Imunizarea – Prevenirea imbolnavirilor prin vaccinare

Vaccinarile asigura protectia adultilor si copiilor fata de diferite boli. In plus, reduc si transmiterea bolii la alte persoane. Imunizarile au determinat o scadere importanta a frecventei epidemiilor. Imunizarea costa mai putin decat tratamentul bolii fata de care se realizeaza protectia, are foarte putine efecte adverse grave si adesea este necesara la intrarea in scoala sau gradinita.

Programul standard de imunizare al copilului include vaccinuri pentru:

-difterie, tetanus, si pertusis (DTP)
-poliomielita (vaccin polio inactivat sau VPI)
-rujeola, oreion (vaccin urlian), rubeola ( ROR/RUR)
-varicela
-hepatita B (Hep B)
-hepatita A (Hep A)
-Haemophilus influenzae tip b (Hib)
-vaccinul antipneumococic (PCV) pentru copiii mai mici de 5 ani
-gripa.

Vaccinul antigripal nu este indicat copiilor mai mici de 6 luni. Acesta este recomandat pentru:
-toti copiii cu varsta cuprinsa intre 6 -23 luni
-copiii in varsta de 24 luni sau mai mari cu diferite afectiuni (ca si astmul, boala cardiaca sau pulmonara cronica sau cu sistem imun deficitar)
-contactii apropiati, incluzand contactii de la domiciliu si in afara casei, supraveghetorii copiilor mai mici de 23 luni si a copiilor mai mari de 24 luni care prezinta un risc crescut pentru complicatii postgripale.
Vaccinarile incep de la nastere si au un orar stabilit pana ce copilul implineste 18 luni, rapelurile (noile doze) vaccinale sunt administrate intre 4 si 6 ani. Cateva vaccinari sunt necesare dupa varsta de 6 ani – mai ales cele care s-au administrat anual (vaccinul antigripal) sau in mod regulat pana la maturitate (vaccinul antitetanic). Toate vaccinarile trebuie sa fie administrate la timp conform programului standard de vaccinari. Vaccinarile suplimentare pot fi necesare in cazul calatoriilor in diferite parti ale lumii.

Efectele adverse ale vaccinurilor sunt in general minore, daca apar in cele din urma. Acestea pot cuprinde:

-roseata, usoara tumefactie sau sensibilitate (durere) in zona in care s-a injectat vaccinul
-febra scazuta
-somnolenta, iritabilitate si apetit alimentar scazut la unii copii
-eruptie cutanata in zilele 7-14 dupa imunizarea antivaricela sau cu RUR
-dureri articulare tranzitorii dupa vaccinarea RUR.

Reactiile adverse grave ale vaccinarilor, ca si febra inalta (peste 40,3C) sau dispneea, sunt rare. Daca copilul prezinta o reactie neobisnuita, se comunica medicului de familie. Riscul unei complicatii grave a bolii este de departe mai mare, decat riscul de a face o reactie adversa la vaccinare. Se recomanda raportarea reactiilor severe postvacinale. Singurele vaccinuri care au fost mentionate din cauza preocuparilor ridicate de siguranta administrarii au fost in 1976 vaccinul antigripal pentru porci si vaccinul pentru rotavirus in 1999.
Cercetarile serviciilor internationale de sanatate sunt in curs de desfasurare pentru a intelege mai bine tipul de reactii ce pot fi cauzate de vaccinuri si cum se poate diminua pe viitor riscul complicatiilor, care deja e minim.

Cu toate ca nici un vaccin nu este eficient 100 %, majoritatea vaccinurilor administrate in copilarie au eficienta cuprinsa intre 85-95% pentru copiii care le primesc. Unii indivizi nu dezvolta imunitate completa chiar daca li s-a administrat vaccinul. Daca aceste persoane sunt expuse la boala, se pot infecta. Totusi, simptomele sunt de obicei mai usoare ca si rezultat al vaccinarii anterioare.

