Substituentii zaharului si impactul asupra sanatatii

Zaharul este un carbohidrat precum fibrele sau amidonul, insa nu este esential dietei.

Zaharul defineste mai multe tipuri de carbohidrati simpli, precum zaharul de masa (zaharoza), care reprezinta cel mai des intalnit indulcitor din deserturi.

Este tot mai populara adoptarea unei diete fara zahar prin utilizarea unui substituent, ale carui efecte nu sunt la fel de nocive precum cele ale zaharului.

Zaharoza este doar unul dintre zaharurile intalnite in alimente (fructe, legume, cereale) in mod natural, de asemenea, se mai pot intalni: glucoza, fructoza, maltoza, galactoza si lactoza.

Zaharul in sine nu este nociv, corpul uman avand nevoie de zahar pentru a produce energie, intrucat organismul proceseaza carbohidratii din alimente si il transforma in glucoza.

Glucoza este absorbita in sange ulterior si este folosita drept sursa de energie.

Daca se elimina complet zaharul si alte surse de carbohidrati din dieta, se priveaza organismul de substante nutritive esentiale.

Ceea ce se poate imbunatati este cunoasterea provenientei sursei de zahar din alimente si inlocuirea cu o alternativa mai sanatoasa.

Zaharul natural difera considerabil de cel adaugat, acesta fiind intalnit cu precadere in alimentele procesate (paine, bomboane, gogosi, ceaiuri, sucuri, ketchup etc.).

Din cauza adaugarii unor cantitati mari in produse, multe persoane depasesc cantitatea zilnica de zahar recomandata si mai mult de atat, nu are beneficii nutritionale.

Efectele zaharului in exces determina probleme de sanatate precum sindrom metabolic, hiperglicemie, rezistenta la insulina, carii, obezitate, diabet zaharat de tip 2 si dislipidemie.

Substituentii de zahar nu contin zahar, dar au un gust dulce si calorii mai putine decat zaharul sau chiar 0 calorii.

Inlocuitorii zaharului se impart in 3 categorii:

- Indulcitori artificiali,

- Indulcitori de tip alcool – poliolii,

- Indulcitori noi.

Indulcitorii artificiali sunt compusi chimici, desi cativa sunt facuti din substante naturale si pot fi de 200-700 de ori mai dulci decat zaharul de masa.

Continutul caloric este 0, dar nu contin nici substante nutritive precum vitamine, antioxidanti, minerale sau fibre, fiind numiti si indulcitori nenutritivi si sunt reglementati de FDA drept aditivi alimentari.

Initial, acestia au folositi de catre persoanele cu diabet zaharat sau obezitate.

Avand in vedere ca s-a ridicat suspiciunea de efecte nocive asupra sanatatii precum crestere in greutate sau cancer, cercetarile care au avut ca subiecti oameni si nu animale au dovedit ca sunt sigure daca nu se depaseste doza zilnica recomandata.

Printre indulcitori se numara: zaharina, sucraloza, aspartam, acesulfam de potasiu (Ace-K), neotam si alcooli ai zaharului.

Alcoolii de zahar sunt, de asemenea, creati sintetic si sunt intalniti in multe dintre alimentele procesate, precum bomboane si guma de mestecat, desi nu sunt la fel de dulci ca indulcitorii artificiali.

Din aceasta categorie fac parte xilitolul, eritritolul, izomaltul, maltitolul, sorbitolul si lactitolul.

Indulcitorii noi au drept origine surse naturale, cel mai frecvent plante si au beneficiile atat ale indulcitorilor artificiali, cat si ale celor naturali, fiind nutritivi.

Nu determina o crestere semnificativa a glicemiei postprandial si nici a greutatii si sunt mai putin procesate comparativ cu indulcitorii artificiali.

Printre exemple se numara stevia, aluloza, tagatoza si indulcitorii din fructe de calugar.

Acesti indulcitori sunt considerati siguri de catre FDA, iar fructele de calugar si stevia au o aroma identica cu cea a zaharului obisnuit.

Indulcitorii precum mierea, siropul de artar, melasa, siropul de fructe sunt bogati in zahar natural si au si beneficii nutritionale precum asigurarea aportului de fibre, antioxidanti si vitamine.

