Diverse

Adreseaza o intrebare comunitatii Diverse

inrosirea fetei

Postat de oaki cu 5 ani in urma

Stiu ca suna ciudat, dar dintotdeauna am avut problema asta iar acum la 26 de ani ma afecteaza foarte tare. Ma inrosesc fara sa vreau, in diverse situatii, in fata diferitor persoane, la munca, pe strada, la magazin, ceea ce e stanjenitor si stresant. Sunt zile cand imi doresc sa nu se intample si cu cat imi doresc mai mult, cu atat se intampla mai des. Sunt constienta ca e posibil sa fie o problema mai mult psihologica decat fiziologica, dar totusi ce pot sa fac sa ma ''vindec'' sa zic asa?

Raspunsuri la aceasta intrebare

Posteaza un raspuns
  • Andreea (cu o saptamana in urma)
    • 0

    Buna tuturor si eu am aceasta problema cel mai mult cand vb cu baietii dar sper ca de acum nu o sama mai deranjeze oricum mia placut mult raapunsul lui Daniel chiar ma facut sa rad...

    Raspunde
  • alina (cu o luna in urma)
    • 0

    Deci ??? Era de la cafea??? Si eu am aceasta problema si eu cam exagerez cu cafeaua ,dar nu as renunta decat daca as sti ca de la ea iau foc...

    Raspunde
  • maria (cu 2 luni in urma)
    • 0

    si eu am aceasta problema de ani buni de zile.dar eu nu ma inrosesc numai in obraji si in toata fata si frunte ce sa zic,si in mometul acela parca ma arde gatul zici ca iau foc,,,doamne ce ma enerveaza,dar tin sa precizez ca patesc asta numai la anumite persoane si acelea sunt de sex masculin in general cu toate ca uneori si in contact cu femei...uneori am impresia ca este o reactie normala a organismului de a elibera caldura ,,nu stiu ce sa zic dar ce stiu este ca eu sunt speriata mai tare ca ma inrosesc la fata decat de persoanele in cauza care imi declanseaza emotia....nu stiu dar oricum ma dispera...si tin sa zic ca nu sunt un om slab de regula.

    Raspunde
  • Roscovanu (cu 3 luni in urma)
    • 0

    Am 24 de ani de acuma 1 an de zile am inceput sa ma rosesc excesiv din orce lucru banal am luat tensiunea am gasito mare,am luat pastile de tensiune si tot ma rosesc poate am facat vriun infart si eu nu stiu ....nus ma enerveaza la modu grav ce sa zic...

    Raspunde
  • Andrei (cu 3 luni in urma)
    • 0

    salut prieteni...sunt din Moldova am 18 ani si ma confrunt si eu cu aceasta problema de la 4 ani...credeam ca sunt singurul cu aceasta problema dar ...imi pare rau ca aveti si voi problema acesta...nu ar fi o probleam daca nu as simti cum parca iau foc pe dinauntru.alta probleama ar fi ca nu am cu cine sa discut pe tema asta,atunci cind deschid tema asta li se pare foarte amuzant...chiar si parintilor...am multe de povestit dar...vorbesc in public si nu vreau sa ma insrosesc:DDD Khaterine daca vezi mesajul meu as vrea sa te cunosc...daca nu esti impotriva))

    Raspunde
  • Andrei (cu 3 luni in urma)
    • 0

    salut

    Raspunde
  • Andrei (cu 3 luni in urma)
    • 0

    Salutare tuturor

    Raspunde
  • Katherine (cu 8 luni in urma)
    • 0

    Buna, sunt basarabeanca, am 17 ani si trec in a 12-a. Dupa o ora de citit comentariile, mi-am notat cele care le accepta creierul meu ca fiind potrivite cu punctul meu de vedere, si am tras concluzii.

    E super faza cu "menirea" rusinosilor, adica cei slabi sunt asa pentru ca, de fapt, sa devina mai tari decit puternicii, deoarece ating scopul depunind efort si munca, miscindu-si neuronii care la cei "de la natura curajosi" se atrofiaza. Si e certa formula: analiza+fapta=rezultat.