Cu toate ca nici un vaccin nu este eficient 100 %, majoritatea vaccinurilor administrate in copilarie au eficienta cuprinsa intre 85-95% pentru copiii care le primesc. Unii indivizi nu dezvolta imunitate completa chiar daca li s-a administrat vaccinul. Daca aceste persoane sunt expuse la boala, se pot infecta. Totusi, simptomele sunt de obicei mai usoare ca si rezultat al vaccinarii anterioare.

Majoritatea parintilor isi fac griji ca vaccinarile sunt periculoase daca sunt administrate in timp ce copilul este racit sau sufera de o alta afectiune usoara. Se recomanda adresarea catre medicul de familie daca apar preocupari in legatura cu sincronizarea imunizarilor. Trebuie retinut, ca vaccinarile pot fi administrate in mod obisnuit in cazul afectiunilor usoare, timp in care medicatia este administrata si in alte situatii, cand copilul se afla intr-o stare perfecta de sanatate. Exista foarte putine motive reale de a nu realiza vaccinarea copilului. Unor parinti le e frica de vaccinul antirujeolic-antiurlian-antirubeolic (RUR), deorece ar putea determina dezvoltarea autismului de catre copiii lor. Povestioare despre vaccinarea RUR si autism, care induc in eroare, au circulat pe site-urile de pe internet, in media si in randul populatiei. Totusi, studiile stiintifice care au investigat aceste probleme nu au gasit corelatie intre autism si vaccinare.

Unele persoane si-au exprimat preocuparea in legatura cu vaccinurile care contin Thimerosal, compus pe baza de mercur ca si aditiv care distruge bacteria. In 1999, s-a propus inlocuirea acestor aditivi din toate preparatele vaccinale. In aceasta perioada, toate vaccinurile de rutina recomandate copiilor produse pentru piata internationala, nu contineau Thimerosal sau numai urme. Simptome de autism deseori au fost observate in jurul varstei de un an, cam in aceeasi perioada in care copilul primeste prima doza de RUR. Sincronizarea acestor doua evenimente a determinat pe unii sa presupuna ca exista o corelatie intre ele. Totusi, numeroase studii recente nu au gasit nici o dovada stiintifica pentru a lega autismul de imunizarea RUR.

Rujeola, oreionul sunt boli cu potential sever care pot cauza dizabilitati permanente copilului, posibil chiar moarte. Un copil prezinta un risc mai mare de a face rujeola, oreion sau rubeola, decat riscul aparitiei reactiei adverse postvaccinale.

Majoritatea parintilor isi fac griji ca vaccinarile sunt periculoase daca sunt administrate in timp ce copilul este racit sau sufera de o alta afectiune usoara. Se recomanda adresarea catre medicul de familie daca apar preocupari in legatura cu sincronizarea imunizarilor. Trebuie retinut, ca vaccinarile pot fi administrate in mod obisnuit in cazul afectiunilor usoare, timp in care medicatia este administrata si in alte situatii, cand copilul se afla intr-o stare perfecta de sanatate. Exista foarte putine motive reale de a nu realiza vaccinarea copilului. Unor parinti le e frica de vaccinul antirujeolic-antiurlian-antirubeolic (RUR), deorece ar putea determina dezvoltarea autismului de catre copiii lor. Povestioare despre vaccinarea RUR si autism, care induc in eroare, au circulat pe site-urile de pe internet, in media si in randul populatiei. Totusi, studiile stiintifice care au investigat aceste probleme nu au gasit corelatie intre autism si vaccinare.

Inainte de a programa o sarcina este bine de analizat istoricul imunizarilor cu medicul de familie. Daca este necesara vaccinarea antivaricela sau antirujeolica, antiurliana si antirubeolica (RUR), se recomanda o perioada de cel putin 4 saptamani de la vaccinare si debutul unei sarcini.
Pentru profilaxia bolilor se recomanda vaccinul antigripal injectabil pentru toate femeile care planuiesc o sarcina in perioada sezonului gripal. Nu se recomanda vaccinarea antigripala femeilor insarcinate sub forma de vaccin activ. In cazul femeilor gravide, copilul trebuie sa primeasca vaccinarile conform programului. Nu este necesara accelerarea sau intarzierea programul de imunizare al copilului.