Reumatismele degenerative - artroza si spondiloza


Generalitati

Sus
Reumatismele degenerative - artroza si spondiloza Vezi galerie foto

In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor populatiei si asistentei medicale. Am putea afirma ca artroza si spondiloza sunt considerate destul de importante in patologia reumatismala si constituie preocupari in randul populatiei cu varsta de peste 40 de ani.
Desi nu pun viata individului in pericol, simptomele majore ale reumatismelor degenerative, totusi sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.

Care este realitatea in ceea ce priveste frecventa acestor boli? Exista o crestere reala sau aparenta a ratei acestor boli?

Aparitia acestor boli nu este de data recenta. Artroza si spondiloza au existat in toate epocile si au interesat ca si astazi populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in aceea ca omul contemporan a carui durata medie de viata trece peste 70 de ani intampina dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga de timp. Astazi s-a creat o stare de deruta si alarma in jurul reumatismelor degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si prevenirea acestor boli, iar pe de alta parte de exagerarea simptomelor si gresita interpretare a examenelor medicale si in special a celui radiologic.

Factori care intretin panica in randul bolnavilor

Sus

Care sunt factorii care intretin panica si deruta in randul bonavilor cu artroza si spondiloza?

Este suficient sa asistati intr-un cabinet medical de specialitate la consultarea unui bolnav care sufera de spondiloza spre a putea aprecia faptele reale. Bolnavul se prezinta cu un dosar voluminos de radiografii pe care le etaleaza cu grija pentru a convinge pe specialist ca este posesorul unor “ciocuri de papagal” si ca acestea “nu mai dispar”. Interogat asupra suferintelor actuale sau anterioare, relateaza dureri musculare sau nevralgii, care s-au reprodus periodic fie in legatura cu modificarile meteorologice, fie dupa eforturi, expunere la frig sau curent. Scopul vizitei nu este legat de simptomele dureroase fiindca acestea nu-l deranjeaza in prezent, acestea au disparut. Pe bolnav il preocupa radiografia uneori intamplatoare a coloanei vertebrale care l-a facut posesor de "osteofite". Suferinta s-a amplificat considerabil dupa ce a intrat in posesia buletinului radiografic, fara a cere explicatii suplimentare asupra osteofitelor, din partea medicului examinator.
Iata deci cum un factor iatrogen, legat de insuficienta explicatiilor medicale privind modul de producere al osteofitelor si legatura dintre acestea si simptomele bolnavului vin sa-i amplifice nelinistea si suferinta psihica.

O alta categorie de bolnavi se preocupa numai de simptomele dureroase. Faptul ca durerea reapare intermitent in raport cu modificarile climatice (innorare, frig, vant, precipitatii), le provoaca o stare reactiva deosebita. Toata atentia acestor bolnavi, cu o stare psihica anterior deprimabila, se fixeaza asupra durerii. Acestia se considera incurabili, creaza agitatie in mediul familial, golesc rafturile farmaciilor de medicamente si alearga dupa remedii miraculoase. Datorita starii de panica in care se afla, refuza colaborarea cu medicul curant si resping tratamentele utile, impuse de cunoasterea substratului bolii.

O alta categorie de bolnavi cu sistemul nervos echilibrat, plini de optimism, se supun cu calm si intelegere tratamentelor medicale indicate si depasesc cu usurinta fazele de disconfort, care apar in unele reumatisme degenerative.
Starea de neliniste a categoriilor de bolnavi hiperreactivi este generata in mare parte de carenta informationala asupra naturii reumatismelor degenerative si asupra tratamentelor care trebuie urmate.
Pentru a clarifica aceste date vom incerca sa clarificam cateva probleme de baza, privind cauza si mecanismele de vindecare ale artrozei si spondilozei, manifestarile clinice si conduita terapeutica si profilactica.

Reumatisme degenerative: artroza si spondiloza

Sus

Ce este artroza?

Reumatismele degenerative pot apare dupa decada a 4-a a vietii si sunt consecinta uzurii cartilajelor articulare sau a discurilor intervertebrale, cauzate de alterari biochimice consecutive nerespectarii fiziologiei si mecanicii normale a aparatului locomotor.
Prin intelegem forma de reumatism degenerativ care se localizeaza la nivelul articulatiilor membrelor inferioare sau superioare.

Ce intelegem prin spondiloza?