    La orele de psihologie din clasa a 10-a, in cadrul lectiilor despre temperament, profa a zis ca colericii sa lucreze exclusiv la lucru social, iar melancolicii - exclusiv in izolare. Dezbaterea mea cu profa nu a fost reusita, desi parerea mea a ramas stabil inversa. Eu sunt timida, si testele demonstreaza apartenenta mai mult la temperament melancolic: inerta intr-un grup noi, mobila intr-o companie placuta. Consider ca pro-activitatea si este "fapta" - cel de-al doilea termen al sumei din formula de mai sus.

    Iar primul termen din formula de succes este, totusi, controlul mintii. Corecta directionare a gindului cere exercitiu si invatare. A manifesta in practica o intentie cere o concentrare extrema si incredere profunda. Nu in sine, ci in ceea ce faci.

    Controlul mintii + indrazneala..dar mai e ceva. LIFESTYLE. Toate marile adevaruri sunt simple.

    Rusinea este ceea ce ne afecteaza negativ, iar totul ce dauneaza organismului, nu poate fi natural. Mai mult, rusinea starneste un val de emotii primare - ura, anxietate, disperare, greutate - iar astea suta de procente sunt semne ale dezechilibrului emotial, adica degradarea sanatatii.

    Studiati ayurveda (stiinta antica despre viata, caci anticii erau cei mai destepti). Mincati mai putin si exclusiv ceea ce-i natural, mincati pentru a trai, nu viveversa :)

    Faza cu sportul? E superba si vitalo-necesara, te simti foarte fain, eliberezi endorfine. Dar daca mai respecti pe linga asta alimentatia ONLY natuala, deloc procesata/refigerata, simti extaz. Cum se zice la noi - kaif - termen folosit in momente de virf ale fericirii.

    Ah, da. Comunicati. Cind intrati in depresie - afara! Rideti si faceti placut celor pe care iubiti, si care va iubesc :) Secretul e in mincare, miscare si comunicare.

    Apropo, cazul meu e si mai interesant - sunt peste. Visator care repede si entuziasmat se apuca de ceva, si tot asa repede cedeaza, cazind intr-o dubla stare de depresie. Dar nu-i nimic, ne invatam din greseli sa ne ridicam TOT MAI SUS :)

    Raspunde
  • Paul (cu 8 luni in urma)
    • 0

    Am problema asta de cand ma stiu si mai rau este ca se accentueaza din ce in ce mai rau.Ultima oara cand m-am inrosit exagerat si eram ud leoarca a fost la un interviu .Atunci am crezut ca explodez .Bomba cu ceas, noroc ca s-au oprit interlocutoarele si a ramas cu "te sunam noi".
    Nu stiu ce sa mai fac , dar am observat la mine cel putin cateva din cauze :

    - consumul excesiv de cafea : sunt bautor de cafea, poate un pic cam exagerat si din momentul cand scriu voi incerca sa pun punct cafelei.
    -psihologic: faptul ca am un defect ma cam tot macina si nu vreau sa iasa in evidenta

    Remediu am gasit asa :

    - alcool : beau cateva beri nu mai am treaba cu roseata , timniditate absolut nimic
    -daca sunt intr un grup pe care il frecventez foarte des atunci dispare timiditatea

    As dori sa reusesc sa capat mai multa incredere insa eu ma inrosesc si in fata calculatorului daca a mai pomenit careva asa ceva.

    Raspunde
  • sunt la fel ca voi (cu 10 luni in urma)
    • 0

    Hello! S-a operat cineva cu ETS? Este aceasta solutia salvatoare?