Mierea si siropul de artar sunt bogate in minerale precum calciu, potasiu, zinc si fier.

Raspunsul organismului la indulcitori este mediat de receptorii 2 pentru dulce de tip 1 (T1R2) si de receptorul 3 pentru dulce de tip 1 (T1R3), localizati la nivel bucal. Ei proceseaza informatiile gustative si le trimit catre creier.

Receptorii gustului dulce nu deosebesc senzatia gustativa determinata de zaharul natural fata de cea determinata de indulcitori, motiv pentru care substituentii au fost intens studiati, intrucat acestia au mai putine calorii si pot fi adaugati pentru a reduce greutatea.

Este important sa se ia in considerare si efectele adverse ale consumului acestor indulcitori.

Avand in vedere ca susbtituentii stimuleaza constant receptorii de dulce, utilizarea regulata a acestora poate determina evitarea elementelor mai satioase in favoarea celor care sunt doar dulci, dar nu sunt la fel de nutritive.

Creierul va disocia legatura intre dulceata si aport caloric, determinand, de asemenea, o preferinta mai puternica pentru alimente dulci.

Pentru adultii obezi sau supraponderali, inlocuitorii zaharului sunt alternative mult mai recomandate in gestionarea greutatii si a aportului caloric, pentru ca nu au calorii sau au un nivel redus al acestora.

Pe termen lung, cele mai importante modificari pentru reducerea greutatii sunt cele legate de stilul de viata si dieta.

Pacientii care urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala bariatrica sunt sfatuiti sa adopte o dieta slab calorica pentru a se reduce greutatea preoperatorie si a se asigura un abord chirurgical optim, precum si cu scopul de a minimiza riscul de complicatii postoperatorii, cum ar fi dehiscenta suturilor.

Substituentii zaharului au fost astfel utilizati pentru a imbunatati gustul alimentelor cu continut caloric redus recomandate preoperator.

Un element important de mentionat este faptul ca aspartamul nu este o alternativa buna pentru persoanele cu fenilcetonurie din cauza faptului ca aspartamul contine fenilalanina, care nu poate fi metabolizata de acesti pacienti.

Pe lista de ingrediente este trecut ca E951 sau aspartam si de asemenea, ar trebui sa existe pe eticheta o mentiune separata cum ca produsul reprezinta o sursa de fenilalanina.

Poliolii consumati in cantitati mai mari decat cele zilnice recomandate pot avea un efect laxativ, acestia sunt gasiti si in fructe si legume in mod natural, dar daca sunt adaugati unei bauturi sau aliment si depasesc pragul de 10% din produs, pe eticheta trebuie sa fie mentionat faptul ca poate avea efecte laxative daca se consuma excesiv.

Utilizarea substituentilor ca alternative la zaharul de masa este intr-o crestere constanta si nu trebuie neglijate efectele adverse precum:

- cele gastrointestinale legate de scaderea populatiilor bacteriene ce au fost sugerate de unele studii,

- reducerea motilitatii gastrointestinale,

- efecte neurologice precum cefaleea si migrenele asociate cu consumul aspartamului,

- reactii alergice (eruptii cutanate si reactii sistemice) determinate de utilizarea xilitolului, eritritolului si aspartamului, xilitolul determinand si ulcere bucale si reactii cutanate.

Substituentii zaharului sunt supusi unor controale si teste riguroase inainte de a fi aprobati spre consumul zilnic, astfel ca sunt considerati alternative sigure.

In urma evaluarilor, se stabileste o doza zilnica, precum si cantitatea maxima admisa intr-o zi, intrucat sunt adaugati in bauturi, deserturi, prajituri, mancare gata preparata, pasta de dinti si guma de mestecat.

Bibliografie
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/facts-about-sugar-and-sugar-substitutes
https://www.healthline.com/health/type-2-diabetes/diabetes-stevia
https://www.news-medical.net/health/Sugar-Substitutes-Types-and-Uses.aspx
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/artificial-sweeteners/art-20046936
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diabetes/expert-answers/artificial-sweeteners/faq-20058038
https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/food-types/are-sweeteners-safe/