Spondiloza este forma de reumatism degenerativ produsa de uzura discurilor intervertebrale, insotita de reactii de reparare (osteofite, ciocuri de papagal) la nivelul corpilor vertebrali. Alterarile biochimice ale cartilajelor articulare si discurilor intervertebrale nu se datoresc exclusiv imbatranirii tesuturilor. In marea majoritate a cazurilor apar in urma tulburarii in mecanica articulara declansata de obezitate, scaderi ale tonusului muschilor scheletali sau pozitii vicioase in timpul muncii.

Artroza si spondiloza reprezinta stadii diferite de uzura ale aparatului locomotor, dupa neintretinerea indelungata afunctionalitatii normale ale articulatiilor. Aparitia acestor forme de reumatism degenerativ se face insidios si reprezinta cumularea maxima a erorilor de functionare articulara, care se repercuteaza asupra cartilajelor si discurilor articulare, care isi pierd elasticitatea si devin friabile.

Nutritia cartilajului articular, asemuit cu un burete se face sub influenta jocului presiune-decompresiune exercitat pe aceasta cu ocazia miscarilor. Pozitiile vicioase creeaza zone persistente depresive pe suprafata articulara, unde nu mai poate patrunde lichidul sinovial, cu rol nutritiv si lubrefiant. Cartilajul din aceasta zona isi pierde cu timpul elasicitatea si devine friabil. La marginea acestor zone se produc reactii periostale, care se vad la examenul radiografic sub forma de mici excrescente denumite osteofite.

Osteofitele nu reprezinta leziunea de baza in artroza si spondiloza, ele sunt reactii secundare in urma degenerarii cartilajului articular sau a discului intervertebral. Suferinta in artroza si spondiloza este provocata de leziunile cartilaginoase si discale si doar in cazuri foarte rare de excrescentele osteofitice. Toata atentia trebuie acordata miscarilor normale articulare pentru indepartarea punctelor de presiune prelungite pe discuri, cartilaje care irita filetele nervoase adiacente acestora si provoaca simptome dureroase.

Odata constituite artroza sau spondiloza, preocuparea consta in echilibrarea tonusului muscular si a functiunii normale articulare, care asigura refacerea structurilor moi. Osteofitul este un proces de reparatie osoasa care apare in jurul discurilor sau cartilajelor si nu sta totdeauna la baza suferintei dureroase din artroza si spondiloza.

Reumatismele degenerative si imbatranirea organismului
Desi nu pun viata individului in pericol, simptomele majore ale reumatismelor degenerative, totusi sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.

Reumatismele degenerative si imbatranirea organismului

Sus

Reumatismele degenerative sunt consecinte ale imbatranirii organismului?

Nu exista identitate intre leziunile din procesele de imbatranire si cele intalnite in reumatismele degenerative. Examinarea microscopica pe loturi comparative a cartilajelor articulare si a discurilor intervertebrale la batrani si la adulti cu artroza arata integritatea histologica a acestor tesuturi la batrani. Varstnicii sau batranii sunt expusi la reumatismele degenerative daca inceteaza activitatea normala sau renunta la ingrijirea zilnica a functiei articulare prin gimnastica sau plimbari usoare. Aceste situatii le intalnim la pensionari, care intrerupand activitatea profesionala devin sedentari, se ingrasa si isi reduc considerabil activitatea aparatului locomotor. Ca o consecinta imediata se produc scaderi in tonusul muscular, atrofii musculare si osteoporoza. Muschii isi pierd controlul de chinga articulara dupa care apar modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale epifizelor osoase care formeaza articulatiile, provocand tulburari in nutritia articulara.

Persoanele varstnice au un factor de risc mai mare fata de imbolnavirile reumatice degenerative prin reducerea activitatii musculo-articulare dar si prin modificari inerente metabolice ale organismului. Astfel, varstnicii au tendinta la deshidratare a tesuturilor care devin mai friabile (in special cartilajele). De asemenea se produc unele modificari biochimice la nivelul acestora, prin scaderea produsilor sulfurati (condroitinsulfati), factori care asigura elasticitatea acestora. Singura posibilitate de a intarzia sau opri aceste procese este mentinerea unei functii articulare normale prin miscare. Renuntarea la miscare si acceptarea sedentarismului de catre pensionari sunt factori care tulbura functionarea normala a aparatului locomotor, facilitand aparitia reumatismelor degenerative.

Arntroza si spondiloza fara dureri

Sus

Exista artroza si spondiloza fara ca bolnavul sa acuze dureri sau crampe musculare?

Din relatarile anterioare reiese ca toate formele de reumatisme degenerative se dezvolta atunci cand s-au acumulat cantitativ o serie de tulburari in structura si fiziologia aparatului locomotor. Leziunile anatomice articulare si vertebrale pot fi compensate daca musculatura isi pastreaza integritatea si asigura contentia normala a vertebrelor sau a oaselor care alcatuiesc articulatiile. In practica medicala curenta, diagnosticam in mod intamplator spondiloza si artroza in proportie de 30% cu ocazia examenelor generale, fara ca acesti subiecti sa prezinte vreo suferinta.

