Fier crescut copil!

Intrebare postata de gabriela784 cu 8 ani in urma - 6 raspunsuri
Grupurile de discutie din care face parte intrebarea: ADHD Boala Gaucher Intoxicatia cu fier

Am mers cu copilul de 8-9 ani la medic si a spus ca are sindrom adhd...ce inseamna asta si ce putem face noi?... si fierul este dublu in corp fata de cat ar trebui sa fie... ce inseamna asta... poate fi cancer? si ce se poate face?multumesc si va doresc toate cele bune..

×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez intrebarea pentru:

Spam
Categorie gresita
Abuz

Raspunsuri (6)

google (cu 8 ani in urma)

ADHD:
Generalitati
Sus

ADHD este o tulburare comportamentala manifestata prin imposibilitatea copiilor de a se concentra asupra unei indeletniciri anume. Este o problema medicala ce debuteaza in copilarie si, daca nu este descoperita si tratata corespunzator, se poate extinde in timp, afectand si viata adulta. In lipsa unui tratament corespunzator poate avea consecinte nefavorabile asupra activitatilor scolare, casnice, profesionale sau relatiilor interumane.
Cuprins articol

1. Generalitati
2. Simptome
3. Date statistice
4. Problemele pacientilor cu ADHD
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Managementul comportamentului psiho-social

Simptome
Sus

ADHD are 3 simptome majore, pe baza carora poate fi usor recunoscuta:
Neatentia - este cel mai comun simptom, acesteia adaugandu-i-se in timp, incapacitatea de concentrare, de ordonare a activitatilor precum si probleme majore de memorie. Sarcinile si indatoririle profesionale sunt indeplinite cu deosebita greutate.
Impulsivitatea - adultii suferind de ADHD nu sunt capabili sa mentina aceeasi slujba pentru mult timp, au tendinta de a cheltui banii fara masura si nu se pot dedica unor relatii socio-afective de lunga durata.
Hiperactivitatea - aceasta stare este resimtita in mod acut de copii. Adultii o percep ca pe o neliniste permanenta, care nu le permite sa desfasoare activitati relaxante si linistitoare, precum cititul.
Studii recente au demonstrat ca 60% din copiii cu ADHD sufera de aceasta conditie si in perioada adulta (in SUA, de exemplu, sunt diagnosticate 8 milioane de persoane adulte cu aceasta tulburare).
ADHD este o boala ce prezinta componenta genetica, cercetarile actuale in domeniu vizand descoperirea exacta a genei implicate. Se pare ca exista o relatie de tip cauza-efect intre ADHD si fumatul sau consumul de alcool in timpul sarcinii. Diagnosticul se pune de obicei intre varsta de 6-12 ani, moment in care simptomatologia devine deranjanta si evidenta atat pentru copilul ajuns la scoala, cat si pentru cei din jurul sau. Procentul ADHD diagnosticat in timpul vietii adulte este, din acest motiv, destul de redus.

ADHD- manifestari la adulti

Persoanele adulte suferind de aceasta tulburare au probleme in a-si aminti diverse informatii, a se concentra si a urma indicatii, in a-si organiza diferite activitati sau in a duce la indeplinit sarcini inainte de termene limita. Daca aceste probleme nu sunt rezolvate corespunzator, se pot ivi complicatii de ordin psihologic, cu implicatii emotionale, sociale si comportamentale. Nu este exclusa nici aparitia episoadelor de depresie sau anxietate.
Date statistice
Sus

- 3-5% din copiii de varsta scolara sunt afectati de aceasta tulburare, iar dintre acestia, aproximativ 60% resimt boala si la varsta adulta; in SUA, de exemplu, 3-7% din copii sufera de ADHD
- 1-5% din adulti se pare ca sufera de ADHD
- sexul masculin este mai frecvent afectat in copilarie (rata variind, in functie de tipul clinic al bolii intre 2:1 si chiar 9:1), in timp ce in cazul adultilor, afectarea sexelor este similara
- simptomul caracteristic fetelor este neatentia.
Problemele pacientilor cu ADHD
Sus

