Explorarea meningitei: tipuri si diferente

Meningita reprezinta o infectie grava a meningelor, membranele care acopera creierul si maduva spinarii. Aceasta afectiune ramane si la momentul actual o provocare majora pentru sanatatea publica. Boala poate fi cauzata de multi agenti patogeni diferiti, inclusiv bacterii, ciuperci sau virusi, dar cea mai mare povara globala este observata cu meningita bacteriana.

Exista mai multe bacterii diferite pot fi cauzatoare de meningita printre care Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis sunt cele mai frecvente.

N. meningitidis, care provoaca meningita meningococica este afectiunea cu potentialul de a produce epidemii mari. Exista 12 serogrupuri de N. meningitidis care au fost identificate, dintre care 6 (A, B, C, W, X si Y) pot provoca epidemii.

Meningita meningococica poate afecta orice categorie de varsta, dar apoate afecta in principal sugarii, copiii prescolari si tinerii.

Boala poate aparea intr-o serie de situatii, de la cazuri sporadice, grupuri mici pana la epidemii mari in intreaga lume, cu variatii sezoniere. Distributia geografica si potentialul epidemic difera in functie de serogrup. N. meningitidis poate provoca o varietate de boli.

Boala meningococica invaziva (IMD) se refera la gama de boli invazive cauzate de N. meningitidis, inclusiv septicemia, artrita si meningita. In mod similar, S. pneumoniae provoaca alte boli invazive, inclusiv otita si pneumonia.

Simptomele meningitei virale si bacteriene pot fi similare la inceput. Cu toate acestea, simptomele meningitei bacteriene sunt de obicei mai severe. Simptomele variaza, de asemenea, in functie de varsta pacientului.|

Meningita virala la sugari poate provoca:
• scaderea apetitului
• iritabilitate
• varsaturi
• diaree
• eczema
• simptome respiratorii

La adulti, meningita virala poate provoca:
• cefalee
• febra
• convulsii
• sensibilitate la lumina puternica
• somnolenta
• letargie
• greata si varsaturi
• scaderea apetitului
• stare mentala alterata

Simptomele meningitei bacteriene se dezvolta brusc. Acestea pot include:

• starea psihica alterata
• greata
• varsaturi
• sensibilitate la lumina
• iritabilitate
• durere de cap
• febra
• frisoane
• somnolenta
• letargie

Simptomele meningitei fungice sunt similare celorlalte doua tipuri descriese.

Acestea pot include:

• greata
• varsaturi
• sensibilitate la lumina
• rigiditate a gatului
• febra
• cefalee
• confuzie sau dezorientare

Infectiile virale si bacteriene reprezinta cele mai frecvente cauze ale meningitei. Exista mai multe alte forme de meningita. Exemplele includ criptococul, care este cauzat de o infectie fungica, si carcinomatos, care este legat de cancer. Aceste tipuri sunt mai putin frecvente.

Meningita virala este cel mai frecvent tip de meningita. Virusii din categoria Enterovirus provoaca aproximativ 52% din cazuri la adulti si 58% din cazuri la sugari. Acestea sunt mai frecvente in timpul verii si toamnei si includ: virusul coxsackie A, virusul coxsackie B, ecovirusuri.

Virusii din categoria Enterovirus provoaca aproximativ 10 pana la 15 milioane de infectii pe an, dar doar un mic procent dintre persoanele care se infecteaza vor dezvolta meningita.

Alte virusuri pot fi cauzatoare de meningita precum: Virusul West Nile, virusul gripal, HIV, virusuri herpetice. Meningita virala dispare de obicei fara tratament. Cu toate acestea, unele cauze trebuie tratate.

Meningita bacteriana este contagioasa si este cauzata de infectia cu anumite bacterii. Poate fi fatal in lipsa unui tratament prompt. Aproximativ 1 din 10 persoane care sufera de meningita bacteriana moare si 1 din 5 au complicatii grave.

Cele mai frecvente tipuri de bacterii care cauzeaza meningita bacteriana sunt:

• Streptococcus pneumoniae, care se gaseste de obicei in tractul respirator, sinusuri si cavitatea nazala si poate provoca ceea ce se numeste „meningita pneumococica”
• Neisseria meningitidis, care se raspandeste prin saliva si alte fluide respiratorii si provoaca ceea ce se numeste „meningita meningococica”
• Listeria monocytogenes, care sunt bacterii transmise prin alimente
• Staphylococcus aureus, care se gaseste de obicei pe toata pielea si in caile nazale si provoaca „meningita stafilococica”

Meningita fungica este un tip rar de meningita. Persoanele cu un sistem imunitar slabit au mai multe sanse de a dezvolta meningita fungica. Acestea includ persoanele cu cancer sau HIV.

Cele mai frecvente ciuperci legate de meningita fungica includ: Cryptococcus, Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides.

Meningita parazitara este mai putin frecventa decat meningita virala sau bacteriana si este cauzata de paraziti care se gasesc in murdarie, fecale si pe unele animale si alimente, cum ar fi melcii, pestele crud, pasarile de curte sau legumele.

Meningita neinfectioasa nu este o infectie. In schimb, este un tip de meningita care este cauzata de alte afectiuni sau tratamente medicale.

Meningita cronica este meningita care dureaza mai mult de 4 saptamani si poate avea ca si cause ciupercile, afectiunile reumatologice si cancerul.

Printre examinarile necesare diagnosticarii meningitei se regasesc urmatoarele:

• Exudat nasofaringian. Medicul specialist foloseste un betisor cu varf moale (tampoane) pentru a preleva o proba din nas sau gat. Un laborator va examina aceasta proba pentru depistarea unor semne de infectie.

• Punctie lombara/punctie rahidiana. Medicul specialist va introduce un ac in partea inferioara a spatelui pentru a colecta o proba din lichidul cefalorahidian (LCR). Un laborator va testa proba de LCR pentru semne de infectie.

• Analize de sange (hemoleucograma, biochimie)

• Imagistica medicala precum CT cranian sau RMN pentru a cauta semnele specific pentru diagnostic

• Examen coproparazitologic

Tratamentul este determinat de cauza meningitei.

Meningita bacteriana necesita spitalizare imediata. Diagnosticul si tratamentul precoce vor preveni afectarea creierului si moartea. Meningita bacteriana este tratata cu antibiotice si steroizi intravenos. Tratamentul antibiotic se stabileste in functie de bacteria implicata.

Meningita fungica este tratata cu agenti antifungici.

Meningita parazitara poate implica fie tratarea doar a simptomelor, fie incercarea de a trata direct infectia.

Meningita virala se poate rezolva de la sine, dar unele cauze ale meningitei virale vor fi tratate cu medicamente antivirale intravenoase.

Meningita cronica poate fi abordata prin tratarea cauzei de baza, cum ar fi o infectie fungica sau o problema autoimuna, cum ar fi artrita reumatoida.

Bibliografie:
https://www.healthline.com/health/meningitis
https://www.nhs.uk/conditions/meningitis
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/meningitis