizate pentru leziuni benigne selectionate, dar nu se recomanda in cazul alunitelor pigmentare.

Laserul: utilizat uneori in scop estetic, dar trebuie evitat daca nu exista un diagnostic clar, deoarece poate masca o eventuala transformare maligna.

In cazul unui melanom, tratamentul presupune excizia larga a leziunii, eventual biopsie de ganglion santinela si monitorizare oncologica, in functie de stadiul bolii.

Desi alunitele sunt frecvent intalnite si, in majoritatea cazurilor, inofensive, este esential sa fim atenti la orice modificare a acestora.

Autocontrolul periodic si evaluarea dermatologica anuala sunt esentiale pentru detectarea precoce a leziunilor maligne.

Respectarea regulilor de protectie solara, evitarea arsurilor solare si supravegherea atenta a leziunilor cutanate pot reduce semnificativ riscul de melanom.

In final, regula de aur ramane: mai bine o vizita in plus la dermatolog decat una prea tarziu.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/moles/symptoms-causes/syc-20375200
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4410-moles
https://www.nhs.uk/conditions/melanoma-skin-cancer/symptoms/