Problemele pe care le implica ADHD sunt atat rezultatul direct al acestei tulburari comportamentale, cat si consecinte ale unui tratament inadecvat sau ale unor dificultati de acomodare a pacientilor cu boala si includ:
- memorie deficitara
- anxietate
- respect de sine scazut
- probleme de angajament
- furie gresit controlata
- impulsivitate
- diverse abuzuri si dependente de substante nocive
- capacitate organizatorica deficitara
- apatie cronica
- incapacitate de concentrare
- tulburari de dispozitie
- depresie
- probleme de adaptare sociala.
Intensitatea acestor probleme variaza de la medie la severa, iar prezenta lor poate fi continua, afectand calitatea vietii individului in mod grav si chiar irecuperabil, sau poate fi vorba doar de manifestari episodice. Exista adulti care prezinta o capacitate mai mare de concentrare, in ciuda existentei ADHD ca boala de fond, in conditiile in care sunt foarte interesati si entuziasmati de activitatile intreprinse. In schimb, altii au dificultati grave de focalizare a atentiei, indiferent de situatie. Exista cazuri in care indivizii afectati sunt retrasi si evita compania persoanelor din jur, devenind antisociali, sau, din contra, sunt hipersociabili si nu pot tolera singuratatea.

ADHD si afectarea activitatii scolare

Adultii suferind de ADHD pot prezenta:
- rezultate academice modeste sau chiar slabe, sub medie, in antecedente
- probleme de conduita si purtare in timpul orelor de p***as, impotriva lor fiind luate adesea masuri punitiv-disciplinare
- abandon scolar sau necesitatea de a repeta una sau mai multe clase.

ADHD si afectarea activitatii profesionale

Adultii cu ADHD sunt predispusi:
- sa isi schimbe locul de munca frecvent si sa aiba rezultate nesatisfacatoare la slujba
- sa nu aiba impliniri profesionale notabile, sau avansari de-a lungul carierei.

ADHD si afectarea activitatilor sociale

S-a observat ca indivizii cu ADHD :
- au un nivel socio-economic mai redus fata de pop**atia generala
- au tendinta de a incalca legea mai usor: primesc numeroase amenzi de circulatie, li se suspenda permisul de conducere mai frecvent, sunt implicati in accidente rutiere
- folosesc substante stupefiante ilegale
- fumeaza si asociaza si alti factori de risc pentru sanatate
- recunosc si accepta mai frecvent ca pop**atia generala problemele de adaptare sociala cu care se confrunta.

ADHD si afectarea vietii afective

Adultii cu astfel de tulburari:
- au probleme in casnicie si de obicei trec prin mai multe mariaje
- au o incidenta mai mare a divorturilor si separarilor din cuplu.
Diagnostic
Sus

ADHD este o tulburare al carei diagnostic se stabileste, de obicei, in copilarie, la varsta scolara (6-12 ani). In acest interval semnele sunt cel mai usor de recunoscut la scoala, unde copilul nu este atent, deranjeaza desfasurarea p***asurilor, este hiperactiv. ADHD este mai greu de diagnosticat sub 6 ani, simptomele putand sa apara si periodic in timpul dezvoltarii aparent normale a copilului. Specialistii inca nu au stabilit varsta la care simptomatologia atinge un maxim, astfel incat suspiciunea de ADHD sa fie mai intemeiata, insa au cazut de acord asupra faptului ca ADHD nu este o boala care sa se declanseze la varsta adulta.
In vederea diagnosticarii ADHD se pot face evaluari medicale care pot include:
- chestionare din care sa reiasa daca adultul suspectat a avut simptome de ADHD in timpul copilariei
- anamneze complete in care sa se insiste pe simptomatologia specifica ADHD si pe prezenta ei in antecedentele personale ale pacientului
- discutii cu parintii persoanei suspectate de ADHD si descoperirea semnelor specifice sau a unora mai putin specifice, cum ar fi enurezisul nocturn
- analizarea, pe cat posibil, a activitatii scolare a individului
- evidentierea episoadelor de abandon scolar, de lipsa nemotivata, de suspendare sau chiar exmatriculare.