In schimb, examenele radiografice releva numeroase osteofite. Aceste observatii demonstreaza inca o data ca osteofitul nu este un element cauzat din artroza si spondiloza.

Durerea si disconfortul articular apar numai atunci cand scade tonusul muscular si apar pozitiile vicioase prin deplasari ale discului intervertebral si leziunile meniscale la nivelul genunchilor. Aceste modificari constituie factorii de iritare a formatiunilor nervoase din vecinatate. Restaurarea tonusului muscular reface axialitatea articulara, explicand de ce la un numar apreciabil de subiecti nu intalnim simptomatologia dureroasa.

Sublinierea aceasta este necesara pentru a demonstra ca spondiloza si artroza nu pot fi considerate boli, decat atunci cand apar dureri nevralgice de tip sciatic, cervicobrahial sau lumbago, torticolis, etc. Trebuie deci retinut ca prezenta osteofitozei articulare sau vertebrale reprezinta o etapa reparatorie care poate fi compensata daca musculatura este tonica.
Prezenta osteofitelor nu inseamna neaparat suferinta atata vreme cat raporturile axelor osoase sunt normale si mentinute de un sistem muscular integru. In practica, s-au intalnit cu ocazia unor radiografii la un lot de sportivi care practicau atletica grea, numeroase osteofite, fara ca acestia sa acuze vreo suferinta. In momentul in care au abandonat sportul si au parasit antrenamentele, a aparut simptomatologia dureroasa ca urmare a scaderii tonusului muscular si impovararea coloanei vertebrale in urma cresterii in greutate.

Aparitia obezitatii constituie un factor de agravare a suferintelor bolnavilor cu spondiloza prin impovararea articulatiilor si a coloanei vertebrale, acest lucru fiind observat atat in cazul sportivilor de performanta in momentul retragerii cat si la varstnicii sedentari.

Combaterea obezitatii prin dieta hipocalorica cu refacerea echilibrului muscular prin gimnastica medicala zilnica duce la disparitia suferintelor bolnavilor cu artroza si spondiloza. Un alt factor care poate declansa suferinta la bolnavii cu afectiuni reumatismale degenerative se datoreaza scaderii in mod brusc a greutatii corporale, care antreneaza hipotonia musculaturii scheletate.

La bolnavii slabi, musculatura nu mai joaca rol de chinga pentru vertebre, favorizand deplasari (spondilolistezis) sau accentuari ale curburilor coloanei, marind solicitarea in aceste zone, solicitare care va agrava procesele degenerative.

In concluzie, subliniem ca spondiloza si artroza nu sunt resimtite de bolnavi, indiferent de numarul osteofitelor relevate pe radiografii, daca se mentine greutatea normala a corpului si buna functionare a muschilor scheletali.

Anatomie si fiziologie a coloanei vertebrale

Sus

Date de anatomie si fiziologie normala si patologica ale coloanei vertebrale

Adaptarea coloanei vertebrale la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda a necesitat modificari structurale complexe, caracteristice omului. Acest proces de restructurare este inca in desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativ recenta. Astfel, la nivelul coloanei vertebrale, se observa zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a raspuns inca in modul cel mai adecvat noilor solicitari. Ne referim mai ales la coloana lombara si la cea cervicala, segmentele cele mai interesate in aceste modificari. Odata cu lordoza lombara si marirea impovararii a aparut predispozitia pentru lombalgie, prin degenerarea discala L5-S1, spondilolistezisul, etc.

In ceea ce priveste coloana cervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si impovararea acesteia datorita suportarii greutatii capului. Odata cu ortostatismul, forma capului devine sferoidala, se mareste planul nucal al occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la o parghie de gradul II intalnita la patrupede, la care capul este “suspendat” de puternicul ligament al cefei se ajunge la om la o parghie de gradul I de echilibru.

Lordoza cervicala si redistributia impovararii, mana in mana cu marea mobilitate a coloanei cervicale si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinile nervoase, arterele vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de vulnerabil la diversele traume.
De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelul coloanei cervicale se pot rasfrange negativ si asupra altor organe, stand la baza asa-numitei “patologii repercusive”.

