Roua cerului (drosera rotundifolia)

Roua cerului face parte din familia Droseraceae si este una din putinele plante carnivore intalnite in tara noastra. Se dezvolta in locuri mlastinoase, pe zacaminte de turba, iubeste apa si semiumbra. Se gaseste in nordul Europei, mai rar in centrul si sudul ei, in America de Nord, in toata Siberia, Corea, Japonia si Noua Guinee. In Romania apare in Rezervatiile naturale si este ocrotita de lege. Poate fi crescuta si in ghiveci. Drosera are radacinile slab dezvoltate, iar frunzele pornesc dintr-o rozeta bazala cu diametrul de 3-5 centimetri. Din mijlocul rozetei de frunze apare tulpina florala, inalta de pana la 25 centimetri.  Frunzele au petiolul lung si sunt acoperite de perisori glandulari care secreta in varf o substanta mucilaginoasa, lipicioasa, incolora, asemanatoare unor picaturi de roua, de unde vine si numele plantei. Florile sunt deobicei de culoare alb sau roz, sunt solitare, grupate intr-o inflorescenta scorpioida. Inaltimea maxima atinsa de planta este de 10- 80 cm. In fitoterapie este utilizata intreaga planta si se recolteaza in perioada de inflorire, in iulie sau august. Continutul chimic al plantei este:  1% compusi naftochinonici: plumbagina, droserona si carboxi-oxi-naftochinona; 1,5% tanin, acizii: formic, propionic, butiric, citric, benzoic, galic, un ferment proteolitic asemanator pepsinei, un glicozid scindibil de emulsina, enzime, compusi flavonici, un antocianozid, 4-9% substante minerale. Proprietatile sale sunt: are efectul spasmolitic al plombaginei asupra bronhiilor, calmeaza spasmele tusei convulsive, antispastic intestinal, antibiotic, cicatrizant.

Uz intern:

- bronsita, colici intestinale, tuse, raguseala, stari simpaticotonice, astm bronsic – sub forma de infuzie, tinctura.

Efecte adverse:

- Consumata in cantitati mari planta este toxica