In vederea stabilirii unui diagnostic cat mai exact al ADHD se recomanda efectuarea unui examen medical complet, in scopul excluderii altor cauze pentru simptomatologia actuala acuzata de catre pacient. Astfel, recomandarile specialistilor includ efectuarea:
- examenelor neurologice
- examenelor paraclinice implicand computer-tomograf, rezonanta magnetica nucleara, electro-encefalograma, hemoleucograma, dozarea hormonilor tiroidieni
- teste psiho-educationale (teste de inteligenta, aprecierea IQ-ului).
Un procent ridicat de adulti suferind de ADHD nu sunt diagnosticati si implicit, tratati corespunzator. ADHD este o tulburare cronica si daca este neglijata are consecinte dramatice asupra vietii individului, ducand la scaderea increderii in fortele proprii, frustrari multiple, insuccese profesionale, depresie, abuz de substante interzise. In vederea diagnosticarii ADHD la adulti se poate folosi WURS (Scala Wender-Utah), care consta intr-un test cu 25 de intrebari referitoare la copilarie (axate pe problemele si dificultatile legate de aceasta perioada). Scopul acestui test este de a evalua prezenta si eventual severitatea simptomelor ADHD in timpul copilariei.
Tratament
Sus

Pentru ADHD nu exista tratament p***aativ, ci doar tratament simptomatic. In cazul copiilor se folosesc, cu succes, pentru a controla simptomatologia, substante din clasa amfetaminelor si metilfenidatului. Studii recente au evidentiat efectele benefice pe care le are terapia combinata - constand in administrarea de medicamente, suport psihologic si terapia specifica adresata tulburarilor comportamentale.

Tratament medicamentos

In cazul adultilor, tratamentul nu prezinta diferente semnificative fata de cel adresat copiilor, clasele de medicamente eficiente fiind, in principiu, aceleasi.
In trecut, tratamentul de prima intentie era considerat a fi cel bazat pe substantele stimulante, iar studiile au demonstrat de-a lungul anilor ca aproximativ 2/3 din adultii care au beneficiat de acest tratament au raspuns favorabil, starea lor imbunatatindu-se considerabil. Exista totusi si unele dezavantaje in ceea ce priveste administrarea unor astfel de substante adultilor, ceea ce a impus folosirea lor cu mai multa precautie decat in trecut.
Majoritatea dezavantajelor deriva din faptul ca astfel de medicamente pot duce la aparitia dependentei, aceasta problema fiind intalnita din ce in ce mai des la pacienti. De asemenea, efectul unora dintre substante este de sp***ata durata, ceea ce impune administrarea mai multor doze zilnice, situatie care duce la scaderea compliantei la tratament. Exista persoane aflate sub tratament pentru ADHD care pot intampina probleme de concentrare cand incearca sa duca la bun sfarsit activitati precum treburile casnice, plata facturilor sau ajutatul copiilor la lectii, acestea facand parte din categoria efectelor nedorite ale medicamentelor. Alte reactii adverse includ tulburari ale somnului, pierderea apetitului, cefalee, epigastralgii, insa acestea scad in intensitate dupa cateva saptamani de la debutul tratamentului si pot fi controlate ajustand dozele medicamentelor.
Studii de data recenta au evidentiat ca aproximativ 58% dintre adultii diagnosticati cu ADHD au descris o imbunatatire a capacitatii de concentrre si o diminuare a starii de hiperactivitate pe fondul administrarii terapiei stimulante. In cazul in care aceasta are efecte adverse importante, ce nu pot fi diminuate nici prin ajustarea dozelor sau daca nu se dovedeste a fi eficienta, medicul p***aant poate recomanda pacientului administrarea de Atomoxetina, o substanta non-stimulanta, relativ recent aparuta. Medicamentul ce are la baza atomoxetina se poate elibera si fara prescriptie medicala, ceea ce faciliteaza accesul pacientului la el, acesta nefiind nevoit sa apeleze permanent la medic pentru eliberarea retetei.
In unele cazuri s-au constatat evolutii favorabile si in urma administrarii de antidepresive de tipul Bupropion sau antidepresive triciclice (imipramina, desipramina).
Exista persoane care folosesc in scop terapeutic metode care nu si-au dovedit eficienta, cum ar fi restrictii dietetice. Pacientii nu sunt sfatuiti sa apeleze la astfel de modalitati de tratament in detrimentul tratamentului medical conventional. Unele metode alternative pot chiar influenta negativ starea fizica si emotionala a pacientului. Folosirea unor astfel de procedee nu este doar dezavantajoasa, dar chiar periculoasa si treneaza instituirea tratamentului corect.