    Raspunde
  • Rusinos (cu un an in urma)
    • 0

    Buna tuturor.Eu sunt rusinosul de serviciu,asa ca o sa-i raspund specimenului care a postat anterior.Trebuie sa-l pun in tema,pentru ca nu ne cunoaste .Asadar domnule Riko:
    --Cand te adresezi cuiva ar fi bine sa il saluti mai intai!
    Sunt niste reguli pe care si animalele le respecta,deci sunt impuse de Dumnezeu.
    Eu nu pot sa te vad ca pe trimisul lui Dumnezeu(deocamdata).Poate imi demonstrezi contrariul.
    Totusi nu-mi permit sa ma adresez tie de sus,cum ai facut-o tu fata de noi, cand nici nu ne cunosti.
    Noi rusinosii,fiind asa de sfiosi incat nu ne putem manifesta agresiv la adresa semenilor nostri care isi bat joc de noi in fiecare zi,nu ne permitem nici intr-un caz sa ne "luam" de Dumnezeu.Sau poate o mai facem foarte rar in clipele de deznadejde maxima(pe care tu si cei care gandesc ca tine nu le au) dupa care regretam amarnic,pentru ca nu avem puterea de a duce consecintele in spinare.
    Voi ,fatarnicii care va bateti joc de noi in fiecare zi, ne atrageti atentia sa ne temem de Dumnezeu,cand noi ne temem si de voi.
    -Va credeti mai presus de Dumnezeu?
    E o intrebare retorica desigur.
    Asa ne manipulati voi,ne calcati in picioare pur si simplu si pentru ca nu aveti argumente,ne infricati cu razbunarea lui Dumnezeu.Noi ne temem de Dumnezeu pentru ca asa am fost creati.Voi va credeti superiori si de aceea ne faceti noua rau.Dumnezeu ne va judeca pe toti.

    Raspunde
  • Riko (cu un an in urma)
    • 0

    1. Fiul meu, nu te pierde cu firea
    şi nu deznădăjdui, ci încrede-te în
    mine. Ce sînt, la urma urmelor,
    vorbele altceva decît vorbe? Vorba
    zboară pe sus, fără să poată clinti
    din loc o singură piatră. Dacă eşti
    vinovat, gîndeşte-te că e cazul să
    te îndrepţi; dacă ai conştiinţa
    curată, gîndeşte-te că-i bine să
    înduri bucuros sudalma din
    dragoste pentru Dumnezeu. Fii
    mulţumit că ai de suferit de pe
    urma unor vorbe doar, cînd ai fi
    putut avea de îndurat încercări mai
    grele, peste puterile tale. Întreabă-
    te de ce pui tu asemenea fleacuri
    la inimă, dacă nu tocmai pentru că,
    încă robit trupului, pui prea mare
    preţ pe judecăţile oamenilor?
    Adevărul e că te temi să nu fii
    făcut de ruşine: iată de ce nu vrei
    să fii mustrat pentru greşelile tale
    şi încerci să te pui la adăpost sub
    pavăza dezvinovăţirilor.
    2. Cercetează-ţi bine cugetul şi vei
    vedea că cele lumeşti, ca şi deşarta
    dorinţă de a plăcea oamenilor, sînt
    încă vii în tine. Ori de cîte ori
    încerci să scapi de ruşine căutînd
    o portiţă care să te ferească de
    ocară pentru scăderile de care te
    faci vinovat, e limpede că nu eşti
    nici smerit cu adevărat, nici pe de-
    a-ntregul răstignit pentru lumea
    aceasta, aşa cum, învederat, nici
    toate cele pămînteşti nu sînt cu
    totul moarte în tine. Dacă ai
    apleca urechea la cuvîntul meu, nu
    ţi-ar păsa de zece mii de clevetiri
    omeneşti. Să zicem, de pildă, că s-
    ar scorni pe seama ta cele mai
    nesuferite ponegriri cu putinţă: cu
    ce te-ar atinge ele, dacă ai lăsa
    vorbele goale să treacă, precum
    pleava spulberată de vînt? Ar
    putea oare scornirile clinti măcar
    un singur fir de păr din capul tău?
    3. E însă adevărat că cel a cărui
    inimă nu-i reculeasă, şi care n-are
    privirea aţintită la Dumnezeu, se
    lasă uşor descumpănit de ponegriri
    şi de ocară. Dar cel ce se încrede
    în mine şi nu ţine morţiş la
    părerile sale va fi fără teamă. Eu
    ştiu şi judec cel mai bine toate
    tainele inimii; Eu cumpănesc cu
    dreptate toate faptele; Eu cunosc
    şi pe cel care ponegreşte şi pe cel
    ce suferă pe nedrept ponegrirea.
    Vorbele rostite vin de la mine şi cu
    voia mea se întîmplă, ca să se
    descopere gîndul multor inimi (Lc
    2, 35). Eu voi cîntări atît pe cel
    vinovat cît şi pe cel nevinovat, dar
    pe amîndoi prin judecata mea de
    taină.
    4. Adeseori mărturia oamenilor
    este înşelătoare; judecata mea este
    adevărată, bine întemeiată şi
    rămîne pururi de neclintit. De cele
    mai multe ori e tăinuită şi puţini
    sînt în stare să întrevadă
    amănuntele ei: dar ea nu dă greş
    niciodată şi nu se poate înşela,
    chiar dacă, uneori, în ochii celor
    nesăbuiţi, ar putea părea
    nedreaptă.
    Iată de ce la mine trebuie să
    alerge fiecare în orice pricină de
    judecată, iar nu să se bizuie,
    pripit, pe părerile oamenilor. Nici o
    nenorocire nu se întîmplă celui
    drept, tot ceea ce i se întîmplă
    vine de la Dumnezeu (Prov 12, 21).
    Şi chiar dacă va fi ponegrit cumva,
    prea puţin o să-i pese. La fel, dacă
    pe drept se va întîmpla să-l
    dezvinovăţească alţii, nu se va
    veseli prosteşte. Căci ştie bine că
    Eu cercetez inimile şi rărunchii (Ps
    7, 10) şi nu judec după arătarea şi
    înfăţişarea văzută a lucrurilor. Într-
    adevăr, nu o dată se întîmplă ca
    ochii mei să găsească vină unei
    fapte care, privită pe dinafară,
    după judecata omenească, e
    socotită de laudă.
    5. Doamne Dumnezeul meu,
    judecător drept, puternic şi plin de
    răbdare, Tu care cunoşti şubrezenia
    şi bicisnicia firii omeneşti, fii Tu
    tăria şi toată nădejdea mea: într-
    adevăr, nu mă pot bizui îndeajuns
    doar pe conştiinţa mea. Tu ştii şi
    tot ceea ce nu ştiu eu, astfel încît
    nu-mi mai rămîne decît să stau
    blînd şi smerit, oricare ar fi
    împrejurarea mustrării sau
    pedepsirii mele. În bunătatea ta,
    iartă-mă pentru că, de atîtea ori,
    nu m-am purtat cum s-ar fi
    cuvenit, şi dăruieşte-mi harul unei
    răbdări mai temeinice. Căci mai
    mult îmi prieşte să mă bucur de
    milostivirea ta, dobîndind iertarea,
    decît, închipuindu-mă fără nici o
    vină, să-mi înşel întru ascuns
    conştiinţa. Chiar dacă nu mă ştiu
    vinovat de nimic, nu întru aceasta
    m-am îndreptat (1 Cor 4, 4); căci,
    în lipsa milei tale, nimeni dintre
    cei vii nu va fi drept în faţa ta (Ps
    142, 2).