In ultimele decenii cunostiintele legate de patologia repercusiva a afectiunilor coloanei cervicale a luat o amploare apreciabila. S-a adunat un material imens de fapte, aratand ca leziunile coloanei pot provoca nenumarate si variate tulburari la distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre, trunchi.
Faptul ca leziunile coloanei cervicale pot deteremina suferinte si tulburari in domeniul viscerelor este de asemenea unanim recunoscut.
Notiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si este exprimata de unii autori sub eticheta “bolii vertebrogene” (Iunghanns) sau de “visceropatii spondilogene” (Gutzeit).

Realitatea patogeniei viscerale vertebrogene se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si pe o serie de argumente histopatologice, experimentale, radiologice, etc., de o valoare indiscutabila care dau notiunii un fundament solid. Leziunile coloanei vertebrale pot constitui, deci, un factor etiologic in geneza suferintelor viscerale.
Patologia repercusiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata fiind expresia pe plan patologic a particularitatilor anatomofunctionale ale coloanei cervicale.
La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile nervilor spinali se incruciseaza cu artera vertebrala si nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care are conexiuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurul arterelor care iriga o buna parte din sistemul nervos central si din organele de simt.

In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile de conjugare) pot determina nu numai dureri locale ci si la distanta - precordiale, faringolaringiene, retrooculare etc.

Orice alterare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul nervului vertebral, va declansa perturbarea irigatiei sanguine a trunchiului cerebral, a cerebelului, etc. si va cointeresa si substanta reticulata.
Primele semne clinice de avertisment sunt consecinta suprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri in regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare care blocheaza intermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri nevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelul mainilor.

Cu timpul se instaleaza si suferinta discala care produce iritarea nervilor cervicali, la nivelul orificiilor de emergenta, datorita scaderii in inaltime a discurilor prin pierderea fortei elastice a acestora. Aceasta etapa a suferintei discale (discopatia) este reversibila daca se asigura restabilirea unei bune nutritii a discului intervertebral si restaurarealordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii cefei. De obicei, in momentul aparitiei semnelor de suferinta discala, curbura coloanei cervicale se inverseaza, lordoza fiziologica fiind inlocuita cu cifoza.

Orice profesiune care fixeaza pentru un timp indelungat coloana cervicala intr-o pozitie cifotica predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica cu capul aplecat mult inainte se intalneste la dactilografe, elevi, studenti, scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de precizie in industria electronica, croitori, etc. Permanentizarea pozitiei cu capul mult aplecat provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu timpul nu mai echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului intervertebral. Cu timpul discul se deshidrateaza, se turteste si isi pierde elasticitatea, iar vertebrele se apropie, comprimandradacinile nervoase, care dau durerile nevralgice amintite mai sus. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este realizata de discurile intervertebrale, iar fortele exercitate aici se transmit direct si brutal platourilor vertebrale. Acestea se ingroasa si apar proliferari osoase (osteofite).

Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de reparare si in unele situatii reduc deplasarea vertebrelor impiedicand pana la o anumita limita ingustarea spatiului intervertebral.

Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii degenerative cervicale. El apare in cadrul fenomenelor reparatorii fiind consecinta suprasolicitarii discale. Deci osteofitul joaca rol in declansarea unor simptome dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nu provoaca in general simptome dureroase. Asa se explica de ce o seama de indivizi, la care se descopera numeroase osteofite anterioare, cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala normala nu prezinta suferinta. Atunci cand prin gimnastica si kinetoterapie echilibrul mecanic al coloanei cervicale s-a restabilit, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea bolnavii nu trebuie sa fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de restabilire a miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cervicale. Cei ce sufera de aceasta boala, trebuie sa fie convinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul se axeaza pe repausul coloanei cervicale cu capul in hiperextensie, suprimand pernele. In modul acesta se restabileste curbura normala (lordoza). Pentru a usura refacerea lordozei se recomanda folosirea unui sul (burete din material plastic invelit in panza) care sa fie introdus cub ceafa intre occiput si torace, bolnavul odihnindu-se cu fata in sus, pe un pat dur.

Concomitent cu repausul coloanei cervicale in hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice, se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a despovara discul.

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice, se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a despovara discul. Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie, rotatia si flexia gatului. Este necesar a executa aceasta gimnastica zilnic cel putin 10-15 minute la sfarsitul activitatii si dimineata inaintea inceperii activitatii profesionale.
De asemenea, in cursul activitatii profesionale, cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale (extensie, flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilor intervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentul acesteia, trebuie executate inaintesa apara oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala. Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii profesionale.

De un real folos este si automasajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajului va fi de 50-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii. Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei, fara a mai fi nevoie de asocierea tratamentelor medicamentoase.