Tratament comportamental

Adultii suferind de ADHD pot beneficia, pe langa tratamentul medicamentos si de tratament specific tulburarilor de comportament induse de boala. Acesta poate include:
- strategii de a creste respectul de sine
- modalitati de relaxare si tehnici de a face fata stresului in vederea reducerii anxietatii
- strategii de organizare a activitatilor personale si profesionale
- metode de a spori eficienta la locul de munca si de a imbunatati relatiile inter-colegiale
- educarea familiei pacientului.
Studiile au demonstrat faptul ca terapia combinata (cea care asociaza tratamentul farmacologic, terapia individuala, educarea familiei, oferirea suportului psihologic si afectiv necesar) are rezultate superioare tratamentului medicamentos simplu, ac***a roluri importante in a creste increderea pacientului in fortele proprii si in a-l ajuta sa faca fata acestei tulburari.
Datorita faptului ca ADHD este o conditie patologica ce asociaza si alte probleme (tulburari de memorie, de invatare, anxietate, modificari comportamentale, tulburari obsesiv-compulsive, abuzuri de substante chimice), prima etapa esentiala a tratamentului se recomanda a fi evaluarea complexa a starii pacientului.
Managementul comportamentului psiho-social
Sus

Exista diverse strategii si concepte menite sa ajute persoanele afectate de ADHD sa faca fata acestei conditii medicale deosebite. In general, sfaturile specialistilor includ:
- Administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicului. Aceasta recomandare este valabila pentru toate tratamentele, nu doar pentru cel de ADHD. Pacientul trebuie sa acorde atentie administrarii tratamentului - omiterea unei doze sau administrarea consecutiva a 2 sau mai multor doze, cu scopul de compensare poate avea efecte dintre cele mai periculoase. Se recomanda pacientilor ca, daca observa aparitia efectelor secundare sau a altor probleme de sanatate sa se adreseze cat mai repede medicului specialist.
- Organizarea si ordonarea - pacientilor le este indicat sa fie cat mai organizati. In vederea indeplinirii acestui obiectiv, pot face liste cu lucruri care trebuie indeplinite in anumite zile, pot seta alarma ceasului la orele la care au lucruri importante de realizat.
- Controlul comportamentului impulsiv si agresiv - strategia pentru a evita un astfel de comportament este simpla: pacientul este sfatuit sa numere pana la 10 in timp ce respira linistit si cat mai profund, ori de cate ori are tendinta de se enerva prea usor.
- Diminuarea distragerii atentiei in timpul zilei - in vederea imbunatatirii concentrarii asupra lucrurilor importante se recomanda incercarea de a reduce la maxim diferitele modalitati de distragere a atentiei. Fie ca este vorba de muzica, televizor, computer sau zgomot ambiental, acestea trebuie evitate pe cat posibil de-a lungul zilei.
- Focalizarea energiei in scopuri creative - persoanele cu ADHD au uneori mult mai multa energie decat cei din jur. Poate fi util pentru ele daca ar directiona aceasta energie intr-un hobby sau o alta activitate recreativa.
- Apelarea la ajutor - orice individ are nevoie, la un anumit moment al vietii sale, de ajutor. Tot ce trebuie sa faca este sa aiba p***aajul de a-l cere.