    Raspunde
  • Riko (cu un an in urma)
    • 0

    Bai lasat-ti gandirea asta si cautati-l pe Dumnezeu sunt lucruri mai bune de facut decat gandind tot timpu la asta ca vai ca va dau un leac Dumnezeu nu se uita la fata omului ci la inima lui este prea putin important ce gandesc oamenii despre noi important ce gandeste Dumnezeu asa ca va recomand de astazi sa incepeti i relatie cu el nu conteaza ca sunteti negru rosu alb verde maro violet portocaliu sau albastru nu asta conteaza va recomand sa cititi de astazi Marele Avertisment un Dar al Milostivirii Divine si veti intelege ca sunt lucruri mai importante de facut in lumea asta bucurati-va ca aveti de suferit atata doar ca daca ati avea de suferit peste puterile voastre atunci ce ati face?

    Raspunde
  • Rusinos (cu un an in urma)
    • 0

    Buna tuturor.Daca tot nu se intampla nimic pe aici,m-am gandit sa mai insufletesc eu atmosfera.Nu de alta, dar sunt intr-o perioada de deznadejde,fapt care trebuie sarbatorit.Cand ma confrunt cu stari de sila,scarba la adresa mea (generate de faptul ca sunt un prostalau de rusinos:bun de nimic,care face umbra Pamantului degeaba,care consuma aerul de pomana...) citesc pe internet despre rusinea asta scarbavnica care ne face sa fim niste ratati .Unele articole ma distreaza,altele ma intristeaza,dar exista si a treia categorie care ma scoate din pepeni.De exemplu:multi destepti,care nu rosesc, ne spun noua rusinosilor sa nu ne fie rusine ca rosim.Dar ii intreb eu aici de fata cu toti rusinosii:cand ii trece pisu pot sa se prefaca ca nu-i asa?Raspund tot eu si in locul lor,pentru ca vad ca nu-i prea duce capul.Da poti sa te abti un timp,dar pana la urma tot la buda ajungi.Si cu cat te abti mai mult risti sa te scapi in nadragi si sa rada ceilalti de tine.Cam asta am avut de spus azi.Sarbatori fericite.