Neglijarea fazei discopatice de debut a spondilozei cervicale

Sus

Ce se intampla cand se neglijeaza faza discopatica de debut a spondilozei cervicale?

Daca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistenta contracturii muschilor cervicali provoaca dislocari ale vertebrelor cervicale, suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzura discului apar leziuni artrozice la nivelul articulatiilor intervertebrale apofizare instalandu-se faza de spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale vaselor din zona cervicala (artera vertebrala) si a nervilor vegetativi cervicali.

Simptomatologia devine bogata si variata. Reducerea debitului in artera vertebrala provoaca simptome zgomotoase traduse prin vertij (ameteli), pierderi de echilibru, vajaituri in urechi.Bolnavii se alarmeaza, solicita consultatii la specialistii neurologi sau otorino-laringologi. Iritarea nervilor si ganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in jurul inimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze serviciilor de cardiologie. Atat simptomele provocate de iritarea arterei vertebrale cat si a formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sau accentuate de inclinarea sau rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu marea majoritate a bolnavilor cu spondiloza cervicala se adreseaza medicului, cuprinsi de neliniste, neincredere fata de tratamentele medicale.
Din fericire si faza de spondilartroza, cu multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament complex si perseverent cu durata ceva mai lunga.


Tratamentul spondilartrozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare a coloanei, de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cervicale.
Restabilirea functionalitatii cervicale se va face ca si in faza discopatica prin suprimarea pernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie vor urmari decontractarea musculaturii cervicale prin ionizari, curenti diadinamici si solux. Contractura musculara si durerile nevralgice in cazurile rebele vor fi tratate cu infiltratii cu Procaina, Xilina sau Telox la nivelul emergentei nervului Arnold sau in masele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul utilizat pentru combaterea contracturei musculare este clorzoxazinul, care va fi administrat sub prescriptie medicala.

Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante (Hidroxizin, Diazepam etc.) uneori asociate cu Bregonal sau Redergin.
Aplicarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele zgomotoase, de ameteli si dureri precordiale in interval de cateva saptamani. Bolnavii trebuie sa respecte cu calm si perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita recidivele. Tratamentele balneare sunt deosebit de utile, dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului cervical. Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant. Rezultate bune se obtin in statiunea Felix, pentru varstnici si bolnavii cu un sistem nervos labil. De statiunile Herculane si Govora pot beneficia bonavii obezi, cu valori tensionale normale.

Sfaturi finale pentru bolnavii cu spondiloza cervicala

Sus

Sa evite pozitiile indelungate cu capul flexat. In cazul in care profesia le impune o asemenea pozitie sa execute periodic miscari de redresare fara a intrerupe activitatea profesionala.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa.
Sa execute zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pana la disparitia durerilor muscularesi nevralgice.
Simptomele nu sunt conditionate atat de prezenta osteofitelor cat mai ales de modificarea tonusului musculaturii cervicale, care provoaca tulburari in mecanica vertebrala si functiunea discului.

Restabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica si masaj indeparteaza simptomele neplacute din spondiloza.
Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic cu perseverenta pozitiile vicioase ale coloanei, incepand din adolescenta.
Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea simptomelor neplacute in fazele evolutive ale bolii.
Baza tratamentului profilactic si curativ o asigura gimnastica zilnica executata cu perseverenta si corectarea precoce a pozitiilor vicioase ale coloanei cervicale in timpul si la sfarsitul activitatii profesionale.




259709 vizualizari, 19 Octombrie 2005

Citeste si

Arhiva
  • Reumatismul articular acut Reumatismul articular acut

    Generalitati Reumatismul articular acut este produs de o infectie faringiana cu streptococ betahemolitic de grup A (faringita streptococica acuta). Infectiile determinate de streptococul de grup A sunt expresia clinica a unui conflict imunologic care afecteaza cordul,...citeste mai mult

  • Cum sa ingrijim reumatismul cu tratamente naturiste Cum sa ingrijim reumatismul cu...

    Ce este reumatismul? In intelesul cotidian, reumatismul defineste o serie de afectiuni diverse, caracterizate prin dureri ale aparatului locomotor si ale uneia sau mai multor articulatii in particular. Se pot distinge mai multe tipuri de reumatism: reumatism...citeste mai mult

  • Bolile reumatice (reumatismul) Bolile reumatice (reumatismul)

    Generalitati Reumatismul nu se refera la o singura afectiune - exista peste 100 de afectiuni care se regasesc sub termenul de reumatism. Adesea, oamenii asociaza reumatismul cu artritele sau febra reumatica (complicatie a streptococului de grup A) care pot afecta...citeste mai mult