Viata cotidiana si ADHD

Fiind o suferinta cu debut in copilarie, majoritatea adultilor cu ADHD s-au adaptat acestei conditii, iar in cazul in care tulburarea este tratata corespunzator, iar pacientul este compliant la tratament, calitatea vietii sale se poate imbunatati simtitor, acesta putandu-si desfasura activitatile profesionale si personale ca orice membru activ al comunitatii in care se afla.

Te-a ajutat acest raspuns? + 1
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
gabriela784 (cu 7 ani in urma)

multumesc mult pentru explicatii va doresc toate cele bune

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
google (cu 8 ani in urma)

Excesul de fier, un real pericol pentru sanatate


Publicat inMedicina de familie

De la legenda medievala Europeana a lui “John cel de fier”, pana la desenele animate cu Popeye si notiunea ca devii mai puternic daca mananci spanac (care contine fier), fierul a fost asociat cu forta si vitalitate. Cu toate acestea, cercetari recente au aratat ca fierul si in special excesul lui in organism ar fi mai degraba asociat cu doua boli cu mare risc de mortalitate: cancer si boli cardio-vasculare.

Fierul este un mineral necesar, insa in cantitati mici. Atunci cand prea mult fier este absorbit prin dieta, acest lucru poate cauza o gama variata de probleme de sanatate.

Cauzele excesului de fier
Fierul se poate acumula in exces in organism din urmatoarele cauze:

numeroase transfuzii de sange; erapie cu fier acordata excesiv sau timp indelungat; hemocromatoza - o boala ereditara; diverse boli cronice inflamatorii cum ar fi artrita reumatoida sau malignitati leziuni hepatice, posthepatite virale sau cauzate de abuzul de alcool boala Gaucher - o alta boala ereditara; o boala ereditara familiala asociata cu cataracta congenitala (sindromul cataracta hiperferitinemie) si cu acumulare excesiva de fier in ficat si alte organe.
Peste 50 % dintre persoane pot avea niveluri crescute de fier seric dupa ce manaca, insa acest nivel este tranzitoriu. De asemenea, concentratia de fier seric are si o variatie diurna, fapt pentru care se recomanda recoltarea de sange dimineata pe nemancate.

Fiziologic si... patologic
Exista situatii fiziologice in care concentratia de fier in sange este crescuta, dar la repetarea analizelor se vor observa valori normale:
menstruatia: premenstrual nivelul de fier seric poate fi crescut cu 10-30% fata de valoarea normala, la menstruatie aceasta valoare scade cu 10-30%; in timpul sarcinii poate creste valoarea fierului seric; ingestia de fier (incluzand si complexe vitaminice care contin si fier); valori ridicate ale fierului seric si ale transferinei.
Exista insa si situatii patologice care se asociaza cu cresteri ale valorilor fierului in sange. Acestea exclud diagnosticul de hemocromatoza:
hepatite (incluzand si steatohepatite) - cauzeaza cresterea severa a valorii fierului seric pana la 1.000 micrograme/dl si ale feritinei prin lezarea hepatocitelor. deficitul de fier - pot exista situatii in care se inregistreaza un nivel scazut sau normal al fierului seric si a transferinei, dar este crescuta CTLF (capacitatea totala de legare a fierului).
Surse alimentare de fier
Alimentele contin fier sub doua forme:
legat de hem - un constituent al sangelui si muschiului de origine animala si se gaseste in: carnati, ficat, carne de miel, carne de porc, de vita. Acesta este absorbit in proportie de 25% ; nelegat de hem - acesta este absorbit mai bine daca este consumat alaturi de proteine animale si vitamina C. Alimente care contin fier nelegat de hem sunt cele de origine vegetala: spanac, fasole, legume uscate si in special in toate legumele verzi. Se mai pot adauga ouale, produsele lactate si suplimentele nutritive cu fier.
Daca veti consuma in cantitati prea mari din aceste alimente, este posibil sa se produca un exces de fier, exces care va avea un efect pro-oxidant asupra organismului cu risc de boli cardio-vasculare si cancer.