    Raspunde
  • davidescu (cu un an in urma)
    • 0

    si eu am avut acelasi sentiment cand am citit prima oara commenturile insa cel mai rau e ca presimt ca nu voi scapa vreodata de inrositul asta si ma intreb mereu cu ce am gresit eu sa traiesc o astfel de viata,pur si simplu m-am dat batut din a mai incerca sa gasesc leacuri pentru inrosirea "excesiva" cum ii zic eu pentru ca mi se intampla in multe situatii ,fara un motiv anume,si m-am inchis in mine cum nimeni altcineva sa mai inchis asa in viata lui,singurul contact care-l am cu alte persoane este la munca si acela foarte putin,apropo ioana , te-am cautat pe facebook si nu te-am gasit :)

    Raspunde
  • Marina Ioana (cu un an in urma)
    • 0

    heyy! si eu am aceasta problema cu rositul. Am citit aproape toate comentariile,plangand, Sper sa nu radeti de mine,dar chiar plangeam.OMFG! nu imi vine a crede ca recunosc asta aici. :) eu as vrea sa ne imprietenim,avand in vedere ca avem aceeasi problema,daca se poate numi asa. Ma gasiti pe facebook si va rog sa imi trimiteti cerere de prietenie(sunt blocata 30 de zile) alaturi de un mesaj,ca sa stiu daca accept sau nu.facebook-ul meu e Marina Ioana,sunt din Tecuci.Astept sa ma contactati. O seara frumoasa va urez :)

    Raspunde
  • daniel (cu un an in urma)
    • 0

    pai cred ca ar fi prima data cand as rade cand ma inrosesc la fata.Stau acum si-mi imaginez cum stam mai multi rusinosi la masa:)) la o bere si sincer cred ca n-o sa ne mai putem opri din ras,trebuie neaparat incercat,chiar ca o sa fie data dracului faza:),e ca bomba nucleara faza asta,o sa fie reactie in lant:)))

    Raspunde
  • daniel (cu un an in urma)
    • 0

    la fete mai merge sa se inroseasca dar la baieti pur si simplu ne termina.Sunt baiat am 28 ani si m-a distrus boala asta,am renuntat la facultate,am renuntat la servici dupa ce ma inroseam la fiecare intrebare,conversatie sau privire aruncata asupra mea.n-o sa pot niciodata sa gasesc un serviciu bun ca ma fac de toata cacaoa in fata la toata lumea.cand mergeam cu metroul ma inroseam de ma luau toti dracii,nu puteam sta pe scaun ca dupa cum stiti sunt asezate fata in fata si trebuie sa ne holbam unul la altul ceea ce declansa automat roseala,stateam in picioare doar cu fata la usa,de multe ori nu mai suportam ca stiam ca-s rosu in draci,si coboram in vreo 3 statii cu toata ca metroul ala ma ducea din prima la destinatie.Plus situatii extra-ultra jenante in care daca aparea orice fel de conflict sau cearta eu eram luat primul la ochi ca eu eram ala rosu la fata.Care n-au problema asta nu stie despre ce vorbim noi aici,cati dintre voi care cititi ce am scris nu va inrositi?Probabil nimeni,ca nu e nimeni nebun sa caute rezolvari pe internet la probleme pe care ei nu le au.Aici nu vorbesc despre roseala de la frig sau din cauza sportului,vorbesc de roseala acuta instantanee la o banala conversatie.M-am rugat si io atat de mult la dumnezeu sa-mi treaca pana mi-am dat seama ca mai mult de cat m-am rugat io(vreo 5 ani) e imposibil pentru o fiinta omeneasca sa se mai roage.M-am gandit de asemeni de nenumarate ori sa ma sinucid dar am niste datorii de platit si cred ca alea ma mai tin in viata.Constientizez faptul ca eu si restul care se inrosesc sunt niste persoane extraordinare adica sincere si devotate,cu respect fata de ceilalti si simtul dreptatii.As minti daca as spune ca nu ma bucur ca citesc aici ca sunt si altii care se inrosesc,dar cred ca si voi va bucurati ca eu ma inrosesc si asta ma face sa ma simt bine,macar sa fim cat mai multi:))

    Raspunde
  • robert (cu un an in urma)
    • 0

    hai ca ma impresionat ''''discursul'''' tau . am avansat cam mult in varsta , eram doar curios daca exista vreun ''''antidot'''' pt ''''boala'''' asta . si eu ma inrosesc... si sa dea naiba daca nu urasc cand mi se intampla . ultima data de curand chiar ...mi sa acordat atentie intrun moment in care nu ma asteaptam ..pur si simplu simteam cum mi se ridica temperatura :))), num imi venea sa cred ce mi se intampla , stiam ca sunt rosu iar persona respectiva se uita la mine uimita, si probabil in sinea ei ii parea rau ca ma bagat in seama pt ca nu indraznea sa imi mai zica nimic... ma blocasem pt cateva secunde...a fost groaznic . citisem undeva ca cel mai indicat ar fi sa razi tu insuti de tine impreuna cu persoanele din jurul tau de faptul ca teai inrosit... am incercato de cateva ori si rezultatele sunt destul de pozitive fata de atunci cand ai tace si nu ai sti ce sa spui . stii ar fi tare sa ne intalnim cativa rusinosi la o bere... oare in momentul intalnirii neam inrosi toti ? faza probabil ar fi al dracu de haioasa . salutari la toti si un an nou mai bun . :D

    Raspunde
  • Rusinos (cu un an in urma)
    • 0

    Salut "trecator" .Eu nu am gasit remediu la "boala" asta,sau blestem ca asa ii spun si eu.Si da si eu rosesc si in familie si printre straini,ce mai-o bucurie.Eu sunt si batraior.Daca as fi avut cate un dolar la fiecare inrosire(situatie jenanta) cred ca eram multimiliardar .Dar asa sunt doar un simplu rusinos pe care toata lumea il ridiculizeaza.Cred ca soarta pe unii ii avantajeaza iar pe altii ii defavorizeaza.Oricum viata mea a fost foarte anosta din momentul in care am devenit un veritabil rusinos.Hai sa_mi fac mie rau aducandu-mi aminte de situatii jenante din viata mea.Batjocorit si lovit de baieti mai mari pentru ca nu eram in stare sa ripostez.Cand alti baieti de varsta mea aveau prietene,eu roseam si cand salutam o fata.Dupa revolutie,atat baietii cat si fetele aveau tupeu in relatiile cu profesorii,iar eu roseam si cand ma intrebau de unde sunt.N-am participat la multe chefuri,discoteci sau alte intalniri in grup,de frica sa nu fiu luat la misto pentru ca rosesc din orice.Am avut prima relatie sexuala la 21 de ani,cand alti tineri de varsta mea,atat baieti cat si fete erau profesori in sex.Nu am avut curaj sa am o prietena stabila decat pe la vreo 25 de ani,deoarece imi era rusine sa umblu cu o fata de mana ziua.Ce sa va mai spun?Astea sunt a mia parte din situatiile negative prin care am trecut eu si cred ca trece orice rusinos.E frumoasa viata de rusinos?Cei care nu sunt ca noi spun ca asta nu e o problema grava.Asta e parerea lor.Eu spun ca este o mizerie de viata.Si o rama cred ca se bucura mai mult de realizarile din existenta ei decat mine.Dar asta s-ar putea sa fie din cauza faptului ca o rama traieste mai mult decat mine,asa ca am rabdare.Poate pe la vreo 80 de ani o sa am si eu parte de o viata normala.Sa pot si eu sa port o discutie normala intr-un grup de oameni oarecare fara sa rosesc.Astept sa implinesc 80 de ani,poate atunci o sa fiu si eu un om normal.Pana atunci ma ascund ca rama in pamant,incercand sa evit situatiile jenante.Ce sa mai spun.O viata ideala,nu-i asa?Termin cu banalitatile astea si va urez un sincer "la multi ani",dar nu ca si pana acum cu inrosiri la tot pasul.O viata normala,noua rusinosilor ne-ar fi de ajuns,nu ne trebuiesc cadouri deosebite de la soarta.Doar o viata normala.Va salut cu respect.

    Raspunde

Posteaza raspuns


Activitate comunitate

mai mult