Excesul de fier si riscul de cancer si boli cardiovasculare
Fierul in exces poate creste riscul de cancer prin faptul ca produce radicali liberi. Cu cat exista mai mult fier, cu atat mai multi radicali liberi vor fi produsi. Acestia oxideaza ADN-ul celular si cresc astfel riscul de cancer. Radicalii liberi produsi de fier pot duce si la aparitia bolilor cardiovasculare. Acesti radicali liberi pot oxida colesterolul din sange, ceea ce duce cresterea riscului de a se atasa de arterele si vasele de sange din organism, in special de arterele care duc nutrimenti si oxigen la inima. In acest fel, se formeaza mult mai repede placa de aterom care blocheaza arterele, iar la tesuturile deservite de arterele respective nu va ajunge suficient sange care sa le hraneasca. Daca acest tesut este inima, aceasta va suferi ischemie, leziuni si chiar necroza, adica moartea tesutului cardiac (infarct miocardic).

Sfaturi pentru a evita excesul de fier din alimentatie
Trebuie mentionat ca nu orice persoana cu exces de fier in sange va dezvolta bolile amintite. Secretul consta insa in echilibrul alimentar pe care trebuie sa il avem, sa nu exageram cu aceste alimente prea bogate in fier.

In cazul in care consumam zilnic produse bogate in fier (carne, ficat, oua, spanac, fasole si alte legume) este bine sa le asociem cu alimentele care scad absorbtia fierului, astfel nu va exista riscul ca acesta sa se acumuleze prea mult in organism. Alimentele de acest tip sunt:
orezul (contine oxalati care scad absorbtia fierului); graul si alte cereale (fitatii din acestea scad absorbtia fierului); polifenolii din ciocolata, vin, mere, struguri (inclusiv taninele din ceaiul negru).
De retinut!
Fierul nelegat de hem (cel care se gaseste in alimentele de origine vegetala) se absoarbe mai greu decat cel din alimentele de origine animala, iar vitamina C creste absorbtia fierului la nivel intestinal.

Te-a ajutat acest raspuns? + 1
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
gabriela784 (cu 7 ani in urma)

multumesc din suflet.. sa inteleg ca este grav?... medicii spun ca pentru copii nu se pot folosi medicamente pentru scaderea fierului la copii... sunt disperat pentru ca are valoarea dubla fata de cat ar trebui sa aiba un copil de 8-9 ani...

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Ionescu (cu 8 ani in urma)

Acest comentariu a fost moderat de administratorul forumului

Te-a ajutat acest raspuns? + 1
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
hemo cromatoza (cu 7 ani in urma)

nu intra in panica nu are rost ai putea sa treci copilul pe un regim care sa excluda proteinele animale carnea si mai putin sup***ai cu vitamina c si alte chimicale
daca restul de analize sunt bune poti cere parerea unui hematolog

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz

Raspunde

×
×
Felicitari! Raspunsul a fost postat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost editat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost sters cu succes!
Se incarca...

Cauta

Nu ai gasit ce cauti? Cauta intrebari similare sau adauga o intrebare noua.

Adreseaza o intrebare!

Comunitatea SfatulMedicului este pregatita sa raspunda la intrebarea ta!

Adreseaza o intrebare

Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie, ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.

Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare, informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.

SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel. Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.